Connect with us

Politica

Autoritățile din Madagascar NU iau în seamă documentele trimise din România pentru judecarea lui Radu Mazăre

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Instanţa supremă va cere din nou statului Madagascar, prin intermediul Ministerului Justiției, să spună dacă este de acord cu judecarea lui Radu Mazăre după extrădarea sa, în dosarul Polaris în care este acuzat de fapte de luare de mită.

La termenul de miercuri, 16 octombrie a.c., al procesului, MJ a transmis că statul Madagascar nu a răspuns adresei instanţei supreme din luna iunie prin care judecătorii cereau acordul acestui stat pentru judecarea lui Radu Mazăre în dosarul Polaris pentru fapte de luare de mită deşi el a fost extrădat pentru executarea condamnării definitive din dosarul retrocedării plajelor din Constanţa.

Judecătorii au arătat miercuri în sală că speră ca Madagascar să răspundă în termen rapid pe motiv că în dosarul polaris există măsuri preventive impuse faţă de unii dintre inculpaţi iar speţa nu ar trebui să stagneze.

Instanţa a stabilit reluarea judecării pelurilor din dosarul Polaris în 13 noiembrie.

În iunie 2018, instanţa supremă a stabilit achitarea lui Radu Mazăre pentru luare de mită şi i-a aplicat o amendă de 5.000 de lei. Şi fratele acestuia, Alexandru Mazăre, a fost achitat pentru complicitate la luare de mită, şi în cazul acestuia fiind dispusă o amendă penală de 5.000 de lei.

Judecătorii ICCJ l-au achitat şi pe omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru dare de mită.

Decizia a fost atacată de procurorii DNA care în prima fază a procesului au cerut ani grei de închisoare pentru toţi cei judecaţi în acest dosar.

În acest dosar, Radu Mazăre este acuzat de procurorii anticorupţie că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale “Henri Coandă” – pentru ca să-l ajute pe acesta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.

Şi fratele fostului primar al Constanţei, Alexandru Mazăre, este cercetat în acest dosar pentru luare de mită, după ce ar fi primit, şi el, bani în contextul favorizării firmei care a construit campusul de locuinţe sociale “Henri Coandă”.

sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Politica

Candidații la prezidențiale au tocat peste 70 de milioane de lei în campania electorală

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Cei 14 candidați care au participat în primul tur al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie au cheltuit în total pentru finanțarea campaniei electorale 70,2 milioane de lei. Cei mai mulți bani a cheltuit Viorica Dăncilă (PSD) – 18,2 milioane de lei, urmată la mică distanță de Klaus Iohannis – 18 milioane de lei. Diferența dintre cei doi este că dacă Iohannis a cheltuit bani exclusiv din bani publici, iar în cazul Vioricăi Dăncilă, peste 1,5 milioane de lei au fost din finanțări private. Interesant este că și Alianța electorală “UN OM”, reprezentându-l pe Mircea Diaconu, a cheltuit 16.2 milioane de lei, bani care, spune Diaconu, au provenit, în cea mai mare parte a lor, din finanțare privată. Evident, pentru că legislația o permite, actorul vrea să deconteze întreaga sumă cheltuită de la stat. Autoritatea Electorală Permanentă precizează că au dreptul la rambursarea cheltuielilor electorale doar competitorii electorali care au obţinut minimum 3% din totalul voturilor valabil exprimate, şi anume: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (PNL), Theodor Paleologu (PMP), Viorica Dăncilă (PSD), Mircea Diaconu (Alianţa UN OM) și Dan Barna (USR PLUS). Restul de opt candidați, printre care Ramona Ioana Bruynseels sau Alexandru Cumpănașu, nu își vor putea recupera banii, pentru că nu întrunesc criteriul de 3% din voturi.

Iată tabelul cu situația contribuțiilor electorale depuse de competitorii electorali pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României din 10.11.2019:

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Iohannis sau Dăncilă? Start oficial în lupta electorală!

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în care se înfruntă Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, a început oficial de azi, 15 noiembrie, de la miezul nopții și se va încheia sâmbătă, 23 noiembrie, ora 7:00. Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă sunt candidații rămași în cursă, după ce la votul de duminica trecută au obținut cele mai multe voturi din partea alegătorilor. Klaus Iohannis a fost votat de 37,82% dintre alegători, iar Viorica Dăncilă de 22,26%. Iohannis pleacă în cursa electorală cu prima șansă și beneficiază de voturile promise de Alianţa USR-PLUS. Rămâne de văzut cine va câştiga voturile de la UDMR, dar şi cele ale lui Mircea Diaconu. Absența dezbaterii între cei doi contracandidați a fost până acum tema principală a precampaniei. Turul al doilea al alegerilor prezidențiale are loc în țară la 24 noiembrie, dar la secțiile de votare din străinătate scrutinul se desfășoară pe durata a trei zile, la fel ca la primul tur.

Votarea în țară are loc duminică, 24 noiembrie 2019, între orele 7:00 și 21:00, cu posibilitatea de prelungire până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora 21:00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare.

Programul secțiilor de vot din diaspora

vineri, 22 noiembrie 2019, între orele 12:00 – 21 :00;

sâmbătă, 23 noiembrie 2019, între orele 7:00 -21:00;

duminică, 24 noiembrie 2019, între orele 7 :00-21.00 (ore locale)

În toate cele trei zile există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora 21:00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare.

Potrivit legii, pot vota la secțiile de votare din străinătate cetățenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenței acestora pe teritoriul altei țări – domiciliați, rezidenți sau turiști.

Cu ce acte se poate vota

cartea de identitate;

cartea de identitate provizorie;

buletinul de identitate;

paşaportul diplomatic;

paşaportul diplomatic electronic;

paşaportul de serviciu;

paşaportul de serviciu electronic;

paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic;

paşaportul simplu temporar;

carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Alegătorii din țară votează cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv:

cartea de identitate;

cartea electronică de identitate;

cartea de identitate provizorie;

buletinul de identitate;

paşaportul diplomatic;

paşaportul diplomatic electronic;

paşaportul de serviciu;

paşaportul de serviciu electronic;

carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic și paşaportul simplu temporar pot fi folosite doar de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Sursa: digi24.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Adina Vălean, validată pentru postul de Comisar european

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Propunerea României pentru postul de Comisar european, Adina Vălean, a fost validată astăzi de Comisia de transporturi a Parlamentului cu 36 de voturi ”pentru”, au declarat surse europene pentru G4Media.ro. Vălean a fost audiată azi la Bruxelles, în Comisia de transport şi turism a Parlamentului European (TRAN). Vălean a avut unele dificultăți în cursul audierilor, relatează site-ul Politico.eu. conform Mediafax.

„Vă mulțumesc că m-ați suportat astăzi. Îmi cer scuze dacă răspunsurile mele nu au fost suficient de complexe, dar dumneavoastră cunoașteți atât de multe detalii. Vă pot promite că în curând voi ști mai multe lucruri“, a declarat Adina Vălean la finalul audierii.

„Nu este nici pe departe un expert“, a comentat site-ul Politico.eu.

Surse:g4media.ro, stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: