Connect with us

Societate

Ce planuri au autoritățile din Constanța pentru reducerea poluării și îmbunătățirea calității mediului

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Dumitru Jeacă, prefectul județului Constanța, a convocat Colegiul Prefectural în ședință de lucru, pe ordinea de zi aflându-se și planul pe care autorităților îl au pentru reducerea poluării și îmbunătățirea calității aerului.

Vă prezentăm materialul pe care reprezentanții APM Constanța îl vor susține în cadrul ședinței Colegiului Prefectural, material pus la dispoziție de către Biroul de presă al Instituției Prefectului:

Legea calitatii aerului este cea care stabileste cum se face gestionarea calitatii aerului inconjurator. In fiecare zona sau aglomerare se delimiteaza arii care se clasifica in regimuri de gestionare, in functie de rezultatul evaluarii calitatii aerului. Acolo unde valorile concentratiilor  poluantilor sunt peste valorile limita sau valorile tinta, avem regim de gestionare I si se impune elaborarea planurilor de calitate, pentru a se reveni sub valorile limita si tinta corespunzatoare. Daca valorile concentratiilor poluantilor sunt sub valorile limita sau tinta, se elaboreaza plan de mentinere a calitatii aerului. In ceea ce priveste planurile de actiune pe termen scurt, acestea sunt initiate de APM daca se depasesc pragurile de alerta sau informare pentru 3 ore consecutiv sau daca exista acest risc (nu a fost cazul).

Evaluarea calitatii aerului se face cel putin la 5 ani sau mai des, daca este nevoie. Evaluarea include 2 elemente:

  • Masuratorile realizate prin statiile automate de monitorizare
  • Modelarea matematica a emisiilor rezultate din aplicatia informatica SIM – Inventar emisii, unde datele de intrare sunt chestionarele completate de operatori economici si primarii

Rezultatele evaluarii sunt urmate de emiterea unor ordine de ministru care includ  listele cu regimurile de gestionare  in care se incadreaza zonele (stabilite la nivelul judetelor) si aglomerariile (municipii cu mai mult de 200.000 locuitori)

Ordinul nr.1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitatile administrativ teritoriale intocmite in urma incadrarii in regimuri de gestionare a ariilor din zonele si aglomerarile prevazute in anexa 2 a Legii 104/2011, incadreaza judetul Constanta si municipiul Constanta in regimul de gestionare II, de aici rezultand obligativitatea intocmirii planului de mentinere a calitatii aerului pentru oxizi de azot, pulberi in suspensie PM10 si PM2.5, benzen, nichel, dioxid de sulf, monixid de carbon, plumb, arseniu, cadmiu. Planul va contine masuri pentru pastrarea nivelului poluantilor sub valorile limita, respectiv sub valorile tinta.

Autoritatea responsabila de elaborarea si punerea in practica a Planului de mentinere a calitatii aerului in judetul Constanta este Consiliul Judetean Constanta. Comisia Tehnica pentru elaborarea Planului de mentinere a calitatii aerului in judetul Constanta a fost constituita prin Dispozitia Vicepresedintelui Consiliului Judetean Constanta nr.651/05.10.2015 si completata prin  Dispozitia nr. 249/01.02.2016. Planul a fost elaborat, a fost supus dezbaterii publice, a fost analizat in comisia de analiza in vederea avizarii, s-a constatat ca nu sunt in totalitate respectate cerintele Legii 104/1011 si ale HG 257/2015 si a fost returnat la Consiliul Judetean in vederea in vederea modificarii si completarii.

In anul 2018 Ministerul Mediului a realizat o noua evaluare a calitatii aerului. In consecinta a fost emis Ordinul nr. 598/2018 privind aprobarea listelor cu unitatile administrative teritoriale intocmite in urma incadrarii in regimuri de gestionare a ariilor din zonele si aglomerarile prevazute in anexa 2 la Legea 104/2011privind calitatea aerului inconjurator, aglomerarea Constanta se incadreaza in regimul de gestionare l pentru indicatorul dioxid de azot/oxizi de azot (NO2/NOx), pentru care este necesara initierea Planului de calitate a aerului. In ceea ce priveste zona aferenta judetului Constanta(mai putin municipiul Constanta), se mentine incadrarea in regimul de gestionare II.

Incadrarea in regimul I de gestionare pentru municipiul Constanta a fost cauzata de valorile concentratiilor de NO2 inregistrate la statia de trafic CT1 situata in zona Casei de Cultura. Primaria Constanta a initiat elaborarea Planului de calitate a aerului la scurt timp dupa emiterea Ordinului 598/2018.  Primaria Constanta a solicitat in regim de urgenta la APM Constanta datele despre sursele de emisie, necesare elaborarii planului. Prin adresa 6800/31.10.2019 au fost puse la dispozitia primariei atat datele solicitate (rezultate din inventarul emisiilor si transmise la APM Constanta de catre ANPM) cat si datele prevazute la art.15 din HG 257/2015, detinute de APM Constanta.

Propunerea de plan a fost elaborata iar in data de 11 decembrie  publicul a fost anuntat in presa locala si nationala ca aceasta poate fi consultata la Primaria Constanta, la APM Constanta, precum si pe paginile de internet ale celor doua institutii. Publicul a avut posibilitatea sa trimita comentarii, intrebari sau opinii pana la data de 9 ianuarie 2019. Nu s-au primit comentarii, nici la Primaria Constanta, nici la APM.  Dezbaterea publica a fost anuntata de asemenea in presa si  a avut loc la data de 1 februarie 2019 la ora 16.  Au participat persoane interesate si ONG-uri.

Propunerea de plan de calitate a aerului a fost depusa la APM Constanta in scopul avizarii cu nr de inregistrare 2300/20.02.2019. Urmeaza sa se intruneasca grupul de lucru stabilit prin decizie a Directorului executiv al APM. Membrii grupului de lucru vor analiza continutul Planului si concordanta acestuia cu cerintele Legii 104/2011 si HG 257/2015.  Daca se va constata ca sunt indeplinite cerintele mentionate, planul va trimis spre avizare la ANPM.

Legea calitatii aerului nr. 104/2011 prevede atributii pentru autoritatile judetene si locale, in legatura directa sau indirecta cu planurile de calitate:

  1. Institutia Prefectului:
    • asigura la nivel de judet, aplicarea si respectarea dispozitiilor din Legea calitatii aerului
    • coordoneaza elaborarea si aplicarea planurilor de mentinere a calitatii aerului si a planurilor de calitate a aerului intormite pentru mai multe unitati administrativ-teritoriale invecinate (nu este cazul la noi).
  2. Politia Romana, prin structurile subordoonate:
    • organizeaza si asigura masurile de reglementare, fluidizare si dirizare a circulatiei rutiere
    • colaboreaza cu alte autoritati publice pentru imbunatatirea organizarii, sistematizarii, semnalizarii si semaforizarii traficului rutier
  3. Presedintele Consiliului Judetean:
    • asigura la nivel judetean, respectarea Legii calitatii aerului in sfera de responsabilitate
    • propune spre aprobare consiliului judetean planurile de calitate a aerului pentru mai multe UAT invecinate in 30 zile de la data avizarii (nu e cazul la noi)
    • transmite anual la APM raportul privind realizarea masurilor cuprinse in planul de mentinere a calitatii aerului
  4. Consiliul Judetean:
    • elaboreaza planul de mentinere a calitatii aerului si il aproba prin HCJ dupa avizare
    • realizeaza masurile din planul de mentinere/planurile de calitate si/sau planurile de actiune pe termen scurt care intra in responsabilitatea proprie
  5. Primarii:
    • asigura la nivel local respectarea legii calitatii aerului
    • integreaza cerintele legii calitatii aerului in strategia de dezvoltare durabila la nivel local
    • furnizeaza APM informatia si documentatiile necesare in vederea evaluarii si gestionarii calitatii aerului
    • asigura elaborarea planurilor de calitate si le supun aprobarii consiliului local in 30 zile de la avizare
    • participa la elaborarea planurilor de mentinere a calitatii aerului si pun in aplicare masurile care intra in responsabilitatea lor
    • participa la elaborarea planurilor de actiune pe termen scurt daca activitatile care duc la depasirea unui prag de alerta sau informare sunt in responsabilitatea lor
    • realizeaza masurile din planurile de mentinere, din planurile de calitate si din planurile pe termen scurt, care intra in responsabilitatea lor si asigura fonduri financiare in acest scop
    • transmit anual la APM raportul privind realizarea masurilor cuprinse in planul de calitate
    • includ amplasamentele punctelor fixe de masurare (statiil automate de monitorizar)e si zona de protectie aferenta in planurile de urbanism
    • marcheaza prin panouri de avertizare limita zonei de protectie a punctelor fixe de masurare
    • asigura informarea publicului
  6. Directia Silvica:
    • Participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de mentinere si a planurilor pe termen scurt
    • Poate efectua activitati suplimentare de monitorizare a calitatii aerului si masuratori indicative, pentru a evalua riscurile pentru starea vegetatiei si a padurilo
  7. Directia de Sanatate Publica
    • participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor de calitate si a planurilor pe termen scurt
    • Cand sunt informate de APM despre riscul depasirii pragului de alerta/informare, evalueaza riscurile pentru sanatarea populatiei si propun masuri imediate si preventive pentru protectia grupurilor sensibile
  1. Directia Agricola
    • pune la dispozitie anual informatiile necesare elaborarii inventarelor de emisii provenite din activitati specifice
  1. Garda de mediu – comisariatul judetean
    • controleaza aplicarea masurilor din planurile de mentinere, planurile de calitate si planurile de actiune pe termen scurt
    • verifica transmiterea datelor de catre operatorii economici in vederea elaborarii inventarelor de emisie
    • informeaza APM cu privire la rezultatele controalelor efectuate cu privire la calitatea aerului
  1. APM
    • asigura aplicarea legii calitatii aerului la nivel teritorial
    • monitorizeaza calitatea aerului prin operarea statiilor automate, colectarea si validarea datelor
    • asigura pastrarea datelor de calitate a aerului
    • colaboreaza cu celelalte autoritati teritoriale si locale pentru colectarea datelor pentru inventarul emisiilor
    • elaboreaza impreuna cu titularul de activitate si cu autoritatile implicate, planurile de actiune pe termen scurt
    • monitorizeaza efectele aplicarii masurilor din planuri
    • asigura informarea publicului cu privire la calitatea aerului

Comments

comments

Societate

Traficul total de mărfuri prin porturile maritime românești a crescut cu 11,52%

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Traficul de mărfuri prin porturile maritime românești a crescut cu 11,52 %. Cu un salt de 26,33%, cerealele depășeșc 10,7 milioane tone.

Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat 37.240.753 tone în primele șapte luni din 2019, o creștere de 11,52% față de 33.392.586 tone în aceeași perioadă din 2018.

Traficul maritim a atins 28.451.584 tone (creștere de 7%), iar cel fluvial a ajuns la 8.789.169 tone, cu 29,47% mai mult față de cantitatea înregistrată la 31 iulie 2018.

Traficul de containere totalizează 3.877.007 tone, respectiv 393.359 TEU.

Cea mai importantă creștere de trafic este înregistrată pentru cereale, de 26,33%, de la 8.481.879 tone în iulie 2018, la 10.715.327 tone în iulie 2019.Creșteri de trafic figurează și pentru combustibili minerali solizi, produse petroliere, minereuri de fier, îngrășăminte, petrol brut.

În traficul total înregistrat în porturile maritime românești, ponderea cea mai importantă de 28,8% o dețin cerealele, urmate de petrol brut (11,6%), articole diverse și produse petroliere (10,4%), minereuri de fier și deșeuri de fier (8%), combustibili minerali solizi (6,7%), îngrășăminte (6,6%).

De la începutul anului, în portul Constanţa traficul de mărfuri a fost de 32.236.056 tone, în portul Midia de 4.868.278 tone, iar în Mangalia de 136.419 tone.

 

 

 

 

 

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

România, cea mai periculoasă țară din Uniunea Europeană pentru bicicliști

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

România este pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește numărul de bicicliști care au decedat în accidente rutiere raportat la totalul populaţiei.

Potrivit Eurostat, în anul 2017 au fost înregistrate 10 decese la un milion de locuitori. La polul opus se situează Cipru şi Luxemburg, cu zero decese.

Datele Eurostat arată că în România, în anul 2017 au fost înregistrate 1.951 de decese înregistrate în accidente rutiere, dintre care 812 au fost decese înregistrate în rândul pasagerilor autoturismelor, 733 au fost decese înregistrate în rândul pietonilor şi 191 au fost decese înregistrate în rândul bicicliştilor. Media la nivelul UE este de 3,9 decese la un milion de locuitori.

Datele Eurostat mai arată că rata de decese în rândul pietonilor în cazul accidentelor rutiere este cea mai mare în România (37 decese la un milion de locuitori), iar cea mai scăzută în Danemarca (trei decese la un milion de locuitori).

În total, numărul deceselor înregistrate în accidentele rutiere din Uniunea Europeană a fost de aproximativ 25.000 în 2017, adică 50 de accidente mortale la un milion de locuitori. Decesele înregistrate în rândul pasagerilor autoturismelor au reprezentat aproape jumătate (46%) din totalul accidentelor rutiere mortale în 2017, urmate de decesele înregistrate în rândul pietonilor (21%), motocicliştilor (15%), bicicliştilor (8%) şi decesele care implică alte forme de transport rutier (10%).

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

”Orice secție de psihiatrie este o bombă cu ceas!”, spune dr.Cîrjaliu, fostul șef al Clinicii de Psihiatrie Palazu Mare

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În noaptea de sâmbătă spre duminică, un pacient de la Spitalul de Neuropsihiatrie şi Măsuri pentru Siguranţă Săpoca, judeţul Buzău, a omorât patru pacienţi şi a rănit alţi nouă cu un stativ de perfuzie. Un alt pacient și-a pierdut viața în scurtă vreme, la spitalul Floreasca din București, unde fusese transferat pentru tratament de specialitate.

Bărbatul, în vârstă de 38 de ani, din comuna Săgeata, județul Buzău fusese internat, în cursul zilei de joi, cu sevraj etilic.

„Am finalizat ancheta în ceea ce privește abordarea actului medical și respectarea condițiilor pentru pacienții internați la Săpoca. Azi dimineață am prezentat concluziile managerului spitalului care și-a dat demisia. De asemenea, măsurile pe care Ministerul Sănătății le-a decis în ceea ce privește spitalul de la Săpoca sunt legate de o plângere penală pe care noi o vom depune privind activitatea medicului de gardă, a asistentelor care au fost în tura de noapte, atunci când s-au produs crimele.

Din păcate vorbim despre cinci decese, pentru că azi noapte unul dintre pacienții aflați la Spitalul Floreasca, de 88 de ai, tarat, pacient cu multiple comorbidități, a decedat în cursul nopții. Voi avea o întâlnire cu membrii Colegiului Director pentru că, în afară de responsabilitățile celor care au fost de gardă și au lucrat în tura de noapte, în noaptea de sâmbătă spre duminică, exstă responsabilități, conform fișei postului, a celor care conduc Spitalul Săpoca”, spunea ministrul Sănătății Sorina Pintea, luni dimineață.

Un comentariu foarte amănunțit vine de la un reputat medic psihiatru constănțean, respectiv dr. Diana Cârjaliu Meliu, fostul șef al Clinicii de Psihiatrie de la Palazu Mare, funcție din care și-a dat demisia în urmă cu trei săptămâni.

Îndată după ce au fost publicate informații despre ceea ce s-a întâmplat la Săpoca, dr. Cîrjaliu scria pe pagina sa de facebook: ”Stativul nu trebuia să fie acolo! Dar masa, scaunele, oglinda de deasupra chiuvetei, geamul de la ușă, lingura sau pernele?”.

În scurt timp, dr. Cîrjaliu făcea o radiografie a sistemului, extrem de riguroasă și cu citarea articolelor din lege. Iată postarea:

”Filistinii

Folosesc termenul cu titlu de înjurătură, ca de la o doamnă medic, unei doamne economist care este momentan și întâmplător ministrul sănătății. Dă bine pe sticlă, are un ton convingător și un aer onest și găsește imediat vinovatul de la baza sistemului. Pînă și eu am crezut-o când, în 2018 jura, împreună cu ministrul Teodorovici că pînă la sfârșitul lui 2020 va fi gata spitalul regional Constanța. Mai aveam puțin și o aplaudam în picioare la scenă deschisă.
După ce am demisionat din funcția de șefă a secției de psihiatrie din Constanța, epuizată de minciunile, ipocrizia și indiferența managerului și a consiliului judetean, după ce imaginile spitalului, de care presa era oricum plină de zeci de ani, au ajuns și la domnia sa, a informat că va trimite corpul de control. În al treisprezecelea ceas, ar fi putut fi începutul unor măsuri corective și profilactice. Pentru că doamnei ministru îi place cuvântul”prevenție”. Evident că nu a venit și nu a trimis niciun corp de control, că nu ne convine să luam oficial act de mizeria pe care o tutelam.

A mai venit o dată președintele consiliului județean, același care, în 2016 a caracterizat situația secției ca fiind “dezorganizare”. Apoi a dat comunicate de presă prin care informa că va construi o clădire nouă și modernă în locul celei existente, care va fi demolată. După trei ani, înaintea unei inspecții interjudețene pe linie epidemiologică, managerul spitalului a revenit cu picioarele pe pământ:”mai fetelor, nu sunteți gospodine, puneți și voi mână de la mână și mai dați un var, o vopsea, e posibil să arate așa?” Am scos din buzunar, ca și alte dăți, am sapat și defrișat, ne-am pregatit pentru inspecție. Timp de două zile, niciun pacient nu a avut voie să facă pe el și ne-am epuizat stocul de pijamale noi.

Orice secție de psihiatrie, indiferent că este de ev mediu românesc sau din occident, este o bombă cu ceas. Explozia se produce într-o secundă și niciodată nu poti face față cu mâinile goale.
Dar doamna ministru a descoperit din nou esența problemei: asistenta uitase stativul, deci nu a respectat fișa postului, deci trebuie cercetată penal. Și inventează reguli noi, cum ar fi obligația personalului de a cere acordul aparținătorilor pentru a muta pacientul în alt salon sau existenta unui salon de “terapie intensivă”.

O invit să muncească o zi într-o secție de psihiatrie. Vreau să vad dacă are curaj să intre în sectorul cu pacienți sau să se apropie de un bolnav. Știu foarte bine ce spun, pentru că tuturor celor care vin în inspecții le este frică, indiferent ce vin să controleze. Stau la câțiva metri de ușa sectorului și încercă să vada ceva prin geam, dacă nu cumva a fost înlocuit de mult cu o bucată de carton. Trebuie să ne rugăm de ei să intre să-și facă treaba, să-i înconjurăm și să-i apărăm de propria repulsie și frica. Ii ajutăm să-și facă treaba în speranța că ne vor ajuta să schimbăm ceva.

Să încercăm să prevenim. Dar nu se întâmplă niciodată nimic pentru că ordinul este “sa iasă bine”. Se dau termene de conformare de care nu stă nimeni în loc, cât să treaca momentul. Se elaborează procedurile și protocoalele pe care le cere ANMCS, dar numai pe hârtie, cât să treacă acreditarea. Capul șefului de secție va sta unde îi stau picioarele dacă nu-și face bine treaba. Totul e frumos planificat pînă când decidenții trebuie să aloce fonduri. Atunci încep minciunile.

Minciuna este premeditată și elaborată la minister. O astfel de minciună este legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice -Legea 487/2002, care iată ce spune in art.22:
“Serviciile specializate de sănătate mintală se realizează prin următoarele structuri:
centrul de sănătate mintală;
b) cabinetul psihiatric, cabinetul de evaluare, terapie şi consiliere psihologică, de psihoterapie şi de logopedie;
c) centrul de intervenţie în criză;
d) servicii de îngrijire la domiciliu;e) spitalul de psihiatrie
staţionarul de zi;
f) secţia de psihiatrie din spitalul general;
g) compartimentul de psihiatrie de legătură din spitalul general;i
h) centre de recuperare şi reintegrare socială;
i) ateliere şi locuinţe protejate;
j) centrul de consultanţă privind violenţa în familie.”

S-a făcut ceva din toate astea? Absolut nimic în 17 ani. Secțiile de psihiatrie din spitalul general sunt aceleași clădiri de 100 de ani și sub denumirea pompoasă de Centru de sănătate mintală funcționează cabinetele de psihiatrie din policlinică.
Oricum, Normele de aplicare au fost elaborate abia în 2006 și actualizate în 2016.

Iată ce spune psihiatrul Eugen Hriscu despre “reforma” din 2006 :
În 2006, înaintea intrării în Uniunea Europeană, guvernanţii vremurilor îşi luau angajamentul în faţa oficialilor europeni că vor realiza o reformă structurală a sistemului psihiatric învechit şi barbar. În 2007, o mică echipă de psihologi şi psihiatri (din care făceam parte) stătea la o masă cu ministrul Sănătăţii de atunci, domnul Nicolaescu, acuzând faptul că toate propunerile noastre de reformare a felului în care se făcea (şi se face) psihiatrie în România erau blocate sau respinse de oficialii ministerului. Sărmanii de noi (în apărarea mea pot spune că eram încă foarte tânăr pe atunci) încă nu înţelesesem că scopul nostru era să mimăm reforma, nu să facem reforma[i].Câteva săptămâni mai târziu, ne-am dat cu toţii demisia, domnul Nicolaescu a bălmăjit ceva de interese politice ostile, apoi în locul lui a venit un domn care vindea maşini Ferrari şi lucrurile s-au prăvălit în uitare.

Normele de aplicare a legii 487 actualizate in 2016 prevad, printre alte conditii utopice:
(1) Dotările minime obligatorii dintr-o structură de psihiatrie sunt:
a) paturi repartizate în saloane, inclusiv de supraveghere continuă bărbați și femei, cu respectarea normelor prevăzute de legislația în vigoare;
b) cabinete de consultații;
c) săli de psihoterapie individuală sau de grup;
d) spații pentru terapie ocupațională, educațională, recreativă;
e) săli de tratament;
f) săli de mese.
(2) Serviciile medicale minime pe care o structură psihiatrică trebuie să le asigure sunt:
a) diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice acute și cronice;
b) evaluări psihologice;
c) consiliere și psihoeducație pentru pacienți și familiile lor;
d) programe de terapie ocupațională, educativă și recreativă.

Iar

(3) Serviciile medicale minime pe care o structură de psihiatrie pediatrică trebuie să le asigure sunt:
a) diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice acute și cronice la copil și adolescent;
b) evaluarea psihoneurodezvoltării;
c) evaluare psihologică;
d) consiliere și psihoeducație pentru pacienți și familiile lor;
e) programe de terapie ocupațională, educativă și recreativă.

Cu cine, unde si cu ce? Cu un psiholog la 70-90 de pacienți, cum prevede schema de personal?

Art.16 (1) Lista spitalelor de psihiatrie care pot efectua internări nevoluntare se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.

(Suntem în 2019 și acum vreo doi ani am fost întrebați dacă dispunem de condițiile necesare internării nevoluntare, adică izolator; am răspuns că nu; probabil asa au răspuns cele mai multe secții de psihiatrie, așa că Ministerul Sănătății a lăsat-o baltă cu lista; facem și acum internari nevoluntare, că nu se poate altfel. Dar asta înseamnă că nu e legal și orice pacient internat nevoluntar ar putea să dea psihiatrul în judecată.

Evident că dna. Pintea ar decide că medicul e vinovat, pentru că acea secție nu avea autorizare pentru internări nevoluntare.) Spun asta doar preventiv.

Ministerul Sănătății Publice, in Norma privind structura funcțională a compartimentelor și serviciilor din spital din 26.07.2006 prevede ca:
Secția medicală de spitalizare va fi amplasată de preferință pe un singur nivel. Se acceptă amplasarea pe două niveluri a secțiilor mari, care au în componență compartimente relativ autonome.
Art. 3. –
În componența unei secții medicale de spitalizare intră următoarele categorii de spații:
a) saloanele pacienților și dotările sanitare aferente;
b) încăperi pentru asistența medicală;
c) încăperi pentru deservirea pacienților;
d) cameră de gardă cu grup sanitar și duș;
e) diverse spații pentru activitățile gospodărești ale secției.
Art. 4. –
În spitalele clinice pot fi amenajate spații suplimentare, destinate activităților didactice (studenților și cursanților care își desfășoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului).
Art. 5. –
Salonul pentru pacienți adulți se va conforma următoarelor cerințe:
a) capacitate maximă de 6 paturi în saloane curente și maximum două paturi în rezerve;
b) arie utilă minimă de 7 m2/pat în saloane curente, 8 m2/pat în rezervă;
c) cubaj de 20 m3/pat de aer, în caz de ventilație naturală.
Art. 6. –
(1) Dotarea minimă sanitară aferentă salonului va include:
a) la saloanele cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (duș, WC, lavoar);
b) la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu, comun la două saloane (duș, WC, lavoar);
c) la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar);
d) un duș la 15 asistați când saloanele nu sunt prevăzute cu dușuri. Sălile de dușuri pot fi grupate pe unități de îngrijire.
(2) Pentru grupa de vârstă 3-6 ani, secția pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune.
Art. 7. –
Următoarele dotări minime sunt obligatorii în salon:
a) priză de oxigen la două paturi;
b) corp de iluminat, priză și sonerie la fiecare pat;
c) pat și noptieră cu dulap la fiecare pat;
d) o masă cu scaune la fiecare salon.
Art. 8. –
(1) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi după cum urmează:
a) favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest;
b) se va evita orientarea ferestrelor spre nord și nord-est (vânturi dominante reci);
c) se poate accepta orientarea spre vest și sud-vest, în cazul asigurării unei protecții corespunzătoare a ferestrelor față de excesul de însorire.
(2) Condiționările privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secțiile de spitalizare de bolnavi acuți (durata mică de spitalizare: 10-12 zile) și la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).
Art. 9. –
(1) La amenajarea salonului se vor avea în vedere și următoarele criterii:
a) paturile vor fi așezate paralel cu frontul ferestrei și vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;
b) distanța dintre două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;
c) distanța dintre pat și peretele exterior va fi de cel puțin 0,80 m;
d) distanța dintre pat și peretele paralel pe care se află lavoarul va fi de minimum 1,30 m.
(2) Pentru cel puțin un pat dintr-un salon, circulația liberă aferentă va permite staționarea și deplasarea în cărucior pentru persoanele cu handicap.
Art. 10. –
În mod curent pentru activități medicale din secție se vor prevedea următoarele spații:
a) săli pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafața de 16-18 m2;
b) cabinete de consultații, fiecare cabinet cu suprafața de 12-14 m2, amplasate numai la intrarea în secție;
c) spații de lucru pentru asistenți medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare, dacă este cazul), cu anexe pentru depozitarea instrumentarului și medicamentelor;
d) încăperi pentru conducerea medicală a secției: medic-șef, asistent-șef, raport de gardă, secretariat;
e) grupuri sanitare și vestiare pentru personal;
f) pentru unele dintre profilurile medicale, în cadrul secției se mai pot prevedea și alte spații pentru activități medicale: camere pentru investigații, tratamente speciale, săli de intervenție chirurgicală cu anexele respective și alte dotări în funcție de specificul specialității.
Art. 11. –
Încăperile necesare pentru deservirea pacienților din componența secției:
a) oficiul alimentar cu anexele sale și sala de mese;
b) camera pentru activități de zi și primirea vizitatorilor, în funcție de spațiile disponibile;
c) camera de baie (după caz și grupul de dușuri, dacă sunt soluționate centralizat).
Art. 12. –
Obligatoriu, în componența secției vor intra următoarele spații pentru activitățile gospodărești:
a) camera de spălare-sterilizare a ploștilor și a altor recipiente (“ploscar”): un ploscar la 25-30 de paturi;
b) spațiu de colectare a rufelor murdare și boxă de curățenie;

  1. c) depozit de lenjerie curată.
    13. –
    (1) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzonă septică care la nevoie să permită izolarea și cohortarea pacienților contagioși și dependenți de echipamentele secției sau imunodeficienți, cu respectarea precauțiilor de izolare.
    (2) La spitalele clinice se recomandă diferențierea pe circulație separată a zonei spațiilor destinate învățământului și conducerii medicale a secției de zona saloanelor pentru bolnavi.

Aș râde dacă n-ar fi de plâns!!!
Doamna Ministru, domnule președinte al consiliului județean, în secțiile de psihiatrie nu funcționează WC-urile, chiuvetele și dușurile, nu există geamuri, nu se închid ușile, personalul se sufocă în cabinetele de 6 mp, tencuiala cade de pe pereți. Totul e o mare latrină și voi vreți pedepse penale pentru niște femei care nu s-au putut feri cu mâinile goale de un psihotic agitat.

Să vă fie rușine că ați pomenit din nou de salariile mari! Nu diferiți cu nimic de un aparținător care a urlat într-o secție că personalul nu are decât să moară pentru ca nepotul lui autist, după ce a bătut tot personalul, să trăiască.
Filistinilor!

Și mai vreau să îi transmit doamnei ministru că personalul din psihiatrie primește salariu, nu ajutor de înmormântare.”

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: