Connect with us

Exclusiv

Cum a fost distrusă, pas cu pas, rezervația naturală Lacul Agigea

Publicat

la

Un colț de natură, protejat de lege, s-a transformat într-o mare oportunitate imobiliară. Vorbim în articolul de față de Lacul Agigea, un obiectiv declarat rezervație naturală și zoologică de interes național, prin Legea nr. 5/2000. Aria de protecție instituită prin lege se referea la o suprafață de 86,80 de hectare, incluzând lacul și terenurile învecinate. În timp însă, zona protejată a fost diminuată din pix la 35 de hectare, exact cât măsoară cuveta lacului. În 2013, Primăria Agigea a băgat terenurile de lângă lac în intravilan, în baza unui PUZ avizat de APM Constanța, atenție, fără Raport de Mediu. Ulterior, autoritatea locală a organizat numeroase licitații de concesiune. În 2016, un consilier local din gașca primarului a fost arestat în timp ce lua șpagă pentru terenurile din zonă. Incidentul nu s-a răsfrânt asupra primarului, care astfel și-a continuat planurile nestingherit. Gheața a fost spartă cu o biserică în stil maramureșean. Pe urmă au venit enoriașii. Zona se umple de betoane.

Primul plan al lui Cîrjaliu: să facă sat de vacanță în perimetrul lacului

Cristian Maricel Cîrjaliu a avut planuri cu Lacul Agigea încă de la înscăunarea în funcția de primar al comunei Agigea, în anul 2008. Atunci, autoritatea  pe care o conducea a adoptat o strategie de dezvoltare pe zece ani. Acest document programatic prevedea ”construirea unei baze de agrement și a unui sat de vacanță în perimetrul Lacului Agigea”. În strategie nu se sufla o vorbă despre faptul că zona era declarată rezervație naturală prin lege.

Cu frâna trasă de urbaniști

În același an, 2008, planurile primarului s-au mai temperat. O firmă de specialitate angajată să elaboreze un regulament de urbanism a descoperit că lacul este rezervație naturală zoologică. În consecință, prin regulamentul de urbanism, s-a interzis construirea în zona lacului Agigea. Totodată, s-a stabilit ca zona adiacentă, fără a se preciza vreo suprafață anume, să fie păstrată ca zonă de vegetație naturală.

Pohta lui Nicușor: lacurile

La câteva luni distanță, mai exact în vara anului 2009, Nicușor Constantinescu – președinte al Consiliului Județean Constanța și prieten  intim al lui Cîrjaliu – a propus un proiect de trecere a unor lacuri din județ în administrarea autorității pe care o conducea. În lista lui Nicușor se afla și Lacul Agigea. Proiectul a căzut la vot, mai ales că era total ilegal, întrucât lacurile naturale sunt ale statului, în administrarea Apelor Române.

Cîrjaliu concesionează bunul statului, pe barba lui

Cu toate acestea, pe 30 decembrie 2009, Cîrjaliu a organizat, pe barba lui, o licitație publică, de care n-a auzit nimeni, pentru că toți se ocupau de pregătirea revelionului. În baza acestei proceduri golănești,  în ianuarie 2010 primarul a concesionat Lacul Agigea, care nu era al Primăriei, ci al statului român, către o firmă din Tuzla, pe numele ei Acvamar Group SRL. Haiducia lui Cîrjaliu a rămas fără sancțiune penală, iar balta – fără pește. Ca o consecință, păsăretul din rezervație a început să migreze în alte bălți mai hrănitoare. Peste ani, nu s-a mai auzit nimic de acest contract încheiat prin fraudă la lege. În toate documentele oficiale, Lacul Agigea figurează ca bun al statului, fiind scos la închiriere, fără succes, de câțiva ani încoace, de administratorul de drept, Apele Române.

Podul cu picioare în Rezervație

Tot în 2010, în situl natural a început construirea podului nou de la Agigea, arcuit și peste Canal, dar și peste o parte din lac. Autoritatea de mediu, subordonată Guvernului, a închis ochii în fața planurilor de dezvoltare și a intereselor imense.

Câteva considerații despre limitele fluctuante ale rezervațiilor naturale

Înainte de a ajunge la evoluțiile actuale, trebuie să spunem că întinderea zonelor naturale protejate este o chestiune laxă și insuficient reglementată în legea românească. Specialiștii pe care i-am consultat spun că înscrierea suprafețelor în Anexa III a Legii 5/2000, acolo unde figurează și Rezervația Naturală Lacul Agigea cu 86,80 de hectare, nu a avut la bază măsurători cadastrale. În timp, legislația din domeniu a recunoscut tacit această lipsă de precizie, permițând corecții ale suprafețelor protejate, la început cu acordul Academiei Române și a Guvernului, iar de la o vreme prin ordin de ministru sau chiar prin simpla actualizare a registrelor publicate pe site-ul Ministerului Mediului. În diverse raportări ale APM, rezervația figurează în continuare cu 86,80 de hectare. În schimb, în centralizările Ministerului Mediului figurează cu 35 de hectare, exact cât măsoară cuveta lacului, scoasă la închiriere de Apele Române.

PUZ-ul care s-a evaporat

Profitând de această situație laxă și de agresiunea asupra sitului natural prin construirea podului, în anul 2012, primăria lui Cîrjaliu a inițiat un PUZ cu titlul ”Introducere în intravilan – zonă rezidențială, spații comerciale, baza sportivă și agrement, cazare”. Deși în titulatură nu apărea cuvântul lac, în realitate PUZ-ul se referea exact la terenurile din vecinătatea lacului. Documentația a dispărut de pe site-ul APM Constanța. Am trimis Agenției solicitarea de a ne pune la dispoziție memoriul întocmit atunci de Primărie, soluția adoptată în această privință și alte informații de interes public. După o săptămână de tăcere, APM a trimis un răspuns, cu singura precizare că PUZ-ul a fost adoptat în anul 2013, fără ca instituția să solicite întocmirea unui Raport de Mediu. De ce nu s-a solicitat o evaluare a impactului negativ asupra rezervației? Reprezentanții APM nu au lămurit, deși toți specialiștii pe care i-am consultat în această privință spun că era o obligație legală a cărei nerespectare are un nume foarte comun: abuzul în serviciu. Trebuie să mai spunem că, în anul 2013, avizele pentru PUZ-uri se eliberau de Agenția Regională de Mediu de la Galați. Cu toate acestea, PUZ-ul care avea să distrugă rezervația naturală a fost eliberat de APM Constanța. În documentele APM s-a menționat că investiția se află la 5 metri de rezervație.

Pelicanii și cormoranii au ajuns nume de străzi

După obținerea hârtiei abuzive de la Mediu, Primăria Agigea a pus în operă tentativa de transformare a Lacului Agigea într-un lac urban. Autoritatea a accesat fonduri guvernamentale pentru realizarea rețelelor de apă și electricitate. Utilitățile au fost trase prin Programul Național de Dezvoltare Locală, acoperind străzile noi din zona rezervației, în mod cinic denumite Cormoranului, Pelicanului, Brizei etc. Cormoranii și pelicanii plecaseră deja din zonă. La fel și lebedele. O parte din stâlpii plantați în zonă sunt dotați cu lămpi care bat direct spre luciul de apă. Să vază păsările când se ouă!

Începând cu anul 2015, Primăria a organizat licitații publice cu repetiție pentru concesionarea terenurilor de lângă lac. Un an mai târziu, s-a început construirea unei biserici de lemn, în stil maramureșean, la mică distanță de luciul apei. După ce popii au spart gheața, în zonă au venit enoriașii.

Concesiunile pe șpagă

În martie 2016, DNA Constanța l-a ridicat dintr-o pizzerie de la Eforie pe un consilier local din Agigea. Acesta tocmai încasa o șpagă pentru a aranja câștigarea unei licitații pentru concesionarea unor terenuri de lângă lac. Vorbim aici de Dorel Manea, un individ din gașca lui Maricel Cîrjaliu. Denunțătorul lui Dorel le-a spus procurorilor DNA că șpăgarul l-ar fi asigurat că licitația va fi o simplă formalitate, întrucât terenurile ce urmau a fi concesionate erau deja ”luate”. Prins în fapt, tovarășul lui Maricel Cîrjaliu nu a ciripit nimic în fața organelor de anchetă. După un an și câteva luni de pârnaie, a fost liber ca pasărea cerului.

Un țăran avid de înavuțire plănuia să betoneze o rezervație naturală

În 2018, Primăria lui Maricel a plantat în zona de protecție a lacului, adică în fâșia de 15 metri de la țărm, niște bețe pompos botezate: pomi. Terenul nu aparține Primăriei, ci statului român. Și nu este destinat copacilor, ci stufărișului în care păsările își depun, de regulă, ouăle. Regimul zonei nu a contat, așa că la ordinul lui Maricel fâșia destinată stufului a fost arată și plantată cu bețe.

Tot în 2018, într-un interviu în care s-a turnat cu multe alte fapte, Cîrjaliu a dezvăluit că i s-a cerut șpagă de către un oficial, pentru a primi o hârtie ca să betoneze malul lacului. Cîrjaliu nu l-a denunțat pe șpăgar. Dar nici șpăgarul n-a suflat o vorbă că un țăran avid de înavuțire plănuia să betoneze o rezervație naturală.

Am solicitat Primăriei Agigea mai multe explicații punctuale și o listă de documente. În situația în care primarul va respecta mai mult Legea 544/2001 decât legile mediului, pe care le-a încălcat cu lacomă nesimțire, vom prezenta aceste puncte de vedere și documentele în cauză.

Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Jupânul PSD-ist Ion Dumitrache a pus mâna pe salubrizarea porturilor Constanța, Mangalia și Midia

Publicat

la data de

Scris de

Compania Națională Administrarea Porturilor Maritime Constanța a atribuit un contract sectorial de salubrizare de peste un milion de euro către o firmă din ”siajul” lui Ion Dumitrache, liderului PSD Constanța (organizația municipală). Firma este deținută oficial de o contabilă din Medgidia, însă toate dârele duc spre jupânul PSD-ist, așa cum vom explica mai jos.

Serviciul de salubrizare a căilor rutiere și pietonale a platformelor de circulație, a spațiilor verzi amenajate și neamenajate, precum și a terenurilor pe care sunt amplasate liniile de cale ferată aparținând CN AMPC SA Constanța din porturile Constanța (sector Nord, Sud, Midia) și Mangalia” a fost scos la licitație printr-un anunț publicat în SICAP pe 28 noiembrie 2021, la o valoare estimată de 5.665.020 de lei.

În linii mari, compania portuară dorea să obțină de acești bani: măturarea manuală a străzilor, trotuarelor și parcărilor, răzuirea rigolelor, întreținerea curățeniei, stropirea mecanică a spațiilor verzi, colectarea și transportul deșeurilor (anunțul de participare poate fi consumtat AICI)

După o serie de clarificări, la licitație s-au înscris doi ofertanți: Iridex Group Salubrizare SRL (o firmă care câștigase toate licitațiile anterioare începând cu anul 2008) și consorțiul format din Salport Midia SRL Constanța + Financiar Urban SRL Pitești.

În aprilie 2022, CN APMC a decis să atribuie contractul către consorțiul condus de Salport Midia SRL. Iridex a formulat o contestație la CNSC, prin care a cerut anularea procedurii, evocând printre altele incidența articolului 228 din Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale. Acest articol califică drept neconforme ofertele care nu respectă documentele achiziției, care prezintă semne de înțelegeri anticoncurențiale sau CORUPȚIE, sau care sunt anormal de scăzute. Situația reclamată de IRIDEX nu a fost analizată pe fond, petiția fiind respinsă pe motive procedurale, ca lipsită de interes. Prin urmare, nu știm dacă a fost vorba de corupție, neconformități sau de un preț care nu poate acoperi prestațiile în realitate, caz în care fie nu se prestează corespunzător, fie se ajustează valoarea prin act adițional ulterior.

Pe 10 iunie 2022, după respingerea contestației, CN APMC a semnat un contract cu Salport Midia SRL, la valoarea de 5.435.482,39 de lei plus TVA. Achiziția a fost anunțată în SICAP pe 17 iunie (vezi AICI).

În ”siajul” lui Dumitrache

Potrivit Risco.Ro, Salport Midia SRL este o firmă înființată în anul 2019 prin divizare din Salport SA. La momentul înființării, firma l-a avut drept asociat unic pe Cătălin Turcu, fost angajat al lui Ion Dumitrache la Șantierul Naval Midia SA (vezi sursa informației AICI).

Pe 19 februarie 2021, acest Turcu a cesionat părțile sociale către Comagra SRL, o firmă aflată, la rândul ei, în siajul lui Dumitrache.

Potrivit datelor oficiale, Comagra SRL este deținută de Elena Mușat, de 53 de ani, din Medgidia. Aceasta a fost timp de 20 de ani contabila șantierului naval Midia deținut de Dumitrache. Informația a fost prezentată public în anul 2020 de publicațiile România Liberă și Evenimentul Zilei, în contextul scandalului scufundării navei Hind Queen în rada Portului Midia, cu peste 14.000 de oi vii la bord. Sursele citate indicau atunci ipoteza că ambarcațiunea cu animale vii s-ar fi scufundat după ce coca navei ar fi fost perforată de o structură metalică improvizată pentru prelungirea terminalului operat de Comagra.

Statul român a cheltuit sume impresionante pentru ranfluarea navei și scoaterea cadavrelor de animale din apa mării. Ancheta oficială nu a stabilit nicio implicare a firmei Comagra sau a contabilei lui Dumitrache.

În sfârșit, legăturile Salport Midia SRL cu Dumitrache sunt întărite de faptul că această firmă are, de la înființare, sediul social în Constanța, pe strada Vârful cu Dor nr. 6. Or la aceeași adresă funcționează și ETT Company SRL, o firmă înregistrată, 100%, pe numele liderului PSD Ion Dumitrache. ETT Company SRL reprezintă interfața prin care Dumitrache controlează Șantierul Naval Midia, deținând oficial 78% din  acțiunile acestuia.

4 angajați, afaceri de 65.000 de euro

Firma din umbra lui Dumitrache care a împușcat contractul de salubrizare de peste un milion de euro are în spate rezultate financiare extrem de modeste. Potrivit Risco.Ro, în anul 2021, Salport Midia SRL a avut doar 4 salariați și a derulat afaceri de numai 324.280 de lei, ceea ce înseamnă, rotunjit, cam 65.000 de euro. Profitul net raportat a fost de 15.399 de lei, ceea ce înseamnă puțin peste 3.000 de euro. În 2019 și 2020, societatea a avut ZERO angajați, ZERO cifră de afaceri, ZERO profit. Ca urmare, nu îndeplinea cerințele minimale de participare la licitație în mod autonom. Printre condiții se aflau licența de salubrizare, derularea unor contracte de 2,5 milioane de lei în perioada anterioară, deținerea mașinilor necesare prestării serviciului de salubrizare.

Toate condițiile au fost asigurate de partenerul de consorțiu, Financiar Urban SRL Pitești. În acest caz vorbim de o firmă importantă controlată de Gheorghe Văsâi. Acesta din urmă a devenit cunoscut la nivel național în calitatea sa de client al DNA. În 2020, Văsâi a fost condamnat pe fond la 6 ani de închisoare, într-un dosar în care și fostul primar PSD-ist de la Pitești, Tudor Pendiuc, a primit 8 ani de închisoare. Faptele penale se referă la modalitatea în care Primăria lui Pendiuc a achiziționat 80 de autobuze, pe care le-a dat în exploatarea lui Văsâi. Să fie bine pentru gurile lor! Dosarul celor doi potlogari se judecă în apel, cu șanse de achitare, din cauza prescripției.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un IFN din Constanța a încălcat demnitatea și viața privată a unei angajate. Ce daune trebuie să achite compania, potrivit sentinței de fond

Publicat

la data de

Scris de

Cea mai cunoscută instituție financiară nebancară din Constanța, Easy Credit 4 All IFN SA, a manifestat un comportament abuziv față de o angajată, încălcându-i drepturile la viață privată, demnitate, sănătate și securitate în muncă. Aceste aspecte au fost constatate de Tribunalul Iași, printr-o sentință pronunțată pe 17 iunie a.c., pe fondul unui litigiu de muncă inițiat încă din anul 2019 (dosar 7191/99/2019).

Reclamanta se numește Roxana Mihaela Cernescu. Aceasta a fost angajată la punctul de lucru deschis de Easy Credit 4 All IFN SA în municipiul Iași, în baza unui contract individual de muncă încheiat în februarie 2017. La sfârșitul anului 2019, salariata acumulase un număr important de ore suplimentare muncite și neplătite. În ciuda acestei implicări, angajatorul a sancționat-o disciplinar și i-a suspendat contractul individual de muncă în condiții contrare legii, conform celor constate de instanța de judecată. Pe fondul stresului de la locul de muncă, angajata s-a îmbolnăvit.

Comportamentul abuziv al angajatorului a fost probat cu martori, interogatoriu, înregistrări ale camerelor de supraveghere montate de societate în birourile agenției, SMS-uri, e-mailuri și alte dovezi în format electronic, stocate pe un CD. Doi dintre martorii propuși de reclamantă au fost respinși de instanță, pe motiv că aceștia, la rândul lor, au fost implicați în litigii de muncă sau în reclamații de hărțuire și discriminare formulate împotriva Easy Credit, astfel încât depozițiile lor puteau fi subiective.

Înregistrările camerelor de supraveghere montate în birourile societății au fost obținute de reclamantă în baza unei ordonanțe președințiale a Tribunalului Iași (dosar 6796/99/2019). Cererea reclamantei viza în mod special înregistrările din 10 octombrie 2019, conținând, cel mai probabil, incidente menite să probeze încălcarea demnității.

În general vorbind, încălcarea demnității se referă la agresiuni verbale, amenințări, șicanări sau comportamente degradante (umilirea în fața colectivului de lucru, retragerea atribuțiilor uzuale și trasarea unor sarcini irelevante precum tocarea manuală a hârtiilor, blocarea accesului la telefon și la softurile de lucru, luarea scaunului de la birou, mutarea biroului, blocarea ușii etc). 

La capătul procesului de fond, Tribunalul Iași a constatat comportamentul abuziv al societății din Constanța. Instanța a anulat deciziile emise de Easy Credit 4 All IFN SA, în anul 2019, privind sancționarea disciplinară a Roxanei Cernescu și suspendarea contractului ei de muncă. Societatea a fost obligată să o reîncadreze pe reclamantă în muncă și să ia toate măsurile pentru a înlătura încălcarea drepturilor la viață privată, demnitate, sănătate și securitate în muncă. Easy Credit trebuie să achite salariile reclamantei din 2019 până la reîncadrare, cu indexări și majorări, precum și cu dobândă legală penalizatoare. De asemenea, trebuie să achite orele suplimentare (câte o jumătate de oră pe zi, din februarie 2017 până în  mai 2019, și câte o oră pe zi, în intervalul mai – octombrie 2019). Suma de plată s-ar putea ridica la aproximativ 50.000 de euro. 

În plus, compania constănțeană a fost obligată să achite daune morale de 40.000 de lei pentru încălcarea demnității și a celorlalte drepturi ale angajatei, precum și 2.000 de lei cu titlul de daune materiale. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată în apel.

 

”Mai rău ca în lagăr, aceeași atitudine pe care o are Putin față de ceea ce se întâmplă în Ucraina”

Câteva impresii despre atmosfera de lucru de la Easy Credit 4 All IFN SA au fost relatate de foști angajați ai companiei pe site-ul www.undelucram.ro. Iată câteva dintre ele: 

”Atitudinea managementului este tip românească, angajatul este sclav și cam atât. Volum de muncă foarte mare, colegii vin și pleacă din această cauză. Șefa de la juridic se comportă urât cu angajații.”

”SUNT PUSI OAMENI IN FUNCTII CHEIE LA VARSTE FRAGEDE FARA EXPERIENTA. (drept urmare nu știu sa gestioneze sa aplaneze sa rezolve situațiile din agenții).”

”Mai rău ca în lagăr, aceeași atitudine pe care o are Putin față de ceea ce se întâmplă în Ucraina, și nu exagerez cu absolut nimic când spun asta. Atitudinea asa zisilor șefi lasă total de dorit, nu aduc nicio plus valoare societății, te umilesc, te jignesc, te amenință cu concedierea, îți reproșează și pentru faptul ca îți primești salariul pentru care ai muncit, și încă cât… stat peste program cât se poate. Totul este la limita legii, asta cred ca a fost și motivul pentru care au avut activitatea suspendata anul trecut. Bnr-ul v-a închis, protecția muncii pe când vă închid? Pacat ca nu au curaj angajații sa va facă reclamații ca altfel erați închiși de mult.”

”Sfaturi pentru conducere: Sa se gândească ca asa cum tratează ei angajații asa vor fi și ei tratați, deși am auzit ca sunt deja tratați la fel sau chiar mai rău de directorul general. Acceptați sa fiți umiliți și faceți același lucru la rândul vostru pentru ca știți ca nu va veți mai angaja nici în 1000 de vieți pe salariile alea, asta este motivul pentru care acceptați și faceți tot ce vi se spune. Niște oameni fără caracter, fără cunoștințe juridice, economice, de leadership. Nu vreau sa ma cobor la nivelul lor și de aceea nu folosesc limbajul pe care îl merita.”. 

Crăciun și asociații

Easy Credit 4 All IFN SA este o firmă specializată în acordarea de credite cu garanții imobiliare. Compania a fost înființată în anul 2009 și are în prezent un capital social subscris de 79 de milioane de lei. Sediul social se află în Constanța, pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 82, în zona Trocadero. Activitatea se desfășoară prin agenții/puncte de lucru în cele mai importante localități din țară.  Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, societatea constănțeană a avut anul trecut venituri totale de 42 de milioane de lei, obținând un profit net de 7,3 milioane de lei. Aceasta a mai declarat creanțe de peste 85 de milioane de lei deținute asupra clientelei (bani de încasat). În 2020, cifrele raportate de companie au fost și mai spectaculoase: creanțe asupra clientelei de 105 milioane de lei, venituri totale de 43,7 milioane de lei, profit net de peste 12 milioane de lei.

Potrivit Risco.Ro, Easy Credit 4 All IFN SA este deținută de 27 de persoane fizice și alte două persoane juridice. Directorul general și cel mai important acționar al firmei este Nicolae Crăciun (foto deschidere). Acesta deține 25,5% din acțiuni ca persoană fizică și încă 24,5% din acțiuni prin Progres Consulting SA – o firmă pe care o deține împreună cu soția sa. Progres Consulting administrează cimitirul municipal de pe strada Baba Novac din Constanța, în baza unui contract semnat cu Primăria Constanța în perioada administrației Mihăieși. Pentru anul trecut, societatea a raportat o cifră de afaceri de 23,9 milioane de lei. 

Relevant este și faptul că în consiliul de administrație al firmei care se ocupă de cimitir se află, potrivit Risco.ro, și fostul șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, Adrian Rapotan, în vreme ce printre cenzori se numără și Carmen-Mioara Bola, soția lui Eugen Bola, inspector-șef, din vremuri imemoriale, al Inspectoratului Teritorial de Muncă din Constanța.  

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Retrocedarea Zoea Rădulescu. Acte false, desființate după 23 de ani

Publicat

la data de

Scris de

O schiță cadastrală falsificată în urmă cu 23 de ani și o expertiză bazată pe aceasta au fost desființate DEFINITIV de secția penală a Tribunalului Constanța, printr-o încheiere din 16 mai 2022. Decizia deschide calea revizuirii unor hotărâri pronunțate de o fostă judecătoare, condamnată recent, pe fond, la 7 ani de închisoare, pentru abuz în serviciu și luare de mită. Miza acestor falsuri a fost retrocedarea abuzivă a unui teren agricol intravilan, de 19 hectare, situat pe malul lacului Siutghiol, în zona cartierului constănțean Palazu Mare, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour.

Beneficiara falsurilor, Zoea Rădulescu, moștenise teren agricol în comuna ei natală, Mihail Kogălniceanu. În fapt, autorii ei deținuseră aici 19 hectare de teren. Potrivit documentelor de la Arhivele Naționale, unul dintre loturi, situat în partea de nord a comunei, se învecina cu drumul Cogealacului. Până în 1999, terenurile moștenite de Zoea Rădulescu au fost oprite de la retrocedare, fiind incluse în exploatarea agricolă a fostului IAS – Ceres Mihail Kogălniceanu. Această societate exploata suprafețe agricole pe raza localităților Mihail Kogălniceanu, Năvodari, Lumina, Ovidiu și Constanța. O vreme, moștenitorii terenurilor au primit acțiuni în cadrul societății de stat, iar mai apoi li s-a recunoscut calitatea de locatori (un fel de proprietari fără titlu al terenurilor lucrate de societate). Abia în anul 1999, s-a decis la nivelul Guvernului Țărănist ca fostele IAS-uri să predea suprafețele exploatate către comisiile locale de fond funciar, aceasta din urmă având misiunea să le retrocedeze către moștenitori. În acel moment, Zoea Rădulescu deținea o funcție în Guvernul Țărănist. Iar în baza trecerii de care se bucura, se prezumă că și-a folosit influența pentru a obține mai multe înscrisuri prin care să i se garanteze, în mod fraudulos, că va primi moștenirea, nu la locul cuvenit, în comuna sa natală, ci direct în intravilanul Constanței, pe malul lacului Siutghiol.

Un serial de falsuri

O întâmplare de zile mari a făcut ca societatea Ceres să dețină două sole de teren cu același indicativ, A 510, una la Kogălniceanu și alta la Constanța. Vorbim de două terenuri diferite, cu suprafețe diferite, situate în localități diferite, care nu s-au învecinat niciodată. Cu toate acestea, politrucii care conduceau societatea Ceres au emis câteva adrese în beneficiul femeii din Mihail Kogălniceanu, în care își exprimau opinia că aceasta ar putea să primească terenul din Constanța. O opinie similară a exprimat și primarul din Mihail Kogălniceanu de la acea vreme, Traian Dinu. Iar un rol decisiv pentru povestea retrocedării l-a avut faptul că printre înscrisurile depuse de Zoea Rădulescu la primăria comunei sale, în anul 1999, s-a aflat la un moment dat și o schiță cadastrală, în copie xerox, a terenului din Constanța. Acest document nu avea un număr de înregistrare de la Oficiul de Cadastru, ci de la Primăria din Mihail Kogălniceanu, și nu se referea la un teren din această comună, ci la unul din Constanța. Ticluirea este evidentă.

Planurile fruntașei țărăniste s-au năruit într-o primă etapă. Și s-a întâmplat așa, deoarece, potrivit legii, Ceres a predat terenurile agricole pe care le lucra la Constanța către Comisia Locală Constanța. De asemenea, a predat terenurile pe care le lucra în Mihail Kogălniceanu către Comisia Locală din această comună. Tot după lege, Zoea Rădulescu a fost obligată să își ceară moștenirea de la comisia locală din comuna sa. Însă, printr-o șmecherie, procesele-verbale de punere în posesie întocmite de comisia comunală, pentru 18 hectare, iar nu pentru 19, consemnau numărul comun de solă, A 510, și absolut nimic despre vecinătăți. Omisiunea era cu tâlc și avea să-i folosească Zoei Rădulescu.

După cum spuneam, sola A 510 de la Constanța a intrat în rezerva de fond funciar a Comisiei Locale de la Primăria Constanța. Iar această comisie a retrocedat terenul de pe malul lacului Siutghiol către mai mulți constănțeni. Mai departe, persoanele puse în posesie și-au vândut terenurile primite către un om de afaceri (Gheorghe Alexa).  

O fostă judecătoare rescrie geografia țării

Zoea Rădulescu nu s-a mulțumit cu această situație. Ca urmare, a încercat să convingă instanțele de judecată că procesele-verbale emise în favoarea sa de către Comisia Locală Mihail Kogălniceanu s-ar referi, în fapt, la terenurile din Constanța, de pe malul lacului Siutghiol, conform schiței cadastrale din anul 1999. În 2003, Curtea de Apel Ploiești i-a spulberat încă o dată speranțele. Această instanță a stabilit că femeia putea primi cele 18 hectare consemnate în procesele-verbale numai la Mihail Kogălniceanu, din sola A 510, în suprafață totală de 128,90 de hectare, iar nu în sola de la Constanța, care deși avea același indicativ, A 510, măsura doar 15,23 de hectare.

Cu toate acestea, Zoea Rădulescu a găsit o modalitate de a înfrânge hotărârea irevocabilă. Avocata ei a găsit un expert de la Medgidia, pe numele său Florin Dumitrescu. Pe baza schiței cadastrale și a corespondenței mai vechi cu Ceres și Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, expertul a scremut un așa-zis raport de expertiză extrajudiciară. Acest înscris atesta că procesele-verbale de punere în posesie primite de Zoea Rădulescu de la Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, pentru 18 hectare, s-ar referi în fapt la terenul de 19 hectare din Constanța, de pe malul lacului Siutghiol. Expertul nu a făcut niciun fel de măsurători, întreaga sa muncă fiind una de interpretare juridică a unor înscrisuri, deși nu avea competențe în acest sens.

Concluzia aiuritoare a expertului Florin Dumitrescu. Întreaga exertiză poate fi citită AICI.

Mai departe, fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, în două procese la rând, a anulat titlurile de proprietate ale persoanelor care primiseră terenul din Constanța, a anulat titlurile de proprietate primite de Zoea Rădulescu pentru cele 18 hectare din comuna sa natală, după care a obligat autoritățile în materie de fond funciar să-i predea femeii terenul de 19 hectare râvnit la Constanța. Jianu s-a bazat pe raportul de expertiză al lui Dumitrescu. Iar cum acesta nu era concludent până la capăt, a suplinit carențele lui… rescriind geografia țării. Fosta judecătoare a opinat că terenul de la Siutghiol, din dreptul actualului centru comercial Tom-Carrefour, ar fi fost situat inițial în comuna Mihail Kogălniceanu, intrând mai pe urmă în hotarul municipiului Constanța. Argumentația este o halucinație totală, fără nicio legătură cu realitatea.

Extras din hotărârea halucinantă a fostei judecătoare Jianu.

Prin aceste manevre, Zoea Rădulescu s-a pomenit proprietară peste un teren care valora câteva zeci de milioane de euro, în loc de terenul de câteva mii de euro la care avea dreptul în drumul Cogealacului. 

Procese penale

După alți ani de la această potlogărie ordinară, Parchetul Curții de Apel Constanța l-a luat la scuturat pe expertul Florin Dumitrescu. Insul a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Condamnat pe fond, la Tribunalul Constanța, Dumitrescu avea să fie achitat, în anul 2019, la Curtea de Apel Constanța. Un complet condus de judecătoarea Adriana Ispas a stabilit că nu sunt dovezi că expertul ar fi cunoscut caracterul fals al documentelor (corespondență și schiță cadastrală) care i-au fost puse la dispoziție de avocata Zoei Rădulescu și pe baza cărora a întocmit raportul de expertiză.

Plecând de la această constatare, în 2020, Parchetul Curții de Apel a deschis o nouă anchetă, pentru uz de fals. Din capul locului, procurorii au căutat schița cadastrală în original. Numai că, ce să vezi, documentul nu există nicăieri în original. OCPI-ul nu-l are, Comisia Locală Mihail Kogălniceanu nu-l are, după cum nu-l are nici Comisia Locală Constanța (singura abilitată prin lege să dispună de teren). Evident că nici expertul Dumitrescu nu a avut documentul în original, ci o copie xerox care i-a fost pusă la dispoziție de către avocata Zoei Rădulescu. Se pare că planul cadastral a fost creat prin suprapunerea a două documente, situație care ar explica de ce nu există un original. În plus, în cadrul procesului penal s-a administrat proba cu expertiza judiciară topo-cadastrală. Iar concluziile expertului desemnat converg cu alte două expertize anterioare, efectuate în diverse proceduri penale. Ori toți acești experți spun la unison ceea ce se stabilise încă din 2003 cu putere de lucru judecat, anume că Rădulescu nu putea primi în anul 2000 decât terenul din comuna sa natală, nicidecum terenul situat în Constanța, pe malul lacului Siutghiol. Amplasamentele sunt diferite și se află la 18 kilometri distanță.

Toate aceste constatări nu au mai putut conduce la antrenarea răspunderii penale, din cauza prescripției. Însă procurorul de caz a sesizat judecătorul de cameră preliminară cu desființarea documentului fals și a înscrisurilor subsecvente (cel mai important dintre acestea fiind raportul de expertiză întocmit de Dumitrescu).

Judecătoria Constanța a admis cererea în parte, desființând doar schița cadastrală din anul 1999. Zoea Rădulescu, avocata ei, dar și omul de afaceri Gheorghe Alexa au depus contestație la Tribunal.

Zoea și avocata au aplat la toate chichițele posibile. Ca de exemplu, avocata s-a prevalat în contestația ei de o clasare pe care a obținut-o de la un parchet superior, după ce s-a autodenunțat pentru participație improprie la fals, în legătură chiar cu schița cadastrală din 1999. Iar pe lângă această clasare, a mai evocat o decizie civilă prin care a fost respinsă o revizuire cerută de Alexa în privința hotărârilor pronunțate de fosta judecătoare Jianu.

Intenția celor două femei a fost aceea de a-i convinge pe judecătorii de drept penal să nu se mai aplece asupra falsului, pe motiv că s-a mai cercetat și s-a clasat sau că s-a mai încercat o revizuire și s-a respins.

Manevra nu a ținut. Toate motivele invocate au fost analizate în detaliu și respinse argumentat de Tribunalul Constanța. Judecătorii au admis contestația lui Gheorghe Alexa, dispunând desființarea, nu doar a actului falsificat, ci și a înscrisurilor subsecvente folosite de Zoea Rădulescu în procesele prin care a reușit să-și mute moștenirea din drumul Cogealacului în intravilanul Constanței. Soluția a fost dată pe 16 mai 2022 și este definitivă. După cum spuneam, desființarea documentului falsificat și a înscrisurilor subsecvente deschide calea revizuirii hotărârilor civile pronunțate de fosta judecătoare Jianu.

Date de palmares

Trebuie să mai amintim că fosta judecătoare Corina-Eugenia Jianu a fost implicată și în alte retrocedări de răsunet, cele mai cunoscute fiind cariera de la Sibioara (mai multe detalii puteți afla AICI) și terenurile de pe malul mării, din zona Mamaia Nord-Năvodari. De altfel, Jianu a fost trimisă în judecată pentru retrocedările de la Năvodari, după ce procurorii au descoperit că primise mită un teren în zona Taberei de Copii, pe numele fiicei sale, în vederea pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege. Pe fond, fosta judecătoare a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Dosarul se află în apel, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: