Depresia este considerată de mulți specialiști în medicină drept boala momentului și care este factorul declanșator al multor boli incurabile. Dacă mulți nu i-au în serios problam și spun că nu au nevoie să meargă la psiholog, alții consideră că „boala secolului“, așa cum mai este considerată depresia, trebuie tratată încă de la primele semne. De aceea, consilierul local Costin Răsăuțeanu, fost viceprimar al Constanței, Costin Răsăuțeanu, a inițiat un proiect de hotărâre prin care propune ca autoritatea locală să acorde vouchere în valoare de 3.000 de lei bolnavilor de depresie, pentru a participa ședințe de psihoterapie.
„Stop Depresia! Am depus astăzi proiectul de hotărâre “STOP Depresia! Împreună pentru o comunitate sănătoasă”. Răspundem astfel unei nevoi urgente cu privire la efectele dezastruoase pe care le are depresia netratată asupra stării emoționale şi fizice, asupra familiei și comunității. Depresia există si este cea mai cruntă boală, invizibilă. Ultimele studii arată o creștere îngrijorătoare a persoanelor afectate de depresie. Acest număr este în creștere, de la an la an, recentele evenimente (pandemia, războiul, inflaţia) reprezentând factori de multiplicare şi de agravare a cazurilor. Efectele depresiei sunt multiple: crește riscul de cancer, de deces al persoanelor diagnosticate cu cancer, de suicid, de demență, de atac de cord; crește dependența de alcool şi droguri; determină hipertensiune arterială; provoacă insomnie şi oboseală cronică; slăbește sistemul imunitar; determină lipsa motivației, concentrării, memoriei şi speranţei etc.
Întrucât dreptul la cel mai înalt standard posibil de sănătate fizică și mintală este un drept fundamental al omului și include obligația nediscriminării; întrucât toate persoanele diagnosticate cu depresie trebuie să aibă acces la asistență medicală psihologică; întrucât accesul la serviciile de sănătate mintală este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții şi protejarea familiei, Grupul PSD, propune şi susține “Proiectul de hotărâre privind sprijinirea persoanelor diagnosticate cu depresie”, prin acordarea de vouchere în valoare de 3.000 de lei, pentru ședințe de psihoterapie.“, spune Răsăuțeanu.
El afirmă că în țara noastră, potrivit unui raport al Ministerului Sănătății, numărul bolnavilor de depresie s-a dublat în ultimii zece ani.
„Din păcate, România este una dintre țările în care puține persoane afectate de această boală ajung la medic, din cauza fricii de stigmatizare socială, lipsei de informații, orgoliului, ignoranței sau lipsei banilor. Prezentul proiect oferă nu doar un sprijin financiar sub formă de vouchere, pentru tratarea prin psihoterapie a bolnavilor diagnosticați cu depresie, ci si aducerea în spațiul public a acestui subiect, pentru conștientizarea importanței de a ne deschide către acceptarea tratamentului din partea specialiștilor, cât mai curând posibil, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții, de a reduce incidența bolilor grave, de a proteja familia şi a susține comunitatea. Aceste efecte erodează identitatea, relațiile şi aptitudinile unei persoane. Studiile arată că mai mult de jumătate dintre persoanele diagnosticate cu tulburare depresivă nu se mai pot achita de responsabilitățile profesionale sau personale. Ca urmare a multiplelor consecințe asupra sănătății psihice şi fizice, depresia afectează nivelul de educație, productivitatea muncii şi potențialul de câștig, crescând șomajul și cheltuielile sociale.“, spune consilierul local.
Date la nivel european
La nivel european, costurile asociate depresiei au fost estimate la peste 4% din PIB-ul ţărilor membre, conform raportului Comisiei Europene “Health at a Glance: Europe 2018”.
Având în vedere incidența mare a depresiei, trendul crescător al numărului de cazuri, consecințele grave şi costurile ridicate, este necesară implicarea autorităţii locale pentru conștientizare, pentru susținerea persoanelor afectate de depresie şi pentru profilaxia, astfel, a bolilor care apar sau se agravează în urma depresiei.
Femeile reprezintă categoria cea mai mare a persoanelor diagnosticate cu depresie, atât la nivel mondial, cât şi local: aproximativ 2/3. Iar din această categorie, mamele au nevoie, în primul rând, de suport, deoarece dezvoltarea copiilor depinde direct de starea de sănătate a mamei. Mamele care suferă de depresie prenatală şi postnatală au nevoie de psihoterapie pentru tratament, deoarece pastilele pot afecta bebelușii. Este o realitate de care se vorbește mult prea puțin la noi în țară – cum să fii depresivă, când ți s-a întâmplat cel mai frumos lucru din lume? Studiile şi statisticile privind acest subiect, la nivel mondial şi la nivel local, sunt îngrijorătoare.
Şi în rândul tinerilor depresia este prezentă şi are consecinţe grave. Potrivit datelor obținute în urma apelurilor înregistrate în primul helpline antidepresiv din ţara noastră, DepreHUB, în 2021, persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani au avut cea mai mare nevoie de suport psiho-emoțional (44,4% dintre apelanți), pentru că se simțeau deprimați (33,3%), anxioși (27,8%) sau panicați (11,1 %), se confruntau cu dependențe (5,6%) sau ideație suicidară (5,6%).
Chiar și cu mult înainte de declanșarea pandemiei, rata ridicată a cazurilor de depresie în rândul tinerilor era îngrijorătoare: unul din cinci adolescenți risca să se confrunte cu o astfel de problemă (Mental Health Europe, “The 2022 European Mental Health Week: It is time to speak up to shape a brighter future for young people”).
Mai mult, majoritatea dintre cele 800.000 de persoane care se sinucid anual, la nivel mondial, sunt persoane tinere, iar automutilarea este cea de-a treia cauză care conduce la deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, cu rate mai mari înregistrate în rândul adolescentelor.
Privind persoanele #vârstnice diagnosticate cu depresie, studiile au evidenţiat o creştere de 4 ori a ratei mortalităţii şi o creştere a incidenţei în ultimii ani, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional. Depresia constituie un factor de risc pentru demenţã. (Reekum et al., “Late-life depression as a possible predictor of dementia. Cross-sectional and short-term follow-up results”, 1999).“, mai spune Costin Răsăuțeanu.
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
