Connect with us

Exclusiv

Cum a fost distrusă, pas cu pas, rezervația naturală Lacul Agigea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Un colț de natură, protejat de lege, s-a transformat într-o mare oportunitate imobiliară. Vorbim în articolul de față de Lacul Agigea, un obiectiv declarat rezervație naturală și zoologică de interes național, prin Legea nr. 5/2000. Aria de protecție instituită prin lege se referea la o suprafață de 86,80 de hectare, incluzând lacul și terenurile învecinate. În timp însă, zona protejată a fost diminuată din pix la 35 de hectare, exact cât măsoară cuveta lacului. În 2013, Primăria Agigea a băgat terenurile de lângă lac în intravilan, în baza unui PUZ avizat de APM Constanța, atenție, fără Raport de Mediu. Ulterior, autoritatea locală a organizat numeroase licitații de concesiune. În 2016, un consilier local din gașca primarului a fost arestat în timp ce lua șpagă pentru terenurile din zonă. Incidentul nu s-a răsfrânt asupra primarului, care astfel și-a continuat planurile nestingherit. Gheața a fost spartă cu o biserică în stil maramureșean. Pe urmă au venit enoriașii. Zona se umple de betoane.

Primul plan al lui Cîrjaliu: să facă sat de vacanță în perimetrul lacului

Cristian Maricel Cîrjaliu a avut planuri cu Lacul Agigea încă de la înscăunarea în funcția de primar al comunei Agigea, în anul 2008. Atunci, autoritatea  pe care o conducea a adoptat o strategie de dezvoltare pe zece ani. Acest document programatic prevedea ”construirea unei baze de agrement și a unui sat de vacanță în perimetrul Lacului Agigea”. În strategie nu se sufla o vorbă despre faptul că zona era declarată rezervație naturală prin lege.

Cu frâna trasă de urbaniști

În același an, 2008, planurile primarului s-au mai temperat. O firmă de specialitate angajată să elaboreze un regulament de urbanism a descoperit că lacul este rezervație naturală zoologică. În consecință, prin regulamentul de urbanism, s-a interzis construirea în zona lacului Agigea. Totodată, s-a stabilit ca zona adiacentă, fără a se preciza vreo suprafață anume, să fie păstrată ca zonă de vegetație naturală.

Pohta lui Nicușor: lacurile

La câteva luni distanță, mai exact în vara anului 2009, Nicușor Constantinescu – președinte al Consiliului Județean Constanța și prieten  intim al lui Cîrjaliu – a propus un proiect de trecere a unor lacuri din județ în administrarea autorității pe care o conducea. În lista lui Nicușor se afla și Lacul Agigea. Proiectul a căzut la vot, mai ales că era total ilegal, întrucât lacurile naturale sunt ale statului, în administrarea Apelor Române.

Cîrjaliu concesionează bunul statului, pe barba lui

Cu toate acestea, pe 30 decembrie 2009, Cîrjaliu a organizat, pe barba lui, o licitație publică, de care n-a auzit nimeni, pentru că toți se ocupau de pregătirea revelionului. În baza acestei proceduri golănești,  în ianuarie 2010 primarul a concesionat Lacul Agigea, care nu era al Primăriei, ci al statului român, către o firmă din Tuzla, pe numele ei Acvamar Group SRL. Haiducia lui Cîrjaliu a rămas fără sancțiune penală, iar balta – fără pește. Ca o consecință, păsăretul din rezervație a început să migreze în alte bălți mai hrănitoare. Peste ani, nu s-a mai auzit nimic de acest contract încheiat prin fraudă la lege. În toate documentele oficiale, Lacul Agigea figurează ca bun al statului, fiind scos la închiriere, fără succes, de câțiva ani încoace, de administratorul de drept, Apele Române.

Podul cu picioare în Rezervație

Tot în 2010, în situl natural a început construirea podului nou de la Agigea, arcuit și peste Canal, dar și peste o parte din lac. Autoritatea de mediu, subordonată Guvernului, a închis ochii în fața planurilor de dezvoltare și a intereselor imense.

Câteva considerații despre limitele fluctuante ale rezervațiilor naturale

Înainte de a ajunge la evoluțiile actuale, trebuie să spunem că întinderea zonelor naturale protejate este o chestiune laxă și insuficient reglementată în legea românească. Specialiștii pe care i-am consultat spun că înscrierea suprafețelor în Anexa III a Legii 5/2000, acolo unde figurează și Rezervația Naturală Lacul Agigea cu 86,80 de hectare, nu a avut la bază măsurători cadastrale. În timp, legislația din domeniu a recunoscut tacit această lipsă de precizie, permițând corecții ale suprafețelor protejate, la început cu acordul Academiei Române și a Guvernului, iar de la o vreme prin ordin de ministru sau chiar prin simpla actualizare a registrelor publicate pe site-ul Ministerului Mediului. În diverse raportări ale APM, rezervația figurează în continuare cu 86,80 de hectare. În schimb, în centralizările Ministerului Mediului figurează cu 35 de hectare, exact cât măsoară cuveta lacului, scoasă la închiriere de Apele Române.

PUZ-ul care s-a evaporat

Profitând de această situație laxă și de agresiunea asupra sitului natural prin construirea podului, în anul 2012, primăria lui Cîrjaliu a inițiat un PUZ cu titlul ”Introducere în intravilan – zonă rezidențială, spații comerciale, baza sportivă și agrement, cazare”. Deși în titulatură nu apărea cuvântul lac, în realitate PUZ-ul se referea exact la terenurile din vecinătatea lacului. Documentația a dispărut de pe site-ul APM Constanța. Am trimis Agenției solicitarea de a ne pune la dispoziție memoriul întocmit atunci de Primărie, soluția adoptată în această privință și alte informații de interes public. După o săptămână de tăcere, APM a trimis un răspuns, cu singura precizare că PUZ-ul a fost adoptat în anul 2013, fără ca instituția să solicite întocmirea unui Raport de Mediu. De ce nu s-a solicitat o evaluare a impactului negativ asupra rezervației? Reprezentanții APM nu au lămurit, deși toți specialiștii pe care i-am consultat în această privință spun că era o obligație legală a cărei nerespectare are un nume foarte comun: abuzul în serviciu. Trebuie să mai spunem că, în anul 2013, avizele pentru PUZ-uri se eliberau de Agenția Regională de Mediu de la Galați. Cu toate acestea, PUZ-ul care avea să distrugă rezervația naturală a fost eliberat de APM Constanța. În documentele APM s-a menționat că investiția se află la 5 metri de rezervație.

Pelicanii și cormoranii au ajuns nume de străzi

După obținerea hârtiei abuzive de la Mediu, Primăria Agigea a pus în operă tentativa de transformare a Lacului Agigea într-un lac urban. Autoritatea a accesat fonduri guvernamentale pentru realizarea rețelelor de apă și electricitate. Utilitățile au fost trase prin Programul Național de Dezvoltare Locală, acoperind străzile noi din zona rezervației, în mod cinic denumite Cormoranului, Pelicanului, Brizei etc. Cormoranii și pelicanii plecaseră deja din zonă. La fel și lebedele. O parte din stâlpii plantați în zonă sunt dotați cu lămpi care bat direct spre luciul de apă. Să vază păsările când se ouă!

Începând cu anul 2015, Primăria a organizat licitații publice cu repetiție pentru concesionarea terenurilor de lângă lac. Un an mai târziu, s-a început construirea unei biserici de lemn, în stil maramureșean, la mică distanță de luciul apei. După ce popii au spart gheața, în zonă au venit enoriașii.

Concesiunile pe șpagă

În martie 2016, DNA Constanța l-a ridicat dintr-o pizzerie de la Eforie pe un consilier local din Agigea. Acesta tocmai încasa o șpagă pentru a aranja câștigarea unei licitații pentru concesionarea unor terenuri de lângă lac. Vorbim aici de Dorel Manea, un individ din gașca lui Maricel Cîrjaliu. Denunțătorul lui Dorel le-a spus procurorilor DNA că șpăgarul l-ar fi asigurat că licitația va fi o simplă formalitate, întrucât terenurile ce urmau a fi concesionate erau deja ”luate”. Prins în fapt, tovarășul lui Maricel Cîrjaliu nu a ciripit nimic în fața organelor de anchetă. După un an și câteva luni de pârnaie, a fost liber ca pasărea cerului.

Un țăran avid de înavuțire plănuia să betoneze o rezervație naturală

În 2018, Primăria lui Maricel a plantat în zona de protecție a lacului, adică în fâșia de 15 metri de la țărm, niște bețe pompos botezate: pomi. Terenul nu aparține Primăriei, ci statului român. Și nu este destinat copacilor, ci stufărișului în care păsările își depun, de regulă, ouăle. Regimul zonei nu a contat, așa că la ordinul lui Maricel fâșia destinată stufului a fost arată și plantată cu bețe.

Tot în 2018, într-un interviu în care s-a turnat cu multe alte fapte, Cîrjaliu a dezvăluit că i s-a cerut șpagă de către un oficial, pentru a primi o hârtie ca să betoneze malul lacului. Cîrjaliu nu l-a denunțat pe șpăgar. Dar nici șpăgarul n-a suflat o vorbă că un țăran avid de înavuțire plănuia să betoneze o rezervație naturală.

Am solicitat Primăriei Agigea mai multe explicații punctuale și o listă de documente. În situația în care primarul va respecta mai mult Legea 544/2001 decât legile mediului, pe care le-a încălcat cu lacomă nesimțire, vom prezenta aceste puncte de vedere și documentele în cauză.

Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar penal din Năvodari, Nicolae Matei, în Rusia de mână cu primarul decorativ Chelaru

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O delegație a orașului Năvodari s-a deplasat în Federația Rusă pentru a participa, în data de 15 mai a.c., la o ceremonie de înfrățire cu orașul rusesc Kolomna. Partea română a fost reprezentată de primarul oficial Florin Chelaru, de viceprimărița Liliana Mară și de consilierii locali Rafael Nichita și Ciprian Zidaru. În fotografiile de la evenimentul de înfrățire publicate în presa din Federația Rusă apare însă și fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei, care nu ocupă nicio funcție publică de când a ieșit din închisoare și nu are niciun drept să reprezinte Orașul Năvodari.

Nicolae Matei a mai fost inclus și în delegația care a participat, în anul 2016, la o deplasare externă în orașul turcesc Gemlik. Nici în acel caz, primarul în funcție din Năvodari, Florin Chelaru, nu a suflat o vorbă despre intenția de a se întovărăși în vizita oficială cu un fost pușcăriaș de drept comun. Ca și acum, prezența lui Matei la evenimentele oficiale a fost trădată de fotografiile publicate.

Citește și:

Chiolhan frăţesc. Chelaru şi Matei petrec în Turcia alături de consilierii PSD Năvodari şi alte persoane lipsite de calitate

Prezența lui Matei alături de delegațiile oficiale ale orașului Năvodari la astfel de ceremonii cu impact diplomatic adeverește teoria potrivit căreia acesta ar conduce din umbră localitatea, prin intermediul primarului decorativ Florin Chelaru.

Iată mai jos textul publicat în presa rusă cu ocazia vizitei delegației năvodărene:

”Kolomna și orașul român Navodari s-au înfrățit

În data de 15 mai, la Camera de Comerț și Industrie Kolomna, cu sprijinul Fundației Russkiy Mir, a fost semnat un acord de colaborare între districtul urban Kolomna și orașul Navodari din România. Delegația oaspeților a fost condusă de primarul din Navodari, Florin Kelaru. La o întâlnire cu șeful municipalității Denis Lebedev și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, educație și turism, el a menționat că era interesat de dezvoltarea unei cooperări cuprinzătoare. Înainte de ceremonia imediată de semnare a acordului, conducătorii orașului au vorbit despre potențialul municipalităților lor și au identificat puncte comune care, în viitor, ar putea deveni baza pentru o activitate strânsă.

Acest lucru se aplică industriei, turismului, inițiativelor educaționale și legăturilor naționale-culturale. “Împreună cu primarul din Navodari, Florin Kelaru, am semnat un acord de cooperare. Motivul pentru acest pas serios a fost dorința lipovenilor ruși care trăiesc în Navodari să se apropie de patria lor istorică – Rusia” – a spus șeful districtului urban într-o comunicare pe rețelele sociale. “Este valoros ca orașul nostru antic Kolomna să devină locul în care lipovenii ruși își ating rădăcinile istorice”.

Rețineți că aceasta nu este prima vizită a delegației ruso-lipovenilor din România. Kolomna a stabilit relații de prietenie cu acest oraș european de mai mulți ani, dar numai acum administrațiile celor două municipalități au decis să le consolideze la nivel oficial și să identifice domenii specifice pentru continuarea activității.

“La ceremonia solemnă de semnare a acordului privind înfrățirea dintre raionul nostru și orașul românesc, a fost atins tema importantă de stabilire a relațiilor de prietenie dintre țările noastre. Kolomna are ceva de oferit: patrimoniul nostru cultural, experiența în dezvoltarea sectorului turistic, bogate tradiții în educație și industrie sunt toate zone promițătoare pentru cooperare. Suntem întotdeauna deschisi la lucruri noi și suntem gata să lucrăm în beneficiul viitorului nostru comun “, a spus Denis Lebedev.”.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Pădurea Comorova. Crimă ecologică motivată prin grija față de mediu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Crima ecologică săvârșită asupra Pădurii Comorova în săptămâna patimilor a fost motivată prin grija față de mediu. ”Efectuarea lucrările este necesară pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos atât al populației cât și al mediului înconjurător” – scria, în mod șocant, primarul Mangaliei în avizul care a fost folosit pentru defrișarea unui lot de 2,6 hectare din Pădurea Comorova.

În urmă cu trei săptămâni, relatam aici despre crima ecologică prin care o parte din Pădurea Comorova a fost rasă de pe fața pământului în săptămâna patimilor. Filmul evenimentelor a fost prezentat de Ordinea.Ro în momentul în care societatea de stat Neptun Olimp SA a ”recoltat” 1.400 de arbori viabili, în principal stejari și frasini, de pe un teren de peste 2,6 hectare situat în vecinătatea Gării Neptun. Între timp, au apărut o parte din documentele care au stat la baza acestei situații scandaloase. Vorbim în cele ce urmează de două înscrisuri oficiale comunicate de Primăria Mangalia, în baza Legii 544/2001, către USR Mangalia, care ni le-a pus la dispoziție.

Primul înscris care a stat la baza defrișării corpului de pădure este adresa transmisă de Neptun Olimp SA către Primăria Mangalia, sub numărul 1931/25.10.2018. Iată conținutul acesteia:

La o examinare sumară, se observă că ”acțiunea” plănuită de Caracostea a fost de la bun început ambalată sub aparența unor lucrări de igienizare, toaletare și tăiere a vegetației crescute spontan pe terenul din coasta Gării Neptun. Asta îl mâna în luptă, pe directorul cvasi-falimentarei Neptun Olimp SA: grija să toaleteze vegetația crescută spontan. Nicăieri în adresă nu se menționa că terenul era pădure în sensul legal al termenului și cunoscut drept pădure de toată suflarea din Mangalia, în ultimele zeci de ani. În opinia noastră, hârtia mâzgălită de Caracostea reprezintă un fals intelectual străveziu, întrucât se omite să se menționeze existența arborilor în masă compactă, înalți de peste 5 metri și groși de peste 24 de centimetri. Contrar realității cunoscute de toată lumea, inclusiv de către navetiștii din Primăria Mangalia, Caracostea a insinuat mincinos că ar fi vorba de un eventual lăstăriș crescut spontan.

Chiar și sub acest ambalaj mincinos, bănuim că cererea a creat panică la nivelul administrației publice din Mangalia. Ca dovadă, adresa a fost plimbată, ca un cartof fierbinte, pe la o anume Simona Ciocănel, pe la un departament DGUSUP (?), pentru a fi la final redirecționată la compartimentul de mediu din Poliția Locală, D-nei Panțu A.

În cele din urmă, răspunsul a fost furnizat societății Neptun Olimp SA de către Direcția Poliția Locală din Primăria Mangalia, sub numărul R 74087/07.11.2018. Deși emis în numele Poliției Locale, răspunsul a fost redactată special pentru a fi semnat de viceprimarul Dragoș Angelescu, despre care se menționează în mod explicit, în cuprinsul actului, că semnează în numele primarului Cristian Radu, ca persoană cu atribuții delegate. Din motive necunoscute, până la urmă vicele Angelescu nu a mai iscălit nimic. În locul său a iscălit chiar primarul Cristian Radu, fără a se mai rectifica draftul  de răspuns. Mai departe, deși a semnat Radu, peste semnătura sa a fost aplicată ștampila viceprimarului. De ce s-au bâlbâit cei doi bărbați politici care conduc, între o navetă și alta, Mangalia, doar ei ar putea să știe.

În sfârșit, răspunsul a fost contrasemnat de directorul executiv al Poliției Locale, Mihai Angelescu, fratele viceprimarului, și de Andreea Panțu în numele Compartimentului de protecție a mediului din Poliția Locală. Andreea Panțu figurează cu declarație de avere pe site-ul oficial al Primăriei Mangalia, depusă pe 30 octombrie 2018, adică exact cu o săptămână înainte. Aceasta ocupa potrivit declarației, o simplă funcție de polițist local.

Cu aceste semnături, s-a închis toată afacerea. Primăria s-a spălat pe mâini cât a putut. În răspunsul oferit la cererea lui Caracostea, autoritatea locală autoriza doar igienizarea terenului, pe care dintr-o nevoie evidentă de protecție în fața unei eventuale acuzații de abuz în serviciu a descris-o punctual într-o paranteză, ca fiind: ”curățarea resturilor vegetale, moloz, toaletarea vegetației, și alte materiale care pot degrada mediul”. Mai jos, în răspunsul semnat de primarul Cristian Radu, era exprimată o grijă aparte pentru natură: ”Efectuarea lucrărilor este necesară pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos atât al populației cât și al mediului înconjurător”.

Teoretic, sub această împachetare, ușor agramată, complicitatea administrației Radu la masacrul plănuit de Caracostea se reducea la o simplă neglijență în serviciu a Poliției Locale, singura care mai rămânea cu un rol activ în poveste, anume acela de a supraveghea ca terenul să fie igienizat, iar nu defrișat cu totul.

După avizul emis pe 7 noiembrie 2018, în forma mai sus prezentată, pe 22 noiembrie 2018 președintele consiliului de administrație de la Neptun Olimp SA a convocat adunarea generală extraordinară a acționarilor societății, pentru data de 7 ianuarie 2019. La primul punct al ordinii de zi figura aprobarea proiectului de investiții ”Camping Neptun”. Ulterior, societatea de stat a obținut avize de la stat, mai exact de la Romsilva și Garda Forestieră, așa cum declară Caracostea, pentru a exploata masa lemnoasă de pe cele 2,6 hectare de teren. Videoreportajul publicat mai jos a fost realizat în săptămâna patimilor, înainte de Paști. Cel mai probabil, momentul măcelului a fost ales special, autorii acestuia mizând pe faptul că populația va fi prea ocupată cu organizarea sărbătorii pentru a sesiza distrugerea mediului. Potrivit pădurarului care a marcat arborii pentru punerea în valoare și a supravegheat operațiunile, de pe lotul societății Neptun-Olimp au fost tăiați 1.400 de arbori viabili, printre care stejari, dintr-o specie cu greu aclimatizată în Dobrogea, în urma unui experiment științific început, o dată cu plantarea Pădurii Comorova, la 1890. Dezastrul nu este singular. Potrivit aceleiași surse, alte două loturi, deținute de persoane fizice, au fost defrișate cu avize de la Primăria Mangalia și Garda Forestieră. O parte din arbori au fost deja scoși din rădăcini, pentru a se șterge urmele măcelului. Fotografiile din Google, ca și memoria localnicilor nu pot fi dezrădăcinate așa ușor.

Potrivit unor hărți cadastrale întocmite în anul 2008 și aflate în posesia Ordinea.RO, terenul defrișat în săptămâna patimilor a aparținut în trecut societăților Expert Sistem SRL și STS Partners SRL. Societatea din urmă a fost implicată într-un scandal de corupție în perioada 2003-2004, pe vremea când au avut loc privatizări în masă în stațiunea Neptun-Olimp, comandate de fostul ministrul PSD-ist al Turismului, Dan Matei Agathon. Presa națională a acuzat că STS Partners SRL a câștigat o licitație pentru vânzarea unor active din zona Bazarului Prichindel, în condițiile în care firma era înregistrată chiar pe numele fiicei șefului comisiei care se ocupa de organizarea licitațiilor.

În sfârșit, motivația directorului Neptun Olimp SA, Cătălin Caracostea, cu privire la intenția societății de stat de a construi un camping turistic este îndoielnică. Neptun-Olimp SA este o societate cu rezultate economice dezastruoase. Directorul atât de competent la tăieri de pădure a girat în 2018 cheltuieli de cinci ori mai mari față de cifra de afaceri. De asemenea, în ultimii trei ani, societatea a mers din pierdere în pierdere. Dacă Neptun Olimp SA nu ar fi avut o bază patrimonială, de la stat, atât de solidă, era deja în insolvență cu aceste rezultate economice, vai steaua lor.

Sub conducerea sa competentă, societatea de stat a avut pierderi de 1,2 milioane de lei în 2017 și 1,3 milioane de lei în 2018. De asemenea, Neptun-Olimp SA a început să vândă terenuri, dar și participațiile pe care le avea la alte societăți turistice, la rândul lor administrate exclusiv în pierdere. Pe fondul acestui dezastru cutremurător, eventualitatea unei investiții în construirea unui camping ni se pare total improbabilă. În opinia noastră, prin defrișarea criminală s-a urmărit de fapt majorarea valorii terenului la peste 4 milioane de euro. În acest context, ideea campingului pare un scenariu de prost gust pentru a se acoperi un tun de proporții. Dacă ar fi vrut cu adevărat să facă un camping, șmecherii de la stat ar fi lăsat niște copaci în zonă, să facă umbră corturilor viitoare. Va urma!  

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a inventat Primăria Năvodari o stradă fictivă, ca să fure un teren de la stat

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Procesul în care statul român revendică terenurile furate de Primăria Năvodari pe malul lacului Siutghiol scoate la suprafață detalii incendiare. Ultimele documente ajunse la dosarul de judecată relevă că fostul primar Nicolae Matei a inventat o stradă fictivă, pentru a putea intabula terenurile de lângă aceasta. Strada nu există decât în nomenclatorul fabricat de Matei și într-o adeverință semnată de acesta. Cu toate acestea, Oficiul de Cadastru a admis ”documentele” și a înscris dreptul de proprietate în favoarea Primăriei, deși în evidențele instituției terenul figura ”sub luciul de apă” și aparținea prin lege statului român. Manevra a fost făcută în vremea când Oficiul de Cadastru era condus de năvodăreanul Stere Sponte, un tip pe care Matei l-a făcut cetățean de onoare pentru a-l putea unge cu un teren la limita cu stațiunea Mamaia.

Furăciuni de terenuri prin vot

La Năvodari, prea multe lucruri sunt despre hoție. Terenurile din zona litorală au fost furate de o gașcă de interlopi de cea mai joasă speță aciuată în fruntea Primăriei. N-a mai rămas palmă de pământ neocupată. Sute de blocuri, unul lângă altul, trădează pofta de înavuțire a unora veniți cu pantalonii rupți în fund de prin Oltenia sau de aiurea. Sub atacul acestor termite, dunele cu mierea ursului de altădată au dispărut, lăsând locul liber pentru o gălăgie de blocuri, unele cochete, altele oribile, dar cu toate înghesuite pe un pământ tot mai îngust și betonat cu totul. Ca să-și facă loc în această înghesuială, derbedeii votați ca primari și consilieri au dat iama și-n terenurile statului, în fâșia de plajă de la mare, și-n malul lacului Siutghiol. Tunurile de la Siutghiol s-au dat în 2012, în anul în care Nicolae Matei a propus, iar o gloată de inepți adunați în Consiliul Local al Orașului a fost de acord cu împroprietărirea prin vot pe patrimoniul Taberei de Copii. Terenul Taberei, în suprafață de peste 680.000 de metri pătrați, era al statului, iar clădirile aparțineau platformelor sindicale. N-a mai contat. Consilierii lui Matei au ridicat din degete, ca să devină stăpâni. Văzând că au liber la furat de la un stat adormit și nepăsător, acești golani îmbrăcați în haine de aleși au dat iama și în terenurile de la Siutghiol, care au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al orașului, iar apoi au fost intabulate ilegal, cu complicitatea deplină a Oficiului de Cadastru, condus atunci chiar de unul din consilierii din Năvodari, Stere Sponte.

Statul român revendică terenurile furate de gașca lui Matei. OCPI amână depunerea dosarului de primă înregistrare

În anul 2018, după numeroase peripeții juridice, statul român s-a cutezat sa revendice terenurile furate de Primăria Năvodari, în speță 65.000 de metri pătrați, reprezentând zona de protecție a lacului, precum și alte suprafețe ce urmează a fi stabilite prin expertiză, care au fost câștigate din lac prin lucrări de consolidare și extindere a malului, executate de proprietarii privați ai terenurilor din vecinătate. Așa a început unul din cele mai interesante procese ale momentului la Constanța. Deși statul român – prin Ministerul Finanțelor Publice și Administrația Națională Apele Române, a cerut de la bun început ca Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța să pună la dispoziția instanței de judecată dosarul de primă înmatriculare a terenurilor de la Siutghiol, instituția în cauză s-a făcut că plouă. Și așa, au trecut luni bune.

Comisia de abuzuri a Senatului face lumină

Într-un final, situația a fost analizată și de comisia de abuzuri a Senatului României, cea care s-a implicat de la bun început în acest scandal. Ședința comisiei a avut loc pe 8 mai 2019, la aceasta participând și reprezentanți ai conducerii Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. O zi mai târziu la solicitarea expresă a conducerii ANCPI, oficiul local de cadastru a trimis în sfârșit toată documentația către instanța de judecată. În documente se arată negru pe alb că o parte din terenurile furate în 2012 figurau cu doar câțiva înainte în documentațiile cadastrale ca terenuri aflate sub luciul de apă. Cum lacul este al statului, terenurile din lac desecate, asanate sau consolidate sunt tot ale statului, prin lege și Constituție. Schimbarea înfățișării acestora nu poate conduce la schimbarea regimului de proprietate.

Terenul de sub luciul de apă

În cele ce urmează ne vom referi la un teren de 3723 de metri pătrați, aflat între lacul Siutghiol și complexul de vile Verona. Potrivit actelor furnizate instanței de judecată de către Oficiul de Cadastru, acest teren cu numărul cadastral 109598 a fost indisponibilizat în registrul de transcripțiuni al Biroului de Carte Funciară Constanța în baza hotărârii 138/20.07.2010. Terenul figura la adresa Năvodari, lacul Siutghiol, sub luciul de apă. Ați citit bine: sub luciul de apă.  

Aici trebuie să spunem că terenul care figura acoperit de apă și se afla atestat în cuveta lacului și în proprietatea statului a făcut obiectul amenajării hidrotehnice. Vorbim de o intervenție a firmei Somaco Construct SRL, aparținând omului de afaceri constănțean, Grigore Comănescu, care a realizat o lucrare de consolidare cu acordul de principiu al Apelor Române, după ce apa din lac se infiltrase la fundația vilelor turistice din complexul Verona. Prin lucrarea hidrotehnică, din lac a răsărit un teren aparent nou. De fapt, era același teren al statului, care înainte de intervenție era acoperit de apă, iar după a dobândit înfățișarea unei plaje de nisip.

Matei a inventat o stradă, ca să fure un teren de la stat

În 2012, primarul din Năvodari, Nicolae Matei, a încheiat un contract cu firma Creo Mixt SRL, specializată în cadastrări, care ajutase la intabularea frauduloasă a multor terenuri fur-găsite în zona turistică de la Năvodari. Aceasta a realizat măsurători pentru un imobil despre care nu se știa mai nimic. În primul rând, nu se știa unde se află. Ca dovadă în Memoriul Tehnic întocmit de Creo-Mixt se menționa că terenul este amplasat în intravilan, în vecinătatea bulevardului Mamaia Nord și Scoica Land. Era pe aproape, dar totuși la sute de metri distanță. De asemenea, nu se știa absolut nimic de suprafață. Din măsurători a rezultat că ar fi vorba de 3723 mp. Ulterior, în baza acestor determinări, lucrătorul cadastral de la Creo-Mixt a întocmit și a depus documentația de intabulare a terenului, la OCPI Constanța, pentru Orașul Năvodari. În borderoul întocmit în scopul evidențierii înscrisurilor doveditoare depuse, se arăta că actul de proprietate al terenului ar fi HCL 93/21.04.2011, un nomenclator stradal emis pe 07.03.2012 și o adeverință semnată de Nicolae Matei tot pe 07.03.2012. Practic, Nicolae Matei a creat o stradă, i-a dat nume, strada Promenada Lac Siutghiol, și în aceeași zi a adeverit cu de la sine putere că terenurile de pe marginea străzii, care n-a existat niciodată în realitate, ar aparține Primăriei din Năvodari. Hotărârea de Consiliu invocată, pe care am studiat-o și noi, este un inventar al bunurilor din domeniul privat al localității, în care, atenție, nu figura niciun teren de 3723 mp.

Primăria Năvodari avea imprimantă bună

Rețineți că titlul de proprietate în acest caz sunt cele 3 hârtii emise de Primăria Năvodari. La câte hârtii putea lista în fiecare zi Primăria Năvodari, chiar nu e de mirare că mai toată zona litorală Mamaia Nord a fost furată prin astfel de metode rudimentare. De mirare este altceva. Și anume că firma de cadastrare a mers cu cele 3 hârtii la OCPI, iar această instituție le-a acceptat și a înscris terenul în Cartea Funciară, cu același număr cadastral 109598, care, în 2010, figura alocat terenului de stat aflat sub luciul permanent de apă.

Pe răspunderea muribundului

Potrivit surselor noastre, patronul de la Creo-Mixt, Octavian Crețea, era bolnav de cancer într-un stadiu terminal. În acele condiții, firma sa a acceptat să facă acte de intabulare pentru cele mai ordinare furăciuni din zona Mamaia Nord-Năvodari. Între timp, acesta a decedat, ducând pe lumea cealaltă răspunderea pentru aceste acte nenorocite. Însă o răspundere aparte aveau și funcționarii Oficiului de Cadastru implicați în operațiunea frauduloasă de intabulare. Înscrisurile care atestau că terenul se afla în 2010 sub luciul de apă se aflau la dosarul intern. Însă Nicolae Matei a trimis poze, din care reieșea că terenul nu se mai află sub apă, dispărând astfel impedimentul la intabulare, pentru care fusese indisponibilizat cu doi ani înainte. Juriștii de la OCPI nu s-au prins că, dacă terenul fusese sub luciul de apă, aparține de drept statului român. Cu alte cuvinte, nu s-au prins că au în față o furăciune rudimentară, pusă la cale cu trei hârtii produse de cei care veniseră la furat. De asemenea, nu au băgat de seamă că nicio lege, nicio hotărâre de guvern și niciun ordin ANCPI nu autorizau înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară în baza nomenclatoarelor stradale, a adeverințelor sau a hotărârilor de consiliu local. Astea nu sunt titluri de proprietate nici în Somalia.

Download (PDF, 4MB)

Un tun și mai mare: o taxă de două milioane de euro

Furând terenul de la stat în complicitate cu firma muribundului și cu OCPI-ul condus de consilierul local Stere Sponte, pe care doar ce-l unsese cetățean de onoare, onorându-l cu un teren pe moca la granița cu stațiunea Mamaia, Matei s-a pregătit de un tun și mai mare. Astfel, la câteva luni distanță, acesta a pretins că terenul pe care doar ce-l furase de la stat în 2012, ar fi fost ocupat din 2010 de societatea Somaco Construct SRL, în vederea depozitării de materiale de construcții. Prin urmare, la instigarea sa, mai mulți funcționari din Primăria Năvodari au mâzgălit acte falsificate intelectual, prin care au taxat societatea cu două milioane de euro.

Fost jurist la OCPI, ajuns procuror. Dosarele lui Matei se închid pe motivații mizerabile

La aproape 7 ani distanță, Primăria Năvodari se chinuie să execute silit complexul turistic de 4 stele al firmei Somaco Construct SRL de pe malul lacului, în vreme ce firma se chinuie să desființeze actele vădit samavolnice rezultate din săvârșirea de infracțiuni. Ani buni, dosarul penal întocmit pe baza plângerii Somaco a zăcut la Parchetul Judecătoriei Constanța. În2016, un procuror de la acest parchet a clasat cauza, deși constatase că terenul nu a fost ocupat pentru depozitarea de materiale de construcții niciodată. A constatat, dar tot a clasat, în baza unui subterfugiu mizerabil. Înainte de a ajunge procuror, acesta fusese jurist chiar la Oficiul de Cadastru. Fratele său a devenit important dar mai ales putred de bogat după ce a cărat, ani de zile, geanta unor politicieni locali. În 2018, dosarul a fost preluat de Parchetul Curții de Apel, care a constatat săvârșirea infracțiunii de fals intelectual de către funcționarii corupți din Primăria Năvodari, însă faptele acestora erau deja atinse de prescripție. Parchetul Curții a sesizat instanța penală să desființeze decizia de impunere fiscală de două milioane de euro, rezultată din săvârșirea infracțiunii. Procesul se judecă și la momentul de față, cu peripeții pe care le vom relata într-un articol viitor.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: