Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat joi hotărârea în cauza „Lin II”, una dintre cele mai importante decizii din ultimii ani privind aplicarea prescripției răspunderii penale în România. Instanța de la Luxemburg a clarificat că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) nu poate împiedica instanțele române să aplice dreptul Uniunii Europene în dosarele privind fraude grave care afectează interesele financiare ale UE.
Potrivit dispozitivului hotărârii, CJUE a stabilit că instanțele naționale au obligația de a nu aplica standardul rezultat din Decizia nr. 67/2022 a ÎCCJ atunci când acesta creează un risc sistemic de impunitate în cauzele privind fraude grave, inclusiv cele care vizează fonduri europene sau fraude în materie de TVA. Totodată, Curtea a arătat că principiul legalității și interdicția aplicării unei lex tertia nu împiedică instanțele române să dea prioritate dreptului Uniunii Europene.
În acest context, fostul ministru al Justiției din partea USR, Stelian Ion, susține că hotărârea reprezintă o nouă corecție aplicată României de instanța europeană.
„Când cea mai înaltă instanță a României ajunge să fie corectată din nou de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu mai vorbim despre o simplă dispută juridică. Vorbim despre un eșec instituțional cu efecte directe asupra încrederii în Justiție și asupra capacității statului de a-i trage la răspundere pe cei care fraudează inclusiv fondurile europene”, a declarat Stelian Ion.
Fostul ministru afirmă că hotărârea CJUE demonstrează că soluția pronunțată de ÎCCJ în 2024, prin care instanțele române erau împiedicate să lase neaplicată Decizia nr. 67/2022 invocând principiul legalității și interdicția lex tertia, este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene.
În opinia sa, CJUE confirmă că instanțele române aveau obligația să ignore standardul creat de ÎCCJ atunci când acesta favoriza impunitatea în dosarele de fraudă gravă și transmite, totodată, că recursul în casație nu poate fi utilizat pentru a menține soluții contrare dreptului european.
Stelian Ion consideră că decizia de la Luxemburg pune România în fața unei alegeri clare între respectarea deplină a statului de drept european și menținerea unor interpretări judiciare care, în opinia sa, riscă să protejeze autorii fraudelor grave. Acesta a criticat și conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, afirmând că instituția, sub conducerea Liei Savonea, a promovat interpretări care au favorizat riscul de impunitate în astfel de dosare.
„Este timpul ca România să aleagă: o Justiție fidelă statului de drept european sau o Justiție care, prin interpretări artificiale și abuzul unor căi extraordinare de atac, ajunge să protejeze autorii fraudelor grave. Când cea mai înaltă instanță este pusă în situația de a fi corectată în mod repetat de CJUE pentru că favorizează riscul de impunitate, problema nu mai este una tehnică, ci una care vizează chiar raportarea României la dreptul Uniunii Europene.“, a declarat Stelian Ion.
Hotărârea CJUE este așteptată să aibă un impact semnificativ asupra numeroaselor dosare de fraudă aflate pe rolul instanțelor din România, în special a celor care vizează prejudicierea intereselor financiare ale Uniunii Europene. Motivarea integrală a deciziei va oferi însă instanțelor naționale repere suplimentare privind aplicarea concretă a hotărârii.
Iată postarea integrală a lui Stelian Ion:
