Connect with us

Politica

Claudiu Năsui anunță „marea curățenie“ în Ministerul Economiei. Mircea Dobre îl taxează: „De ce păstrează cinci secretari de stat?“

Publicat

la

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, anunță că se pregătește de marea curățenie în instituție pe care o conduce. Concret, ministrul a spus că vrea să taie 39% din funcțiile de conducere și 30% din cele de execuție. Năsui spune că au fost create ministere inutile create numai pentru a oferi sinecuri în negocieri politice. De aceea, ministerul economiei a ajuns să aibă foarte multe structuri și, mai ales, foarte mulți șefi, spune USR-istul.

„Statul român e masiv supra-dimensionat. Mai grav, în ultimii ani numărul de bugetari și de instituții noi în România a tot crescut. De ce? Pentru că fiecare politician a vrut să-și crească puterea, posturile și bugetul la dispoziție pe spatele contribuabilului.

De aceea cheltuielile statului au tot crescut. De aceea am ajuns să avem mii de structuri, instituții și agenții inutile. Le cunoaștem bine pe câteva dintre ele: institute ale levantului, academii de cercetare, agenții fără număr și pentru orice motiv, etc. Sunt efectiv sute de astfel de structuri înființate doar pentru a da posturi de conducere unor personaje conectate politic și pentru a salariza activ de partid. Toate acestea din banii noștri. A venit vremea să reformăm acest stat. Nu este nevoie de atâția șefi și directori în Ministerul Economiei. Avem nevoie de un stat mic și concentrat pe ce trebuie să facă. Unul care să genereze cheltuieli mai mici pentru contribuabili și birocrație mai puțină. Prin această reorganizare reducem funcțiile redundante și departamentele care nu și-au arătat niciodată utilitatea.“, a scris Năsui pe Facebook.

Dar cu secretarii de stat cum rămâne?

În replică, fostul ministru al Turismului Mircea-Titus Dobre îl critică dur pe ministrul Economiei, spunând că Năsui nu se atinge și de secretarii de stat.

„Îl văd pe “marele” ministru al economiei, Năsui, care ne tot spune, de câteva luni, că elimină, desființează sinecurile. Bineînțeles că așa-zisele sinecuri despre care tot vorbește se rezumă doar la angajații din sistemul public. Cei ce sunt numiți politic, adică, secretarii de stat, vor sta doar la cafele. Mă uit în anexa care reprezintă noua structură organizatorică a Ministerului Economiei și observ că sunt 11 direcții, un departament, dar PĂSTREAZĂ cei 5 (cinci) secretari de stat. Domnule Năsui, erau suficienți maximum 3 secretari de stat! Așa-zisa reformă nu face decât să elimine oamenii care fac treaba în minister, păstrând mai mulți șefi numiți politic.

Un secretar de stat câștigă 16.640 lei la care se mai adaugă mașina de serviciu plus cazarea (asta înseamnă peste 4.000 de euro pe lună). Dacă ar fi rămas 3 secretari de stat ar fi fost o economie de peste 100.000 de euro pe an, doar din 2 politicieni eliminați din funcțiile ocupate în minister. Dar v-ați gândit să faceți economie altfel, prin tăierea mai multor posturi ale celor care ar trebui să vă facă treaba în acel minister, ca să nu vă deranjați colegii de coaliție sau propriul partid. Așa că nu mai dezinformați că eliminați sinecurile ci, din contră, le susțineți și le încurajați. Despre turism nu mai spun nimic, după ce ministrul a dovedit că nu înțelege despre ce este vorba în ministerul pe care îl “conduce”.“, a declarat Mircea Dobre.

Comments

comments

Politica

Dan Motreanu, mesaj dur: „Congres RATAT. Ce înseamnă echipa câştigătoare? Pe cine au învins?“

Publicat

la data de

Scris de

Văzut drept un al treilea candidat la șefia PNL, europarlamentarul Dan Motreanu, liderul PNL Giurgiu, este dezgustat de ceea ce se întâmplă în partid. Motreanu, a anunţat astăzi că nu va candida pentru nicio funcţie la Congresul PNL, menţionând că este un congres ratat şi că nu este normal ca în conducerea naţională a PNL să fie oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe.

„Nu candidez pentru nicio funcție la acest congres al PNL, deși organizația pe care o conduc, PNL Giurgiu, a obținut cel mai bun rezultat la alegerile parlamentare din 2020 – 47%, aproape dublul mediei naționale. Este și cazul colegului meu, Ilie Bolojan, care conduce cea mai puternică organizație PNL și este un model pentru administrația publică românească.

Performanța, rezultatele, leadershipul nu sunt confirmate de funcții, ci funcțiile ar trebui să le aibă la bază și să vină firesc ca urmare a îndeplinirii acestora. Bunul simț ne cere asta. Asta este regula în orice organizație, nu doar în politică.

Sunt liberal de 30 de ani și voi fi aici și peste un an și peste doi și peste zece, alături de PNL, în bătăliile PNL, cu rezultate doar pentru PNL cu sau fără funcții. Am câștigat toate bătăliile electorale pe care le-am dus pentru PNL și tot aici voi fi, indiferent de funcțiile trecătoare.

Deși nu s-a făcut nicio evaluare în PNL după alegerile parlamentare, realitatea este că în doar 12 județe PNL a ieșit pe primul loc. Cu siguranță am fi obținut un rezultat mai bun la alegeri, dacă unii colegi s-ar fi implicat cu aceeași pasiune, cum au făcut-o în lupta pentru funcții în partid.

Nu este normal să avem în conducerea națională a PNL oameni care nu au fost confirmați de votul cetățenilor în propriile județe. Cum nu este normal ca vicepreședintele regional să nu provină din prima sau a doua dintre cele mai performante filiale ale regiunii. Ce model poate reprezenta pentru celelalte organizații, altul decât al eșecului și al “combinagiilor”?! Ce înseamnă ”echipa câștigătoare” atunci? Pe cine au învins?

Câștigă în disputa cu colegii lor mai buni din filiale precum Giurgiu, considerat fief roșu, sau câștigători consacrați în numeroase bătălii precum Caraș-Severin sau Bihor?! Se clamează democrația și meritocrația și nu le practicăm în propriul partid?“, este mesajul tăios al lui Motreanu pe Facebook.

Motreanu constată că în urma fuziunii PDL-PNL politicienii nu au scăpat de obiceiurile rele.

„Cu regret spun că în urma fuziunii am luat și ce este mai rău de la cele două partide. De la fostul PDL am luat vasalitatea față de șef/președintele partidului, faptul că i se permite orice, chiar și când acesta ia decizii controversate, lipsa spiritului critic, punerea la îndoiala și dezbaterea unor decizii, caracteristica “politicii de gașcă” – toate atât de străine de spiritul PNL și de cel al unei organizații democratice. Un partid în care loialitatea se manifestă față de persoană și din ce în ce mai puțin față de principii, valori, reguli și care se plasează departe de electorat, nu este pe un drum bun!

De la vechiul PNL am luat lipsa de apreciere a performanței electorale, mentalitatea de partid balama, lipsa evaluării rezultatelor filialelor mulțumite să fie în planul doi. Unii șefi de filiale cred sincer că ”dacă nu curge pică” și nu îi deranjează dacă pierdem alegători, ei speră că șeful îi va pune pe primul loc în județul lor, chiar dacă suntem “mai mici”.“, a spus liderul PNL Giurgiu.

„Congresul este ratat”

El spune că acest congres trebuia să pună în discuție două teme mari: reforma internă și găsirea de soluții de guvernare.

„Este un congres ratat. Aveam nevoie să analizăm scăderea din sondajele de opinie, problemele reale de guvernare, reformele mult așteptate, creșterea prețurilor în energie și efectele acesteia, măsurile rapide pentru oameni și mediul de afaceri. Ar trebui să ne îngrijoreze reacția întârziată în gestionarea valului IV sau promovările controversate.

Ceea ce nu s-a înțeles de către liderii partidului este că PNL nu își mai permite să rămână în paradigma actuală, “că lucrurile pot merge la fel”, iar timpul irosit acum, în campania internă pentru Congres, va crea dificultăți și mai mari în procesul de elaborare și comunicare de soluții pentru România. În lipsa unei oferte moderne de politici publice, de funcționare instituțională internă bazată pe performanță, loialitate și meritocratie, generațiile noi, cetățenii activi care se raportează la alte referințe își vor modifica opțiunile și se vor îndepărta de PNL

Luni, 27 septembrie, acest congres se va încheia. Ce rămâne în urma acestuia? Rămâne măcar speranța că PNL este o opțiune a unui alt mod de a face politică?

Și încă ceva… Din 2014, PNL a făcut progrese importante pentru a se reforma și pentru a atinge așteptările cetățenilor, prin decizii grele, uneori dureroase. Am primit încrederea oamenilor pentru asta. Trebuie să continuăm acest parcurs, nu trebuie să renunțăm la el, iar mâine și duminică trebuie să dovedim asta. Un exemplu ar fi faptul că PNL avea o regulă a pasului în spate din partea celor cu probleme penale. De aceea sper ca viitoarea conducere care se va alege mâine nu va include oameni cu probleme de acest gen sau controversați. Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL si, mai ales, pe al Președintelui Iohannis, a cărui părere pe acest subiect o știm clar si răspicat toți liberalii!“, a subliniat Motreanu.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

(VIDEO) Remus Negoi: „Ia românească, la un pas de a intra pe Lista Patrimoniului Mondial Imaterial“

Publicat

la data de

Scris de

Legea 360/2021 privind declararea datei de 24 iunie „Ziua naţională a iei” a fost în dezbatere a Senatului. Remus Negoi, senator de Constanța al USR-PLUS, spune că, într-o intervenţie pe care a avut-o în faţa colegilor săi, a subliniat importanţa acestui element al portului tradiţional românesc, cunoscut pe plan internaţional. „Cămaşa cu altiţă, de o frumuseţe unică şi originală, este un simbol naţional care trebuie să devină un bun mondial. Ia românească este la un pas de a intra pe Lista Patrimoniului Mondial Imaterial. UNESCO a comunicat oficial în luna iulie autorităților române acceptarea dosarului „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” în procesul de evaluare care va decide posibila înscriere a iei româneşti, în anul 2022, în Lista patrimoniului mondial imaterial.

I-am îndemnat pe colegii mei din Senat să voteze iniţiativa legislativă pentru ca data de 24 iunie să devină un reper național oficial pentru ia românească, cea care ne conferă unicitate și identitate spirituală.“, a spus Negoi.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Șefa Comisiei Europene vine luni la București să pentru o întrevedere cu Florin Cîțu. Ce vor discuta

Publicat

la data de

Scris de

Prim-ministrul Florin Cîțu va avea luni, 27 septembrie, o întrevedere oficială cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vizita la București a înaltului oficial european are loc în contextul finalizării evaluării Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Premierul Florin Cîțu, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele României, Klaus Iohannis, vor vizita Spitalul Universitar de Urgență București, unde vor susține o conferință de presă comună.

„Pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență este nu doar documentul în baza căruia vom putea beneficia de o alocare de 29,2 miliarde de euro, ci și garanția că investițiile și reformele vor fi coordonatele următorilor ani. România se raliază, așa cum este firesc, obiectivelor ce caracterizează economiile dezvoltate: modernizarea infrastructurii de transport și medicale, economie verde, digitalizare. Apreciez colaborarea cu partenerii noștri europeni pentru definitivarea PNRR. Guvernul este pregătit să atragă fondurile de care va beneficia România și determinat să aplice programele de reformă”, a afirmat premierul Florin Cîțu.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: