Connect with us

Exclusiv

Aroganțele lui Chelaru pe seama Curții de Conturi. Primăria Năvodari a pierdut procesul

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Acum câțiva ani, unul din stăpânii județului Constanța îi gonea cu șuturi în fund pe auditorii Curții de Conturi. Între timp, baronul s-a dus la închisoare. Însă alți baroni mai mici, care au pus stăpânire pe orașul Năvodari, fac aroganțe pe seama deciziilor autorității supreme de audit. Deși se cred unși cu toate alifiile… impunității, drumul pe care au apucat se cam înfundă.

În septembrie 2017, un control la sânge al Curții de Conturi scotea la lumină abateri de o mare gravitate în execuția bugetară a Primăriei din Năvodari. La vremea respectivă, le-am prezentat cu lux de amănunte, întrucât asemenea maniere golănești sunt total incompatibile cu haina autorității publice. Auditorii Curții au constatat, șocați de tupeul ieșit din comun, că jupânii care conduc orașul au falsificat ani de zile programele de încasare a veniturilor locale. În acest fel, persoane într-un număr nedeterminat – dar mare, că vorbim de multe miliarde de lei – au fost tolerate să nu achite niciun șfanț la bugetul local. Cel mai probabil acest sistem moca a fost creat pentru amante, rubedenii și acoliți politici. În timp ce acești privilegiați ai regimului de la Năvodari trăiau ca într-un paradis fiscal, fără să achite nimic, Primăria încasa, datorită veniturilor oficiale mici, bani grei de la bugetul de stat. Atenție, vorbim de declarații solemne, cu semnătură și parafă, depuse la Trezorerie, prin care Statul Român a fost muls de niște unii care se credeau prea protejați și prea unși cu toate alifiile… impunității.

O situație punctuală a băieților și fetelor cu regim de paradis fiscal nu a fost redată în raportul Curții de Conturi. În schimb, auditorii ne-au lăsat câteva exemple de privilegiați. Astfel, documentul spune că Mat Fish SRL, firma unui anume Doru Matei, nu a plătit niciodată impozit pe luciul de apă al Lacului Tașaul (peste 1.970 de hectare), pe care-l avea în concesiune de ani de zile. De asemenea, restaurantul Cherhana Tașaul, loc de întâlnire al protipendadei de la Năvodari, nici măcar nu era înregistrat cu rol fiscal la Serviciul de Taxe și Impozite al Primăriei. În sfârșit, alți protejați plăteau concesiuni de 92 de bani pe metru pătrat pe an sau nu plăteau deloc.

În timp ce-i proteja pe unii, Primăria îi nenorocea pe alții. Este cazul firmei Somaco Construct SRL, care s-a pomenit cu o taxă fiscală halucinantă, de două milioane de euro, după ce a consolidat pe banii ei o fâșie din malul lacului Siutghiol, în dreptul complexului Verona de 4 stele. Raportul Curții a stabilit că terenul în cauză aparține de drept statului român, însă Orașul Năvodari și l-a însușit haiducește, prin vot, ca să aibă pretextul să pretindă, în anul 2012, o taxă zilnică pentru așa-zisa depozitare de materiale de construcții, calculată retroactiv, din 2010. Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciunde: să fure o primărie terenul statului ca să inventeze datorii fictive, de milioane de euro, împotriva unui privat, cu scopul de a-i vinde pe nimic bunurile, la executări trucate! Afirmația de mai sus nu se bazează pe o speculație, ci pe o analogie, întrucât fostul primar Nicolae Matei a mai inventat datorii fictive împotriva SC Sind România SRL, vânzând bunuri ale acesteia chiar către cumnatul său, la prețuri de toată rușinea.

În total au fost 11 abateri grave constatate de Curtea de Conturi și tot atâtea măsuri stabilite în sarcina Primăriei Năvodari, prin Decizia nr. 38/30.10.2017.  Ca să păstrăm caracterul simplificat al expunerii de față, ne referim în continuare doar la cele două abateri punctate mai sus, având puterea de exemplu pentru toate celelalte. Raportat la acestea, Primăria a fost obligată, pe de o parte, să corecteze subevaluarea cruntă a veniturilor, iar pe de altă parte să facă o delimitare corectă a terenurilor sale de terenurile statului, ca să dea înapoi ce a furat prin vot.

În mod normal, cu măsurile dispuse de Curtea de Conturi nu te joci. Autoritățile publice pot depune o contestație chiar la Curtea de Conturi, cerând amânarea aplicării măsurilor. De asemenea, în caz de răspuns negativ, se pot adresa instanței de judecată. Urmând această procedură, Primăria Năvodari a contestat măsurile la Curtea de Conturi. Însă acest demers a fost respins de instituția statului, care nu a acordat niciun fel de amânare la aplicarea măsurilor. Mai departe, autoritatea locală a deschis un proces în care a cerut anularea unei singure măsuri din decizia Curții de Conturi, în speță cea referitoare la terenurile furate de la stat cu scopul taxării discriminatorii a firmei Somaco Construct SRL.

Însă, repetăm, măsurile – cea contestată la instanță și toate celelalte 10 necontestate – trebuiau puse în aplicare, măcar de teama Legii 94/1992 privind funcționarea Curții de Conturi. Atenție, vorbim aici de o lege drastică, o lege care prevede chiar și închisoarea de la 3 luni la un an pentru nerespectarea unora din măsuri. Pe Chelaru l-a durut la bască (scuzați formularea licențioasă, dar alta mai potrivită nu găsim). Terenurile furate de la stat nu au fost inventariate și predate îndărăt statului, nici până în clipa de față. La fel de grav, subevaluarea veniturilor Orașului Năvodari nu a fost corectată. Ba chiar, jupânii de la Năvodari și-au permis o aroganță maximă față de Curtea de Conturi, un mișto de-a dreptul epocal, prin care în loc să crească prevederile pe venituri, așa cum erau obligați prin decizie, le-au scăzut și mai mult, ca să se facă bine înțeleși cine sunt ei și cum joacă. Dovada este în comparația proiectelor de buget pe anii 2017 și 2018. Astfel, anul trecut prevederile pe venituri fiscale, considerate subevaluate de Curtea de Conturi, au fost de 68.959.701 lei, în vreme ce proiectul de buget propus anul acesta conține venituri fiscale de 46.066.794 de lei, cu  peste 20 de milioane de lei mai mici. După cum spuneam în deschiderea articolului, a mai fost un personaj în acest județ care i-a gonit cu șuturi în fund pe auditorii Curții de Conturi, iar acum odihnește la Poarta Albă.

Deși în mod propriu nu știm ce-a fost în capul autorilor de aroganțe, intuim că aceștia s-au bazat pe faptul că vor câștiga procesul împotriva Curții de Conturi. O asemenea eventualitate nu i-ar fi acoperit la încălcarea măsurii de corectare a veniturilor, însă putea fi măcar un praf aruncat în ochi, ca să nu se vadă că niște șefi mai mici, din Camera de Conturi locală, n-au reclamat organelor judiciare conduita de la Năvodari, făcând la rândul lor aroganțe cu articolul 265 din Codul Penal. După o zicală plină de înțelepciune, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Ca dovadă, pe 5 decembrie 2018, acțiunea Primăriei Năvodari împotriva Curții de Conturi a fost respinsă pe fond de Tribunalul Constanța. Cu luni bune înaintea acestui deznodământ, Administrația Națională Apele Române și Ministerul Finanțelor Publice au revendicat într-un proces distinct toate terenurile furate de Primăria Năvodari de la stat în zona de protecție a Lacului Siutghiol. Vorbim de 6,5 hectare de teren, pe care cele două instituții spun că Primăria și le-a însușit cu japca. Plus construcții hidrotehnice, în speță consolidări de maluri, care prin natura și destinația lor sunt de drept tot în proprietatea statului.

După cum spuneam într-un articol mai vechi, nici Nicolae Matei, artizanul acestor evoluții, nu mai este cine a fost și nici protectorii săi nu mai pot aranja ploile ca înainte. În 2012, pe când inventa taxe fiscale de milioane de euro, Matei se credea pe cai mari. Cu toate acestea, fostul primar a făcut și arest preventiv, a făcut și pușcărie în dosarul mitei, a fost trimis în judecată în dosarul retrocedărilor frauduloase, a fost trimis în judecată în dosarul furtului Taberei de Copii, iar alte dosare clasate s-au reîntors în lucru la unitățile de parchet. După cum se vede, drumul se cam înfundă. Însă urmașul lui Matei, actualul primar Florin Chelaru, prostit să nu vadă cursul evident al evenimentelor, o joacă grav împotriva curentului. Reamintim că aleșii locali din filiala de partid condusă de Chelaru și-au permis aroganțe și cu DNA-ul, votând ca Orașul Năvodari să nu se constituie parte civilă în dosarul Taberei de Copii, cu un prejudiciu de 3,5 milioane de euro. Au făcut-o pentru că pot, fără să priceapă că și putința asta se termină într-o zi.

