Connect with us

Politica

Constanța. Consiliul Județean, convocat în ședință ordinară. Ce proiecte sunt trecute în convocator

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

În conformitate cu dispoziţiile art. 94 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se convoacă Consiliul Judeţean Constanţa în şedinţă ordinară, pe data de 19 Iunie 2018, ora 13,00, în Sala “Remus Opreanu” din cadrul Palatului Administrativ – Consiliul Judeţean Constanţa, cu următorul proiect al ordinii de zi:

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea înfiinţării serviciului social cu cazare Adăpostul de Noapte pentru Oamenii Străzii şi aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al acestuia.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea înfiinţării serviciului social cu cazare Locuinţe Protejate Topraisar Casa Albatros şi aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al acestuia.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea înfiinţării serviciului social cu cazare Locuinţe Protejate Lazu Casa Ionuţ şi aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al acestuia.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea înfiinţării serviciului social cu cazare Locuinţe Protejate Lazu Casa Aurelia şi aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al acestuia.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea înfiinţării serviciului social cu cazare Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Sf. Luca Negru Vodă şi aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al acestuia.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea convenţiei de parteneriat între Consiliul Judeţean Constanţa, Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa, Universitatea Ovidius din Constanţa – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Institutul pentru Educaţie şi Asistenţă Sociala ( ITES) Brest – Franţa şi Asociaţia de Prietenie     Brest – Constanţa.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea formulării unei solicitări de preluare a unui imobil din domeniul public al UAT Comuna Cogealac în domeniul public al UAT Judeţul Constanţa.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea contribuţiei lunare de întreţinere datorate de beneficiarii, aparţinătorii, susţinătorii şi/sau de reprezentanţii legali ai acestora, pentru serviciile furnizate de Unitatea Medico-Socială Agigea, precum şi procedura de stabilire şi de încasare a contribuţiei lunare de întreţinere.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare pentru Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Agigea.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării Organigramei, Statului de Funcţii şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare ale Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Constanţa, însoţită de referatele şi rapoartele de specialitate.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea încheierii unui contract de servicii de asistare, consiliere şi reprezentare juridică a Direcţiei de Pază a Judeţului Constanţa şi împuternicirea conducerii D.P.J. pentru semnarea acestui contract.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării Programului cu obiectivele şi lucrările de drumuri pentru anul 2018, finanţate din bugetul Consiliului Judeţean Constanţa.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind modificarea Anexelor nr.2 şi nr.3 la HCJC nr. 288/28.11.2017 privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, a Organigramei şi Statului de funcţii pentru Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa, în reorganizare judiciară, in judicial reorganization, en

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului “Reabilitarea energetică a clădirilor Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Poarta Albă” şi a cheltuielilor legate de acesta.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Constanţa nr. 12/2018 privind modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Constanţa nr. 244/2017 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici faza SF/DALI aferenţi proiectului Reabilitarea energetică a clădirilor Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Poarta Albă.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea Actului Adiţional nr.2 la Acordul de Parteneriat încheiat între Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Constanţa şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa, pentru derularea Proiectului “Reabilitarea energetică a clădirilor Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Poarta Albă.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind rectificarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli şi a Listei de Investiţii pe anul 2018, pentru Teatrul de Stat Constanţa.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind rectificarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pe anul 2018, pentru Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind rectificarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pe anul 2018, pentru Muzeul de Artă Constanţa.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea Programului de evenimente culturale pe anul 2018, pentru Centrul Cultural Judeţean Constanţa “Teodor T. Burada”.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea Protocolului de colaborare cu Direcţia Generală Anticorupţie în vederea implementării proiectului „Gândesc, vorbesc şi acţionez pro-integritate”, aprobat prin HCJ Constanţa nr. 187/30.05.2018.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor, al judeţului Constanţa.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

  1. Proiect de hotărâre privind rectificarea Bugetului judeţean şi a Listei de investiţii ale Judeţului Constanţa pe anul 2018.

Iniţiator : Preşedinte – Ţuţuianu Marius Horia.

Comments

comments

Politica

Sondaj CURS: Iohannis, preferatul românilor cu drept de vot pentru prezidențiale

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai nou sondaj de CURS de tip OMNIBUS  (perioada 20 septembrie – 1 octombrie) arată o oarecare clarificare în zona prezidențiabililor. Clasamentul se păstrează în linii generale același, față de precendentul studiu din iulie 2018, dar cu elemente care duc spre o limpezire mai clară a opțiunilor respondenților, notează jurnaliștii de la stiripesurse.ro.

Acum, conform aceleiași surse, numărul celor care au o opțiune clară de vot în cazul în care alegerile prezidențiale ar fi duminica viitoare a ajuns la 67% din repondenți (cu 15% mai puțin față de precedentul studiu).

Se poate observa că deși domină copios clasamentul, avem a face cu o ușoară scădere în dreptul președintelui Klaus Iohannis. El scade față de precedentul studiu cu trei procente și ajunge la cota 40% (scădere cu trei procente față de iulie, dar o creștere de un procent față de aprilie.

El este urmat la distanță de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, cu doar 29%. De remarcat creșterea spectaculoasă din dreptul președintelui Senatului României (de la 22% în iulie, la 29% în septembrie), un scor mai bine de trei ori mai mare ca propriul partid, ceea ce înseamnă că ALDE reprezintă în opțiunea electoratului pur și simplu persoana lui Călin Popescu Tăriceanu.

În cazul președintelui PSD, Liviu Dragnea, deși se înregistrează o ușoară creștere (de doar 3 procente față de studiul din luna iulie, dar mult sub cota de 22% cât a înregistrat în aprilie a.c.). De remarcat că se află la o cotă de sub jumătate din cât întregistrează aliatul său din ALDE și de mai mult de 3 ori mai puțin decât scorul partidului pe care îl conduce autoritar.

Notă! Tăriceanu are de trei ori mai mult decât ALDE, iar Dragnea de trei ori mai puțin decât PSD. De asemenea, fostul premier Dacian Cioloș și-a conservat scorul de 10% (atât a înregistrat și în iulie), dar dublu față de partidul său. Șefii PMP și al UDMR, Eugen Tomac și Kelemen Hunor și-au păstrat oarecum intențiile de vot anterioare, dar sub intenția de vot a partidelor pe care le conduc.

Studiul CURS de tip Omnibus a avut loc în perioada 20 septembrie – 1 octombrie, cu interviuri realizate la domiciliul celor intervievați. De asemenea, conform casetei tehnice, studiul s-a desfășurat pe un eșantion național de 1067 de persoane, având o eroare statistica de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Dragnea, prima reacție după referendum: Nu este un eșec al PSD, ci al celor care au votat “DA”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Liderul PSD Liviu Dragnea este de părere că ideea de cvorum inhibă prezenţa la vot la referendum şi spune că dacă nu ar exista un prag minim de prezenţă, numărul de oameni care ar vota ar fi mai mare, participând inclusiv cei care ar vota „Nu”. Precizările lui Liviu Dragnea vin în contextul în care referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie nu a fost validat din cauza prezenţei extrem de scăzute la vot, sub 30 la sută, cât era necesar pentru validare. Dragnea este de părere că rezultatul votului nu este un eşec al PSD, ci un eşec al tuturor celor care au votat „Da” la referendum.

„Noi stăm agăţaţi de un număr ipotetic de oameni care ar putea fi prezenţi la un referendum, oricare ar fi el, în România. Ştim că sunt milioane de români în afara ţării cu drept de vot. Ideea de cvorum se dovedeşte că de fapt diminuează sau inhibă prezenţa la vot. Dimpotrivă, cei care sunt împotriva întrebării din referendum au la îndemână boicotul referendumului. Eu am spus-o de mai multe ori, în momentul în care ar fi un referendum fără prag, s-ar mări prezenţa, pentru că cei care sunt împotrivă ar veni să spună “nu” pentru că este jocul majorităţii. (…) A fost o voinţă de participare de 4 milioane de români, alţii au boicotat, ăsta e rezultatul şi mergem înainte”, a declarat miercuri Liviu Dragnea în Parlament, citat de news.ro

În același timp, șeful PSD i-a acuzat de manipulare pe cei care au spus că acest referendum a fost făcut în interesul partidului sau în interesul său, şi a subliniat că referendumul nu a fost asumat în niciun fel de PSD, partidul făcând doar o campanie de informare. De asemenea, întrebat dacă rezultatul referendumului a fost un eşec, aşa cum a afirmat Codrin Ştefănescu, Dragnea a spus că ar fi un eşec al celor care au votat „Da”, nu un eşec al partidului.

„De ce ar fi un eşec? (…) Dacă este un eşec, este un eşec al celor care am votat cu da. în acelaşi timp, legea adoptată în Senat nu a fost votată doar de PSD şi ALDE”, a precizat Dragnea.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Traian Băsescu are SOLUȚIA gazelor din Marea Neagră

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Traian Băsescu susține că România nu are capacitatea de a consuma gazele din Marea Neagră în propria economie, dar le poate folosi pentru relansarea unor ramuri industriale și creșterea calității vieții populației.

Iată postarea fostului președinte:

“Senatul României, 10.10.2018
Declaraţie Senator Traian Băsescu
Gazele naturale din Marea Neagră, gaze pentru România.
Premise ale exploatării gazelor naturale din Marea Neagră
1. În Marea Neagră există zăcăminte de cca 200 miliarde mc şi dacă va începe exploatarea producţia va fi de cca 6 – 7 miliarde mc/an.
2. România nu are capacitate să consume în economia proprie gazele din Marea Neagră. În anul 2017 consumul de gaze al României a fost de 11,8 miliarde mc din care 10,6 miliarde producţie proprie şi 1,2 miliarde import Gazprom.
3. În 2019 ROMGAZ va începe exploatarea unui nou zăcământ de gaze naturale cu un volum de cca 30 de miliarde mc, ceea ce va asigura acoperirea integrală a cantităţii necesare de gaze a României. (situat la nord de Galaţi).
4.OMW, EXXON, LUKOIL sau Black Sea Oil and Gas, au investit în prospectare şi forare la mare adâncime aproximativ 2,5 miliarde USD iar pentru aducerea gazelor din mare la uscat şi livrarea acestora în sistemul de transport al TRANSGAZ, va fi necesară o investiţie de cel puţin alte 5 miliarde USD .
Companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele pe piaţa românească ceea ce va permite aplicarea celui mai mic preţ având în vedere că se diminuează distanţa de transport pe conductă . Pe de altă parte, concesionarii sunt îngrijoraţi de faptul că piaţa românească nu poate absorbi nimic din producţia de gaze din Marea Neagră, în lipsa unor proiecte care să genereze creşterea consumului. În acelaşi timp, companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele prin contracte pe termen lung .
5.România poate utiliza resursele de gaze naturale din Marea Neagră pentru relansarea unor ramuri industriale, dar şi pentru creşterea calităţii vieţii populaţiei.
6.Urmare a cumpărării de către TRANSGAZ a operatorului de gaze din R.Moldova, România are obligaţia să asigure necesarul de 1,5 miliarde mc/an pentru ţara vecină.
7.Eventual excedent de gaze naturale al României, poate fi exportat pe infrastructura existentă în Bulgaria şi Ukraina
8. Gazele naturale sunt cea mai puţin poluantă hidrocarbură .
9.Legat de capacitatea noastră de a fi un jucător pe piaţa europeană a gazelor naturale, fac următoarele precizări: prin rezervele de gaze naturale onshore şi offshore de care dispune, România nu poate fi un concurent pentru GAZPROM care în 2017 a extras 470 miliarde metri cubi gaze din care 180 miliarde metri cubi îl reprezintă exportul în Uniunea Europeană şi Turcia. Mai mult, pe termen mediu, Gazprom evaluează o creştere a producţiei anuale la 550 miliarde metri cubi. În aceste condiţii, România nu poate influenţa politica de preţuri a GAZPROM pe piaţa regională şi cu atât mai puţin pe piaţa europeană.
În aceste condiţii, pentru gazele din Marea Neagră avem 3 opţiuni:
1. Să le vindem ca simplă materie primă ;
2. Să nu le exploatăm, datorită condiţiilor fiscale impuse prin redevenţe şi taxe de către Statul Român ;
3. Să le folosim în economia naţională relansând unele ramuri industriale, dar şi pentru încălzirea locuinţelor .
Dacă vrem să le vindem, mergem pe varianta de taxe şi redevenţe propusă de Călin Popescu Tăriceanu. Sigur, Victor Orban se va bucura de un nou cadou, ceva mai mare decât Fundaţia Gojdu, din partea lui Călin Popescu Tăriceanu , iar România va avea rangul de „ţeavă” prin care se va scurge materia primă către Ungaria şi Austria .
Dacă vrem să nu exploatăm gazele naturale din Marea Neagră, mergem pe varianta de redevenţe şi taxe pe care le propune Liviu Dragnea, pentru simplul motiv că preţul gazelor naturale din Marea Neagră va fi mult prea ridicat faţă de preţul pieţei .
Dacă vrem să le folosim gazele din Marea Neagră pentru valorificare preponderent în economia românească, vom armoniza redevenţele şi taxele pentru ca gazele din Marea Neagră să ajungă pe piaţa naţională la un preţ competitiv pentru economia românească . Pentru a determina nivelul corect al redevenţelor şi taxelor care trebuiesc impuse operatorilor din Marea Neagră, trebuie să ştim ce vrem să facem cu aceste gaze plecând de la premisa că vom avea un excedent anual de aproximativ 6 – 7 miliarde metri cubi gaze naturale.
Şi iată câteva proiecte care pot asigura creşterea consumului de gaze al României asigurând acoperirea şi achiziţionarea producţiei de gaze din Marea Neagră şi care ar avea un mare impact economic şi social :
1. Dublarea numărului de locuinţe conectate la reţeaua de gaze naturale. Azi , doar 32% din cele 8 milioane de locuinţe sunt racordate la reţeaua de gaze naturale. Consumul ar creşte cu cca 3,5 miliarde mc/an. Finanţarea din fonduri europene pentru dezvoltare regională.
2. Relansarea industriei petrochimice care utilizează ca materie primă gazele naturale pentru producţie de îngrăşăminte, metanol, răşini şi alte produse de petrochimie. Actualmente avem 5 combinate petrochimice care au aviz de mediu pentru funcţionare dar care sunt oprite. Repornirea acestor combinate ar fi un element important în procesul de industrializare a ţării.
Anul trecut, România a important produse petrochimice în valoare de 2,6 miliarde euro din care numai îngrăşăminte pentru agricultură în valoare de 600 milioane Euro. Creşterea consumului de gaze, dacă se reporneşte petrochimia, ar fi de 2,5 miliarde mc/an iar eventual retehnologizarea combinatelor petrochimice poate fi finanţată prin ajutor de stat şi fonduri europene.
3. Trecere pe gaze a tuturor termocentralelor care funţionează acum cu păcură. Finanţare din fonduri europene .
4. Conectarea Republicii Moldova la reţeaua de gaze a României prin realizarea Gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău. Ar asigura o creştere a consumului de 1,5 miliarde mc/an. Finanţat se poate face din fonduri europene şi din resurse proprii ale TRANSGAZ.
5. Realizarea a zece staţii de comprimare a gazelor naturale (GNC) şi introducerea GNC ca şi combustibil în transportul urban dar şi pentru încălzirea localităţilor izolate. Finanţarea se poate face din fonduri europene.
6. Construcţia unei termocentrale cu două grupuri şi o putere instalată de cca 900 Mgw. Costul investiţiei este de aproximativ 800 milioane Euro şi poate fi finanţată din fonduri europene .
În lipsa unor proiecte viabile, care să crească potenţialul de consum al economiei româneşti, gazele vor fi pur şi simplu exportate, fără a contribui la consolidarea potenţialului economic al ţării .
Negocierile şi deciziile cu privire la redevenţe şi taxe suplimentare pentru gazele exploatate offshore nu sunt nici în atribuţiunile preşedinţilor PSD şi ALDE şi nici în atribuţiunile preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Este însă o responsabilitate majoră a Guvernului României şi a specialiştilor, să stabilească nivelul optim al redevenţelor şi a taxelor suplimentare, astfel încât, gazele din Marea Neagră să ajungă la un preţ competitiv pe piaţa românească şi să le supună aprobării Parlamentului României cu o argumentaţie solidă şi convingătoare, astfel ca “Legea offshore” să fie o lege bună şi în interesul României şi al românilor.”

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: