Curtea Constituțională a României (CCR) analizează luni, începând cu ora 11.00, mai multe sesizări de neconstituționalitate cu impact politic și financiar major, notează G4Media. Pe agenda judecătorilor constituționali se află legea integrității, legea privind conservarea biodiversității și actul normativ de aprobare a unui împrumut contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Primele două proiecte reprezintă jaloane asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de care depind finanțări de peste 1,6 miliarde de euro.
Legea integrității a fost contestată de USR, PNL și președintele Nicușor Dan, după introducerea unor amendamente susținute de PSD și AUR, considerate de contestatari drept măsuri care îi vizează direct pe liderul USR, Dominic Fritz, și pe Mirabela Grădinaru, partenera șefului statului.
În același timp, AUR a atacat la CCR legea privind strategia națională pentru conservarea biodiversității și legea de aprobare a împrumutului acordat de BIRD.
Ședința Curții are loc într-un context tensionat, după controversa generată de întâlnirea dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan, desfășurată vineri la Senat. Deși șefa Curții a afirmat că discuția nu a vizat cauzele aflate pe rolul instituției, întâlnirea a stârnit reacții puternice în spațiul public și politic.
PSD și AUR au criticat dur întrevederea, acuzând posibile interferențe în actul de justiție și interese politice. Lideri ai celor două formațiuni, dar și reprezentanți ai sistemului judiciar, au cerut explicații publice privind circumstanțele întâlnirii.
Acestora li s-au adăugat președinții curților de apel și tribunalelor, dar și cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au remis un comunicat.
„Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești.
În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere.
Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător.
Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți.
Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional.
Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență.
Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție.
Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil.
O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate.“