Comments

comments

Exclusiv

Cum și-a bătut joc primarul din Agigea de fondurile europene pentru pescuit. 17% – absorbție. Salarii pentru politruci. Un festival al ochiului de pește

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Comunitățile pescărești din sudul județului Constanța au ratat accesarea de fonduri europene, din cauza intereselor obscure și a incompetenței grosiere a primarului PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Acesta s-a erijat în lider al pescarilor sud-dobrogeni, deși parcursul său profesional, de polițist, administrator al unui târg de legume și apoi de primar, nu-l recomanda cu nimic pentru această misiune. Asociația Grup Local Dobrogea Sud, la cârma căreia s-a cățărat, încă din anul 2013, primarul din Agigea, a fost desemnată să selecteze proiectele comunității pescărești în vederea obținerii de fonduri europene. Banii alocați strategiei de dezvoltare au fost tocați pe un festival pescăresc la Eforie și un festival al ochiului de pește, la Vama Veche. 7 contracte de finanțare au fost reziliate, de bune ce erau, iar unul nu a mai început niciodată. De pe urma aventurii, nu a câștigat niciun membru al comunității de pescari. În schimb, Cîrjaliu și-a recompensat apropiații cu salarii din fondurile europene pentru pescuit. Un politruc din gașca sa, la fel de habarnist și străin de domeniu, a muls, trei ani la rând, salarii nemeritate din fondurile europene. Să fie bine, ca să nu fie rău! În timp ce se ocupa de reinventarea pisciculturii sud-dobrogene pe ritmuri de festival, primarul prim-pescar ducea o luptă la baionetă pentru distrugerea pescuitului local, în contra firmelor de profil Sarda Fish și Pescăria lui Matei. Sarda Fish a fost tâlhărită de terenuri și de vinciurile pescărești chiar de Primăria lui Cîrjaliu. Aceeași Primărie a pus o taxă fabuloasă pe bărcile de pescuit. La rândul ei, Poliția Locală a făcut controale și a dat amenzi cu nemiluita la Pescăria lui Matei, în mod abuziv, după cum au constat instanțele de judecată. Din cauza acestui comportament feudal al primarului, Sarda Fish s-a retras din asociația comunității pescărești, în care avea calitatea de membru fondator. Locul eliberat a fost imediat luat de o firmă fără nicio legătură cu pescuitul, care se ocupă de un hotel la Eforie Nord. Patronii acesteia sunt asociați cu ginerele primarului la restaurantul pescăresc, cu pește de import, Golful Pescarilor. Din cauza acestor interese obscure și a prostiei, dezvoltarea sectorului piscicol s-a înecat de tot. În ciuda eșecului lamentabil, Cîrjaliu e prim-pescar în continuare și conduce, la fel de prost, inserția de fonduri europene, până în 2023.

Programul Operațional pentru Pescuit și rolul comunităților pescărești

Uniunea Europeană a pompat bani grei în dezvoltarea sectorului de pescuit din România. Primul program operațional pentru pescuit a fost proiectat pentru perioada 2007 – 2013. Însă, din cauza nepriceperii părții române, implementarea acestuia a început în 2010 și s-a încheiat abia în 2016. Din capul locului, filozofia UE a fost aceea de a-i implica în selectarea proiectelor chiar pe reprezentanții comunităților pescărești. Aceștia au fost chemați să înființeze grupuri locale sau FLAG-uri (Fisheries Local Action Groups). 22 de structuri de acest tip au primit dreptul să selecteze proiectele comunităților pescărești, pentru a fi finanțate de UE.

Cîrjaliu s-a cățărat pe spinarea pescarilor, pentru a ajunge șef de FLAG

Marea oportunitate de dezvoltare a fost ”mirosită” în județul Constanța abia în anul 2013, când programul operațional trebuia deja să se închidă. Atunci, la inițiativa fostului președinte al Consiliului Județean, PSD-istul Nicușor Constantinescu (acum, pușcăriaș de drept comun), s-au pus bazele înființării a două FLAG-uri. Vorbim aici de asociațiile Grup Local Dobrogea Nord și Grup Local Dobrogea Sud. Prima era competentă pentru zona aflată la nord de Canalul Dunăre Marea Neagră. A doua, pentru zona aflată la sud de canal.  Printre fondatorii FLAG-ului de sud se numărau Asociația Pescarilor Profesioniști din Mangalia, Asociația Pescarilor și Recoltatorilor de Fructe de Mare din Tuzla, companiile de pescuit maritim Sarda Fish SRL Agigea și Dec Fish SRL Sinoe, specialistul piscicol Gabriel Dimoftache, primăriile din Agigea și Tuzla, Asociația Comunelor din România și Fundația Pro Litoral condusă de cunoscuta promotoare de turism, Corina Martin. Sediul asociației a fost stabilit în Primăria Agigea, iar funcția de președinte a fost atribuită primarului Cîrjaliu.

Partener cu UE

Încă de la bun început, FLAG-ul de la Agigea a obținut generoase fonduri europene, pentru a elabora și derula o strategie de dezvoltare locală a comunităților pescărești din Dobrogea de Sud. Atât s-a priceput și atât l-a dus mintea pe mister president, încât strategia a fost denumită în mod comunist și oarecum în bătaie de joc: ”Dobrogea de Sud – mereu deschisă poartă albastră”. După ce a fost deschisă această poartă albastră, FLAG-ul condus de Maricel a primit dreptul să selecteze proiecte pentru dezvoltarea sectorului piscicol în Dobrogea de Sud. De asemenea, a primit stipendii importante pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare, incluzând aici salarii, furnituri de birou, materiale de curățenie, carburanți și lubrefianți, licențe IT, deplasări, publicații, reclamă și altele.

Hop și sinecuriștii

Potrivit site-ului mfinanțe.ro, în 2013,  asociația a avut 10 angajați, în 2014 – 7 angajați, iar în 2015 – 8 angajați. Mai toți au fost apropiați ai primarului. Cu titlu de exemplu, un sinecurist al FLAG-ului a fost chiar directorul de la Agigeaserv Util SRL, întreprinderea publică a Comunei Agigea care se ocupă de pietruiri și asfaltări, de reparat garduri și alte treburi gospodărești. Pe director îl cheamă Belghiz Bolat și a terminat inginerie electromecanică la Academia Navală Mircea cel Bătrân din Constanța.

Presa locală a susținut că acesta a pus umărul la campaniile electorale ale lui Cîrjaliu, fiind răsplătit cu postul de director la Agigeaserv Util. În perioada 2013-2015, el a fost plătit și din fondurile obținute de la Uniunea Europeană de FLAG-ul condus de Cîrjaliu. Potrivit declarațiilor de avere, Bolat a încasat 43.385 de lei cu titlul de salariu de la Asociația GLDS.

Extras din declarația de avere depusă în anul 2016 de Belghiz Bolat, director general/manager la Agigeaserv Util SRL. Acesta a fost plătit din fondurile europene pentru pescuit, prin Asociația Grup Local Dobrogea Sud condusă de Maricel Cîrjaliu

Directorul economic de la Agigeaserv Util, pe numele său Daniel Naciu Raiciu, a fost de asemenea plătit pe statele Asociației GLDS. În 2016, din slujba sa principală de la Agigeaserv, Raiciu a câștigat 17.781 de lei. Însă, în același an, a ridicat 33.671 de lei de la FLAG. Vorba aceea: are balta pește! 

Extras din declarația de avere depusă în anul 2016 de Daniel Naciu Raiciu, director economic la Agigeaserv Util SRL. Și el a fost plătit din fondurile europene pentru pescuit, prin Asociația Grup Local Dobrogea Sud condusă de Maricel Cîrjaliu

12 proiecte de anvergură, care erau 10

În 2014, FLAG-ul condus de Maricel și slujit de angajați precum Belghiz și Raiciu, a comunicat că a selectat și depus în vederea finanțării 12 proiecte de mare anvergură. Prin acestea urmau să apară, pe fonduri europene, un debarcader cu punct de primă-comercializare a peștelui la Tuzla, o unitate de prelucrare a peștelui la Dunăreni, două ateliere de confecționat/construit bărci și ambarcațiuni pescărești, două pensiuni eco-turistice și două sate pescărești. La aceste obiective durabile se adăugau 4 ediții de festival, bifate ca 4 proiecte distincte. În realitate, vorbim doar de două proiecte… petrecărețe, fiecare cu câte două ediții. Este vorba de Festivalul Pescăresc propus de Primăria Eforie (condusă atunci de PSD-istul Ovidiu Brăiloiu) și de festivalul Fish Eye Fest – Vama Veche, propus de Asociația Ad Patres din Constanța. Pentru cele 12 proiecte, care erau de fapt doar 10, valoarea ajutorului financiar nerambursabil solicitat de la Uniune s-a ridicat la 17.625.476,79 de lei. (vezi AICI documentul).

Un festival al ochiului de pește

În 2015, proiectele petrecărețe s-au consumat din scurt, la început și la sfârșit de vară, fără niciun folos practic pentru comunitățile de pescari. De pe urma lor au rămas doar câteva ode și amintiri. Consemnăm aici cuvintele meșteșugite așternute de Asociația Ad Patres, în august 2015, într-un comunicat de presă la debutul ediției secunde a festivalului ochiului de pește de la Vama Veche:

”Un line-up pentru toate gusturile, două scene, zeci de performance-uri, artă contemporană și delicii culinare dobrogene cu aromă de pește la grătar, iată ce promite ediția secundă Fish Eye Fest. De cu seară până la răsărit, în spațiul vibrant de la malul mării vor avea loc expoziții, ateliere, spectacole de teatru și proiecții de filme de artă. Un exercițiu de reinventare a dinamicii zonei costiere sud dobrogene în jurul comunităților locale de pescari, Fish Eye Fest militează pentru valorificarea patrimoniului natural și cultural al zonei Dobrogea Sud în vederea relansării economiei locale.”.

Așa s-a relansat pescuitul sud-dobrogean. Imagine de la Festivalul ochiului de pește, Vama Veche, 2015. Sursa foto: https://www.facebook.com/FishEyeFest/

Un spațiu vibrant… de la muzică

Prima ediție avusese loc de 1 mai, pe o ploaie mocănească. Organizatorii n-au recunoscut eșecul lamentabil. Dimpotrivă, ca să pară justificată cheltuiala, au susținut că 15.000 de oameni ar fi stat o noapte întreagă în ploaie, să asculte cântările vândute ca strategie de dezvoltare și ca semnal al reinventării dinamicii acestui spațiului vibrant. Desigur, spațiul era vibrant… de la muzică. La Eforie, în celălalt loc în care trebuia să vibreze relansarea economică a pescuitului sud-dobrogean, primarul de atunci, Ovidu Brăiloiu, a încropit niște lălăială de muzică populară, a naibii de scumpă.  

Cifrele dezastrului

Așa de bine s-a reinventat dinamica zonei costiere a Dobrogei de Sud, că în 2016 la finalul Programului Operațional pentru Pescuit, autoritatea de management a consemnat un veritabil dezastru: doar două contracte de finanțare, din cele 10 semnate, au fost duse la bun sfârșit. Este vorba de petrecerile cântăcioase, cu fum de la fripturile de hamsii, din Eforie și din Vamă.  7 contracte de finanțare, în valoare de 11.674.424,18 lei, au fost reziliate, de bune ce erau. În afara contractelor reziliate și a celor cântate în Vamă și la Eforii, a mai rămas un contract bun, nereziliat, dar care a eșuat și mai lamentabil, la categoria ”nu se implementează”.

În total, rata de absorbție a fondurilor a fost de 17,23%, ceea ce situează FLAG-ul de la Agigea pe locul doi… din coadă, la nivel național. Rezultate mai proaste a reușit să obțină doar FLAG-ul de la Vrancea, un județ cu un potențial piscicol aproape inexistent, care a intrat în poveste în ideea de a ciupi niște cheltuieli de funcționare și salarii pentru niște pile. Trebuie să mai spunem că FLAG-ul lui Maricel a cheltuit în toată această perioadă 730.405,54 de lei din fondurile UE, pe salarii și funcționare. Acești bani au fost calculați în rata de absorbție, care altfel ar fi fost de 14,23%. (vezi aici întregul studiu)

Extras din raportul privind gradul de absorbție a fondurilor europene prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007 – 2013. Procentul de absorbție: 17,23% include și banii cheltuiți pe salarii, reclame și transport.

Interesele obscure ale primarului prim-pescar

După cum spuneam, comunitatea pescărească nu s-a ales cu niciun leu și cu niciun folos practic de pe urma faptului că în fruntea ei s-a cățărat, ca păduchele în frunte, un primar mânat de habarnism, dar mai ales de interese obscure.  Când spunem interese obscure, ne referim la faptele prin care Cristian Maricel Cîrjaliu a luat în ”cătarea puștii” activitatea de pescuit maritim de la Agigea. El a inventariat fraudulos în domeniul privat al localității terenurile de pe malul mării, pe care se aflau vinciurile companiei piscicole Sarda Fish SRL. Echipamentele au fost preluate fără niciun titlu de preluare, o dată cu terenul. Au fost pur și simplu tâlhărite și apoi dezafectate, pentru că stăteau în calea unor ambâțuri de grup, pentru care trăgea din greu primarul și totodată primul pescar… pârât de la Agigea.

În 2014, pe când Cîrjaliu activa ca lider al pescarilor sud-dobrogeni, Primăria Agigea a vândut o parte din terenul pescăresc de pe malul mării, mai exact 1.700 mp, către SC Golful Pescarilor SRL. În contract nu se menționa existența unei hotărâri de Consiliu Local pentru aprobarea vânzării. După cum nu se menționa existența unei licitații sau măcar a unui raport de evaluare a bunului. În aceste condiții, tranzacția s-a făcut la valoarea unui apartament de două camere, cu singura justificare că așa a vrut primarul. 

Acest loc, dotat cu vinciuri și bărci pescărești, a fost inventariat fraudulos în domeniul privat al comunei Agigea, la inițiativa lui Maricel Cîrjaliu. Ulterior, primarul a vândut terenul unei firme, care a distrus dotările pescărești, ca să ridice restaurantul Golful Pescarilor. Mai multe detalii AICI

De ce a vrut primarul așa, e cât se poate de clar. Firma era deținută atunci, 100%, de finul fratelui său. Ulterior, ”nepotul spiritual” al primarului s-a asociat, fifty-fifty, cu patronii firmei La Mer Noire SRL, demarând construirea restaurantului pescăresc Golful Pescarilor. În 2018, în firma cu restaurant a fost cooptat chiar ginerele primarului Maricel. Ginerică a dobândit o felie de 10% din acest business de 1,5 milioane de euro pe an, în baza unei ”investiții” de 100 de lei. Evident, tranzacția are dedesubturile ei, pentru că nicio logică de afaceri nu o poate justifica. (mai multe detalii AICI)

Pescarii de la Sarda Fish se retrag din FLAG. Locul e ocupat de hotelierii din Eforie

Același prim-pescar al Dobrogei de Sud a inventat o taxă fabuloasă pentru bărcile pescărești, pentru a lovi în singura activitate de pescuit marin din localitate, derulată de Sarda Fish SRL. Reamintim că societatea în cauză a făcut parte de la bun început dintre fondatorii FLAG-ului de sud. Practic, FLAG-ul s-a constituit și pe spinarea acesteia. Căci, dacă nu erau pescarii și comunitățile pescărești, Cîrjaliu nu s-ar fi putut cățăra în fruntea lor, ca prim-pescar al Dobrogei de Sud. Din cauza războiului stârnit de Cîrjaliu, Sarda Fish s-a retras din FLAG. Îndată, primarul a tras sforile pentru a o înlocui. Locul a fost ocupat de firma La Mer Noire SRL, atât de legată de familia sa. Însă aceasta nu are nicio activitate relevantă în sectorul piscicol, ocupându-se în realitate de administrarea unui hotel în Eforie Nord.  

FLAG-ul lui Maricel se laudă cu Sarda Fish, ca să obțină bani în continuare

Din anul 2016, a debutat noul program operațional pentru pescuit și afaceri maritime. După prăpădul de dinainte de 2016, pescarii din Mangalia s-au retras din FLAG-ul condus atât de prost de Cîrjaliu, înființând o structură asociativă aparte. De asemenea, pescarii din zona de sud-vest a județului, acolo unde se află marile amenajări piscicole, au înțeles cum merge treaba la Agigea. Ei l-au sărit pe Cîrjaliu și s-au dus direct la autoritatea de management a proiectului, reușind deja să acceseze fonduri consistente pe linie de ecologie. Primăria din Eforie a dezertat și ea din FLAG, ca mai toată lumea interesată să găsească oportunități reale de dezvoltare. În aceste condiții, FLAG-ul de sud a intrat rău de tot la apă. Teritoriul păstorit, care acoperea inițial toată Dobrogea de sud, s-a restâns la Agigea, Cumpăna, Techirghiol și Tuzla. Asociația a reușit să obțină fonduri pentru întocmirea unei noi strategii, bani de salarii și dreptul de a selecta proiecte de dezvoltare a zonei piscicole de peste 8 milioane de lei. FLAG-ul lui Maricel și-a câștigat noul rol strategic, după ce a evocat de zeci de ori în documentația depusă faptul că pe raza sa de competență funcționează societatea de pescuit maritim Sarda Fish SRL. Vă dați seama cum vine asta? După ce dai într-unul să-l omori, să te folosești de numele lui ca să-i prostești pe alții de buna ta credință?

Mut ca un pește. A mers pe burtă, ca țiparul pe fundul mării

Desigur, Maricel n-a suflat o vorbă despre vinciurile pe care le-a furat de la Sarda Fish. N-a zis nimic despre maniera scandaloasă prin care le-a făcut loc pe malul mării celor de la Golful Pescarilor. În continuare e mut ca un pește în privința plângerilor penale, scormonite pe acte de acum 18 ani, prin care își imaginează că societatea de pescuit va fi alungată de la Cherhana. Desigur, n-a zis nimic despre controalele și amenzile aplicate în cascadă primului restaurant construit în zonă, Pescăria lui Matei, care au degenerat în aproape 40 de procese și dosare penale. Cîrjaliu a mers pe burtă sau ca țiparul pe fundul mării, ca să nu se afle la autoritatea de management că unul pornit să demoleze pescuitul local s-a erijat în primul pescar al zonei, partener cu Uniunea Europeană la împărțirea banilor de dezvoltare. Cum împarte el fondurile disponibile în noul program operațional pentru pescuit, vă spunem cu lux de amănunte în episodul viitor. În esență nu este nimic diferit: banii ajung în alte părți (vă spunem la cine), iar nu la comunitatea de pescari, pe spatele căreia se cațără cu nesimțire jupânul Primăriei din Agigea.  Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Matei și Chelaru, încă un chiolhan frățesc în Turcia. Consilierii și gașca de la Termica îi însoțesc la ”muncă”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul din Năvodari, Florin Chelaru, își petrece timpul, de câteva zile, în Turcia, alături de fostul primar al localității, Nicolae Matei. Cei doi fac parte dintr-o delegație aflată în vizită oficială în orașul înfrățit, Gemlik. Alături de ei, mai participă la deplasare consilierii PSD-iști Liviu Marian Stan , Nicu Moruzi, Ciprian Zidaru, Florin Drăghici, Ilie Coman cu soția și Liliana Cheizis cu soțul. De asemenea, din delegație fac parte și persoane din conducerea Termica Distribuție Năvodari SRL. Este vorba de directorul Marian Surdu și de Nicoleta Stoica, o membră a Consiliului de Administrație, care și-a terminat mandatul, ratând la mustață o reînvestire controversată (vezi aici ). Stoica este însoțită de soțul ei.

Toate aceste persoane apar în fotografii postate pe rețelele sociale de oficiali din Gemlik, mândri de astfel de oaspeți. O notă comună a tuturor participanților, inclusiv a primarului oficial Florin Chelaru, este aceea că fac parte din anturajul intim al fostului primar penal al localității, Nicolae Matei, care nu îndeplinește nicio funcție oficială în cadrul Primăriei sau societății Termica și nu justifică prezența într-o delegație oficială.  De altfel, Matei a participat și la delegații anterioare ale Primăriei Năvodari la Gemlik sau în Federația Rusă, compărând în fotografiile întâlnirilor oficiale. Prezența lui Matei la aproape toate deplasările externe ale Primăriei alimentează teoria că actualul primar, Florin Chelaru, este doar o marionetă a acestuia, un interpus prin care conduce în continuare Primăria, după ce procurorii și judecătorii l-au scos, o vreme, din jocul politic.

De fiecare dată, Primăria Năvodari a transmis că fostul primar și-ar fi achitat deplasările externe din resurse proprii. De asemenea, autoritatea a justificat că prezența lui Matei în Federația Rusă, în cadrul ceremoniei de semnare a acordului de înfrățire cu orașul Kolomna, ar fi fost justificată de invitația nominală primită de acesta de la Fundația Ruskii Mir – Lumea Rusă. Este vorba de o fundație de stat a Federației Ruse, înființată prin decret al președintelui Vladimir Putin, în scopul expansiunii sferei de influență ruse în lume, prin intermediul culturii și artei. O parte a presei internaționale susține că această fundație racolează agenți de influență în scopul refacerii rețelei de influență în statele care au gravitat în jurul Uniunii Sovietice în perioada comunistă.

Totuși, trebuie să spunem că Primăria Năvodari nu strânge relațiile doar cu localități din Turcia și Rusia, conduse deopotrivă de regimuri autocrate. În primăvara acestui an, o delegație a autorității locale a mai  participat la o vizită în Franța, o țară considerată etalon pentru democrație.  

În sfârșit, mai notăm aici și faptul că niciunul din membrii delegației năvodărene care petrece aceste zile în Turcia nu a publicat fotografii pe Facebook în această ipostază. Conturile acestor persoane au rămas încremenite la ultimele comunicări de poze cu remarcabile  activități edilitare, de asfaltare a străzilor și de amenajare a spațiilor verzi. Să știe lumea că oficialii trudesc din greu în interesul urbei!

Florin Chelaru, cu doi dintre ”frații” turci. Sursa: Facebook

 

În plan îndepărtat, în partea dreaptă: Florin Chelaru, ușor stingherit de ideea ca cineva îl trage în poză alături de mentorul său Nicolae Matei. Sursa: Facebook.

 

Liliana Cheizis, consilier local din gașca puterii; Nicoleta Stoica, fostă membră în consiliul de administrație de la Termica Distribuție SRL; Mihaela Coman, soția consilierului local Ilie Coman. Sursa: Facebook.

 

Florin Chelaru, din nou la masă, alături de soție (pe partea opusă a mesei). Sursa: Facebook.

 

De la stânga la dreapta: Marian Surdu, directorul Termica Năvodari care a terminat facultatea la 44 de ani; consilierul Liviu Marian Stan, finul lui Nicolae Matei; consilierul local Ilie Coman; oficial turc; oficial turc; consilierul Nicu Moruzi; consilierul Florin Drăghici; oficial turc. Sursa: Facebook.

 

În centru: soții Cheizis, soții Coman, soții Stoica. Sursa: Facebook

 

Marian Surdu (primul din stânga) și Florin Drăghici (al doilea din dreapta). Sursa: Facebook.

 

Nicoleta Stoica, fostă membră în consiliul de administrație de la Termica, și soțul. Sursa: Facebook.

 

În dreapt: Liliana Cheizis și soțul. Sursa: Facebook

 

Primarul Florin Chelaru, la masă, în plan îndepărtat, partea dreaptă. Sursa: Facebook

 

În dreapta: consilierul Nicu Moruzi. Sursa: Facebook.

 

 

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

WC-urile din Parcul Primăriei și parcările supraetajate, spălate și măturate cu 6 milioane de lei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Tipul din imagine are 39 de ani și tocmai a semnat cel mai mare contract al vieții lui. De loc este din Tulcea. O vreme a fost acolo chiar consilier local. Însă, la un moment dat, a fost scuipat din politică, pe motiv de incompatibilitate. Loviturile vieții… politice nu l-au dărâmat. Prin urmare, a continuat să spere că politica îl va îmbogăți. Și i-a ieșit, mai ales de când a descoperit un politician care se laudă că reprezintă un oraș bogat care merită borduri de marmură. Și am mai spune noi, după aventura de față: care merită femei de serviciu de lux, plătite cu tarife de lux, ca să spele WC-urile, și ele de lux, parcările supretajate și tribunele unui stadion de fotbal. Stadionul nu e de lux, e o paragină, dar treacă-meargă, să-și merite toți banii.

Cât costă să speli WC-urile de 50.000 de euro ale lui Făgădău

Pe tip îl cheamă  Ciprian Grigore Pericleanu. Firma pe care o deține în calitate de asociat unic, pe numele ei CIP Avantaj SRL, a semnat un acord-cadru cu Primăria Constanța, în valoare de 6.384.213,12 lei plus TVA. Anunțul de atribuire a fost publicat, ieri, în SICAP. Potrivit acestuia, firma lui Pericleanu va încasa suma menționată în patru ani de zile. De acești bani, CIP Avantaj SRL va spăla WC-urile construite cu 50.000 de euro bucata în Parcul Arheologic. De asemenea, va mătura parcările supraetajate de la Spitalul Județean și din Mamaia, dar și tribunele stadionului de fotbal Gheorghe Hagi.  Cele 6,3 milioane de lei înseamnă 1,3 milioane de euro. 

Boierul, tot boier!

Primăria Constanța a evaluat contractul la 9,5 milioane de lei, potrivit anunțului de participare publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prețios și pretențios, primarul Decebal Făgădău a vrut ca firma ce urma a fi selectată prin licitație să asigure între 35 și 49 de agenți de curățenie, cu normă întreagă sau parțială, plus doi coordonatori de activități pentru fiecare lună contractuală. La licitație au participat 3 societăți de profil, fiind declarată câștigătoare firma lui Pericleanu. CIP Avantaj va trebui să asigure toate materialele și soluțiile de curățenie. În cei 4 ani de contract, Primăria poate solicita operatorului să spele și alte WC-uri sau să măture și alte spații, fără însă a se modifica valoarea acordului-cadru de 6,3 milioane de lei plus TVA. Potrivit unor surse din zona serviciilor de cleaning consultate de Ordinea.Ro, schema de personal, care poate varia între 37 și 51 de persoane, este de cel puțin două ori mai mare decât ar fi cu adevărat necesar.

Download (PDF, 71KB)

Pericleanu asigură șoferi pentru ștabii din Primărie

Potrivit platformei Confidas.Ro, CIP Avantaj este o firmă înființată în anul 2006. În ultimii ani, societatea a încheiat 27 de contracte de achiziție publică, în valoare totală de 15.447.258,24 de lei. Printre instituțiile publice care au târguit servicii de curățenie de la Pericleanu se numără Consiliul Județean Constanța, SPIT Constanța, APIA – Centrul Județean Constanța, precum și instituții publice din Tulcea, București, Brăila și Iași. CIP Avantaj a mai încheiat anul trecut un contract cu Primăria Constanța, pentru a asigura șoferi pentru mașinile ștabilor. Este vorba de un contract în valoare de 2.867.523,84 de lei (mai multe detalii AICI). Contractul actual, de 6,3 milioane de euro este cel mai mare contract încheiat vreodată de CIP Avantaj SRL. În sfârșit, trebuie să mai spunem că patronul Pericleanu a fost președinte al Consiliului de Administrație de la Radionav Constanța. El a fost numit în funcție în anul 2013, exact în perioada în care se judeca în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate, care dispusese evacuarea sa din viața publică, după ce își trăsese niște contracte pe firma părinților cu Primăria Tulcea, acolo unde îndeplinea calitatea de ales local. Incidentul de mai sus arată susținerea ieșită din comun de care se bucură acesta la nivel politic.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: