Alegeri europarlamentare 2019. Tot ce trebuie să știm despre scrutinul de duminică

Românii cu drept de vot sunt așteptați la urne duminică, 26 mai, între orele 7 și 21, pentru a-i alege pe cei 33 de reprezentanți ai României în Parlamentul European. În paralel cu scrutinul pentru PE se va desfășura și referendumul pe justiție convocat de președintele Klaus Iohannis. Chiar dacă avem două scrutine în același timp, alegătorii pot opta să voteze fie pentru Parlamentul European, fie pentru referendumul pentru justiție sau pentru ambele tipuri de scrutin. În cazul în care alegătorul optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele secţiei de votare sau un membru desemnat va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii la tipul de scrutin pentru care nu a optat. În cazul în care alegătorul votează pe lista suplimentară, acesta va fi înscris doar în lista corespunzătoare tipului de scrutin pentru care a optat. Alegătorii care a ales, iniţial, o singură opţiune, dar apoi se răzgândeşte şi vrea să-şi exercite şi a doua opţiune, o poate face, până la ora 21,00, ora închiderii secţiilor de votare. Preşedintele secţiei va scrie în dreptul acestuia menţiunea “revenire”. Procesul de votare se încheie la ora 21, însă pot vota după această oră doar cei care la nouă seara se află în sala în care sunt cabinele de vot.

Cum se votează

Au dreptul să participe la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Alegătorii pot vota la secțiile de votare la care sunt arondați pe listele electorale permanente. Cei care se află în altă localitate decât în cea de domiciliu pot vota la orice secție de votare, fiind înscriși pe listele suplimentare. De subliniat este faptul că alegătorii care se află în localitatea de domiciliu nu pot vota decât la secția de votare în care sunt înscriși. Cetățenii altor state din Uniunea Europeană care au reședința sau domiciliul în România pot vota pentru desemnarea europarlamentarilor români în aceleași condiții ca și cetățenii români, singura cerință suplimentară fiind să depună în prealabil o solicitare de a fi înscriși pe lista electorală specială.

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare). IMPORTANT! Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.

Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secții de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităților străine, secții de votare și în afara secțiilor de votare menționate mai sus. Documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar. Nu se poate vota cu titlul de călătorie.

CONTRAVENȚII

Constituie contravenții, potrivit art. 53 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, următoarele fapte:

1. a) înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;
2. b) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiții necorespunzătoare;
3. c) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente și în listele electorale speciale;
4. d) efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente și în listele electorale speciale de către persoane neautorizate;
5. e) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primărie;
6. f) semnarea listei de susținători cu încălcarea dispozițiilor art. 18;
7. g) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 20 alin. (1);
8. h) folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, o alianță politică, alianță electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică, alianță electorală sau candidat independent;
9. i) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
10. j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepțiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c);
11. k) nerespectarea dispozițiilor art. 35 alin. (2) și (4) și ale art. 40 alin. (3) -(7); afișarea listelor electorale și a copiilor de pe acestea; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afișate sau a oricăror altor afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;
12. l) acceptarea de către o persoană de mai multe ori a candidaturii la aceleași alegeri pentru Parlamentul European;
13. m) nerespectarea deciziilor și hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor și instrucțiunilor Autorității Electorale Permanente;
14. n) tipărirea, fără drept, de buletine de vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor;
15. o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare, cu excepția cazurilor în care președintele biroului electoral al secției de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare datorită mărimii acestuia;
16. p) refuzul de a primi și înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (17);
17. q) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;
18. r) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei cu mențiunea «VOTAT»; nerespectarea dispozițiilor art. 46 alin. (8);
19. s) neaplicarea ștampilei cu mențiunea “VOTAT” sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul de identitate, precum și reținerea acestora, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;

ș) nerespectarea dispozițiilor art. 49 alin. (2); întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;

1. t) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale ori candidat independent;

ț) purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;

1. u) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;
2. v) refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;
3. w) încălcarea condițiilor de acreditare de către persoanele acreditate și operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;

Contravențiile prevăzute se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei.

INFRACȚIUNI ELECTORALE PREVĂZUTE DE CODUL PENAL

Constituie infracțiuni electorale, împiedicarea exercitării drepturilor electorale, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani; atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi; coruperea alegătorilor; oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Nu intră în categoria bunurilor prevăzute mai sus, bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice; frauda la vot.

Fapta persoanei care votează: a) fără a avea acest drept; b) de două sau mai multe ori; c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals. Violarea confidențialității votului. Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta