Connect with us

Politica

AEP a raportat cheltuieli de peste O SUTĂ DE MILIOANE DE LEI în campania electorală. Constanța, pe primul loc!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Expert Forum a realizat un raport de monitorizare a finanţării campaniei electorale, pe baza cifrelor pe care partidele şi candidaţii le-au depus la Autoritatea Electorală Permanentă. AEP a raportat contribuţii ale competitorilor în valoare de 125.238.229,33 lei, din care 3.086.207,26 lei provin de la candidaţii independenţi. ”Suma totală ne arată că finanţarea din 2020 va fi mai mare decât în 2016, în ciuda eventualelor blocaje legate de COVID-19 cu privire la strângerea de donaţii sau cotizaţii”, a concluzionat Expert Forum, conform News.ro.

”AEP a raportat contribuţii ale competitorilor în valoare de 125.238.229,33 lei, din care 3.086.207,26 lei provin de la candidaţii independenţi, deşi conform propriilor calcule suma ar fi mai redusă cu aproximativ 3 milioane, întrucât anumite date se repetă. Suma totală ne arată că finanţarea din 2020 va fi mai mare decât în 2016, în ciuda eventualelor blocaje legate de COVID-19 cu privire la strângerea de donaţii sau cotizaţii. Cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse. Partidele vor mai putea depune contribuţii până pe 26 septembrie”, a transmis, luni, Exprt Forum, care a realizat un raport de monitorizare a finanţării campaniei electorale, pe baza cifrelor pe care partidele şi candidaţii le-au depus la Autoritatea Electorală Permanentă.

Potrivit documentului, cea mai mare parte a fondurilor declarate reprezintă contribuţii ale candidaţilor, respectiv (86,7%), apoi din împrumuturi (12.4%), iar cei mai puţini bani au provenit din donaţii (aproape 1%).

”Partidele au transferat 4,5 milioane lei din conturile centrale curente în conturile centrale de campanie şi 1,6 milioane lei din contul central de subvenţii în contul central de subvenţii pentru campanie. De asemenea, ALDE a alocat 3,9 milioane lei din subvenţii către filialele locale şi judeţene/ale municipiului Bucureşti. Deşi subvenţiile pot fi folosite pentru campanie la alegerile locale, ponderea lor este mai scăzută decât la alte tipuri de alegeri, cum ar fi prezidenţialele”, a mai transmis Expert Focum.

Potrivit raportului, PNL a declarat cei mai mulţi bani din contribuţii ale candidaţilor, respectiv 34,4%, urmat îndeaproape de PSD (aproape 30%).

Independenţii au declarat 2,9% din contribuţii.

”Constanţa este judeţul unde au fost declarate cele mai multe contribuţii, reprezentând aproape 5% din totalul fondurilor înregistrate, următorul judeţ fiind Cluj, unde au fost declarate 3,6% din sume, fără a lua în calcul transferurile partidelor politice. Urmează în top 5 Prahova, Bucureşti (fără sectoare) şi Argeş. Judeţele cu cele mai puţine contribuţii sunt Covasna şi Harghita, dar şi Giurgiu unde s-au înregistrat procente sub 1% din fondurile totale declarate până la această dată de competitorii electorali”, a mai transmis organizaţia.

Potrivit documentului, candidaţii la funcţia de primar au fost cei mai mari contributori per ansamblu, raportând aproape jumătate din banii declaraţi.

”Cu toate acestea, la nivel de funcţie, contribuţiile pentru preşedinţi ai consiliului judeţean rămân cele mai semnificative – nouă candidaţi au atins pragul maxim de contribuţii, şi anume 446.000 de lei”, a mai transmis Expert Forum.

Potrivit organizaţiei, strategiile adoptate de partide pentru a asigura finanţarea pentru candidaturile pe liste au fost diferite.

”Dacă în unele cazuri contribuţiile s-au împărţit între membrii listei, în altele o singură persoană a adus toată contribuţia. De exemplu, pentru listele pentru consiliile locale de municipii există trei cazuri în care suma de 66.900 lei a fost acoperită de un singur candidat. La nivel de primării de sectoare, un număr de 4 candidaţi au atins limita de 223.000 de lei: Adrian Moraru (PNL, S3), Mihail Neamţu (PMP, S3), Dan Cristian Popescu (PSD, S2), precum şi Florin Manea (Bucureşti 2020, S2). Şi candidatul Pro România la primăria Sectorului 1, Adina Alberts a fost foarte aproape de a atinge limita maximă, raportând 222.997 lei. La municipii reşedinţă de judeţ estimăm că un număr de 20 de candidaţi au adus suma maximă din contribuţii”, a mai transmis Expert Forum.

Potrivit organizaţiei, la Primăria Generală, nouă competitori au adus contribuţii.

Candidaţii Partidului Social Democrat sau Partidului Mişcarea Populară nu au declarat niciun leu, iar partidele nu au raportat transferuri din propriile fonduri către filiala Bucureşti, conform datelor publicate de AEP.

”Cea mai mare contribuţie a declarat-o Ioan Sîrbu, candidat Pro România (aproape 50% din totalul fondurilor declarate pentru PG). Analizând o serie de declaraţii de avere am observat că unii dintre candidaţi ar putea avea dificultăţi în a justifica modul în care au contribuit cu fonduri din venituri proprii sau sunt la limita veniturilor anuale”, a mai transmis organizaţia.

Potrivit raportului, este vorba despre:

– Candidatul la Primăria Sector 2, Florin Manea (Bucureşti 2020), a declarat un salariu anual de aproape 100.000 de lei (la care se adaugă aproape 190 de mii de lei în conturi, dar şi datorii de peste 90 de mii de lei), dar cu toate acestea a contribuit cu valoarea maximă, de 223.000 lei din venituri proprii.

– David Adrian Nicolae (PNL), candidat la preşedinţia Judeţului Hunedoara a contribuit din venituri proprii de 350.000, desi veniturile sale sunt mult mai reduse decât această sumă.

– Iulian Popescu (PNL), candidat la Preşedinţia CJ Gorj a contribuit cu 250.000 de lei, desi are venituri inferioare acestei sume (în declaraţie apar totuşi sume ca împrumuturi care depăşesc valoarea respectivă).

– Ştirb Radu Marcel (PMP) este candidat la CJ Sălaj din partea PMP şi a adus o contribuţie de 223.000 lei, desi are un salariu de 26400 lei şi lucrează la Poşta Română.

– Pentru consiliul general, cel mai darnic contributor a fost Enăchescu Marian Daniel (PMP), cu 240.000 lei. Deşi contribuţia este raportată din venituri proprii, declaraţia de avere a candidatului arată că veniturile anuale de-abia depăşesc 100.000 de lei.

– Gabriel Rădulescu este candidat la Consiliul general, a contribuit cu 150.000 de lei din împrumuturi, însă declaraţia de avere arată că acesta a câştigat doar aproape 20.000 de lei pe an, din arenda unui teren, fără niciucun alt venit

– Alexandru Susai este candidat PSD la Consiliul general. Acesta a contribuit cu 45.000 de lei din venituri proprii şi 73.000 de lei din împrumuturi. Conform declaraţiei de avere, acesta are venituri de aproximativ 90.000 de lei pe an

– Maxim Marius Cătălin este candidat PSD la Consiliul General şi a contribuit (48,600 lei), echivalentul întregului venit anual.

Alţi candidaţi au recurs la împrumuturi, iar unii dintre ei îşi finanţează campania exclusiv din acest tip de bani.

”PNL este partidul care a apelat la cele mai multe împrumuturi (65), urmat de USR (50), respectiv PSD (37) şi PMP (22). Candidaţii Pro România s-au împrumutat de 17 ori, iar cei ai PLUS de 16 ori. Au fost identificate şi nereguli, precum faptul că Partidul Dreapta Liberală a primit o donaţie de 15.000 de lei de la ELVILA S.A. pentru candidatul la Primăria Generală, fapt care nu este conform legislaţiei, întrucât donaţiile pot proveni doar de la persoane fizice”, a mai transmis organizaţia. (sursa: stiripesurse.ro)

Comments

comments

Politica

Claudiu Palaz acuză (PMP): Nu ni s-a acceptat invitatul la ceremonia de învestire a noului CJ Constanța

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Claudiu Palaz, președintele PMP Constanța, acuză organizatorii evenimentului de învestire a noilor consilieri județeni din Constanța că invitatul formațiunii pe care o reprezintă nu a fost acceptat. Deși susține că a trimis documentul în timp util și că, teoretic, nu ar fi fost nicio problemă – toate celelalte formațiuni având invitați, din partea PNL fiind invitat însuți premierul Ludovic Orban – de la PMP nu poate veni nimeni.

Iată acuzațiile pe care Claudiu Palaz le aduce organizatorilor:

Partidul Miscarea Populara Constanta, prin presedintele Claudiu-Iorga Palaz, avand in vedere ceremonia de investire a consilierilor judeteni alesi in cadrul Consiliului Judetean Constanta, ce urmeaza sa se desfasoare in sala Remus Opreanu, am solicitat in cursul zilei de azi Institutiei Prefectului Judetului Constanta si secretarului Consiliului Judetean Constanta, ca in cadrul evenimentului mentionat mai sus sa fie prezent din partea PMP si un invitat.

Am solicitat acest lucru ca urmare a faptului ca Institutia Prefectului Judetului Constanta ne-a contactat prin intermediul secretarului judetului in cursul zilei de ieri, in vederea comunicarii numelui invitatului care va insoti consilierii judeteni alesi, in cadrul evenimentului (mentionam ca fiecare partid politic a fost contactat in acest sens).

          Totodata ni s-a comunicat ca vor fi repectate masurile de preventie privind raspandirea virusului Sars-Cov-2, invitatii ramanand in sala Remus Opreanu, iar alesii locali sa fie invitati in grupuri de cate 10 in vederea depunerii juramantului. Lucru total corect privind desfasurarea acestui eveniment in conditiile de pandemie.

          In cursul zilei de ieri am comunicat faptul ca vom avea un invitat care va participa la ceremonie asa cum ni s-a solicitat, iar in diminieata acestei zile am fost contactati de reprezentanti ai institutiilor mentionate mai sus transmitandu-ni-se ca s-a anulat prezenta invitatului din partea PMP fara a ni se explica in mod corect si logic care ar fi motivul.

          Din informatiile publice am aflat ca anumite partide reprezentate in Consiliul Judetean Constanta vor avea prezenti mai multi invitati in detrimentului Partidului Miscarea Populara, fiind total incorect si necinstit in modul in care este tratat PMP de catre autoritatile judetene.

          Partidul Miscarea Populara trage un semnal de alarma fata de modul discretionar si de atitudinea afisata in raport cu ”membrii de casa” ai autoritatilor judetene. La ceremonia de investire a consilierilor judeteni alesi va fi prezent si premierul Romaniei, prezenta pe care o salutam si ne onoreaza, acest lucru ar trebui sa garanteze o abordare corecta in ceea ce priveste relatia cu partidele politice ce vor fi prezente la eveniment.

          Nu este corect ca din partea partidelor majoritare ce vor depune juramantul sa fie prezenti invitati ai acestora, iar celorlalte formatiuni politice sa nu li se accepte invitati.

          In speranta ca aceasta sincopa aparuta in cadrul evenimentului de azi este doar o problema de organizare tehnica a unor oameni neexperimentati si nicidecum o abordare discretionara, suntem convinsi ca va fi remediata iar PMP va fi tratat in mod corect ca celelalte partide si vom primi acordul ca la ceremonie sa avem prezent doar un singur invitat, asa cum am solicitat.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Eugen Tomac, președintele PMP, renunță la pensia specială: “Un furt și o insultă la adresa tuturor pensionarilor din România”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, a decis să renunțe la pensia specială. Susține că acești bani reprezintă o insultă la adresa tuturor pensionarilor din România. De asemenea, liderul PMP mai transmite, prin intermediul unui mesaj postat pe contul său de Facebook, că banii din pensiile speciale sunt un furt și că nimeni nu a forțat pe nimeni să intre în politică.

“Politicienii nu trebuie să aibă privilegii”, scrie Eugen Tomac.

Iată mesajul complet:

“În ziua în care în Parlamentul României, la propunere PSD, a fost votată legea prin care au fost create pensiile speciale pentru parlamentari, am spus răspicat de la tribuna Parlamentului, cerând sa fie consemnat în procesul verbal și publicat în monitorul oficial, că renunț la pensia specială pe care o consider un furt.
Pensiile speciale pentru polticieni sunt un furt și o insultă la adresa tuturor pensionarilor din România.
Nimeni nu ne-a obligat să ne implicăm în politică, nimeni nu ne obligă să candidăm, politicienii nu trebuie să aibă privilegii, politica trebuie făcută din patriotism.
Noi considerăm că singuri cetățeni care merită pensiile speciale sunt militarii care și-au riscat viața în activitatea lor, în numele statului român, precum și foștii deținuți politici.
De aceea, PMP a depus în Parlament un proiect de lege privind eliminarea tuturor pensiilor speciale și vom lupta pentru acest obiectiv.”

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

PNL, variante pentru formarea noului Guvern

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

În PNL au început să se creioneze variantele de lucru pentru formarea viitorului Guvern.

Surse liberale au declarat pentru ȘTIRIPESURSE.RO că pentru formulele de constituire a viitorului Executiv, partidul pleacă de la două principii care nu sunt negociabile:

1. PNL nu acceptă un premier din afara partidului

2. PNL exclude să guverneze cu PSD

Sursele citate spun că cel mai probabil PNL nu va putea obține singur 50+1 din mandate, astfel că va exista aproape cu siguranță un Guvern de coaliție.

Liberalii și-au calculat că vor deține în viitorul legislativ aproximativ 35-37% din mandate, cu posibilitatea de a ajunge până la 40% din mandate.

Varianta „optimistă” vehiculată în PNL este ca liberalii să formeze un Guvern format exclusiv din partide membre ale aceleiași familii politice europene PPE, adică un Guvern PNL + PMP + UDMR, care să fie primească la votul de învestitură și sprijinul grupului minorităților naționale.

Varianta „B” în PNL este o înțelegere cu USR-PLUS.

Liberalii susțin că se poate ca USR-PLUS să fie luați la guvernare cu miniștri, dar este fezabilă și o variantă intermediară: se încheie un protocol de colaborare parlamentară prin care PNL și USR-PLUS se angajează să susțină anumite proiecte proiecte comune, cu condiția ca PNL-USR să voteze învestirea Guvernului chiar dacă nu intră la guvernare.

În PNL se mai ia în calcul un scenariu de avarie: O negociere punctuală fie cu Pro România, fie negocieri „la bucată” cu parlamentari tehnocrați din PSD pentru a vota strict învestirea noului Executiv și adoptarea bugetului pe anul 2021. Surse liberale spun că această variantă ar putea să fie folosită doar în cazul în care PNL a epuizat toate celelalte variante și nu se poate forma Guvernul. (stiripesurse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: