Connect with us

Exclusiv

Cum a fost distrusă, pas cu pas, rezervația naturală Lacul Agigea

Publicat

la

Un colț de natură, protejat de lege, s-a transformat într-o mare oportunitate imobiliară. Vorbim în articolul de față de Lacul Agigea, un obiectiv declarat rezervație naturală și zoologică de interes național, prin Legea nr. 5/2000. Aria de protecție instituită prin lege se referea la o suprafață de 86,80 de hectare, incluzând lacul și terenurile învecinate. În timp însă, zona protejată a fost diminuată din pix la 35 de hectare, exact cât măsoară cuveta lacului. În 2013, Primăria Agigea a băgat terenurile de lângă lac în intravilan, în baza unui PUZ avizat de APM Constanța, atenție, fără Raport de Mediu. Ulterior, autoritatea locală a organizat numeroase licitații de concesiune. În 2016, un consilier local din gașca primarului a fost arestat în timp ce lua șpagă pentru terenurile din zonă. Incidentul nu s-a răsfrânt asupra primarului, care astfel și-a continuat planurile nestingherit. Gheața a fost spartă cu o biserică în stil maramureșean. Pe urmă au venit enoriașii. Zona se umple de betoane.

Primul plan al lui Cîrjaliu: să facă sat de vacanță în perimetrul lacului

Cristian Maricel Cîrjaliu a avut planuri cu Lacul Agigea încă de la înscăunarea în funcția de primar al comunei Agigea, în anul 2008. Atunci, autoritatea  pe care o conducea a adoptat o strategie de dezvoltare pe zece ani. Acest document programatic prevedea ”construirea unei baze de agrement și a unui sat de vacanță în perimetrul Lacului Agigea”. În strategie nu se sufla o vorbă despre faptul că zona era declarată rezervație naturală prin lege.

Cu frâna trasă de urbaniști

În același an, 2008, planurile primarului s-au mai temperat. O firmă de specialitate angajată să elaboreze un regulament de urbanism a descoperit că lacul este rezervație naturală zoologică. În consecință, prin regulamentul de urbanism, s-a interzis construirea în zona lacului Agigea. Totodată, s-a stabilit ca zona adiacentă, fără a se preciza vreo suprafață anume, să fie păstrată ca zonă de vegetație naturală.

Pohta lui Nicușor: lacurile

La câteva luni distanță, mai exact în vara anului 2009, Nicușor Constantinescu – președinte al Consiliului Județean Constanța și prieten  intim al lui Cîrjaliu – a propus un proiect de trecere a unor lacuri din județ în administrarea autorității pe care o conducea. În lista lui Nicușor se afla și Lacul Agigea. Proiectul a căzut la vot, mai ales că era total ilegal, întrucât lacurile naturale sunt ale statului, în administrarea Apelor Române.

Cîrjaliu concesionează bunul statului, pe barba lui

Cu toate acestea, pe 30 decembrie 2009, Cîrjaliu a organizat, pe barba lui, o licitație publică, de care n-a auzit nimeni, pentru că toți se ocupau de pregătirea revelionului. În baza acestei proceduri golănești,  în ianuarie 2010 primarul a concesionat Lacul Agigea, care nu era al Primăriei, ci al statului român, către o firmă din Tuzla, pe numele ei Acvamar Group SRL. Haiducia lui Cîrjaliu a rămas fără sancțiune penală, iar balta – fără pește. Ca o consecință, păsăretul din rezervație a început să migreze în alte bălți mai hrănitoare. Peste ani, nu s-a mai auzit nimic de acest contract încheiat prin fraudă la lege. În toate documentele oficiale, Lacul Agigea figurează ca bun al statului, fiind scos la închiriere, fără succes, de câțiva ani încoace, de administratorul de drept, Apele Române.

Podul cu picioare în Rezervație

Tot în 2010, în situl natural a început construirea podului nou de la Agigea, arcuit și peste Canal, dar și peste o parte din lac. Autoritatea de mediu, subordonată Guvernului, a închis ochii în fața planurilor de dezvoltare și a intereselor imense.

Câteva considerații despre limitele fluctuante ale rezervațiilor naturale

Înainte de a ajunge la evoluțiile actuale, trebuie să spunem că întinderea zonelor naturale protejate este o chestiune laxă și insuficient reglementată în legea românească. Specialiștii pe care i-am consultat spun că înscrierea suprafețelor în Anexa III a Legii 5/2000, acolo unde figurează și Rezervația Naturală Lacul Agigea cu 86,80 de hectare, nu a avut la bază măsurători cadastrale. În timp, legislația din domeniu a recunoscut tacit această lipsă de precizie, permițând corecții ale suprafețelor protejate, la început cu acordul Academiei Române și a Guvernului, iar de la o vreme prin ordin de ministru sau chiar prin simpla actualizare a registrelor publicate pe site-ul Ministerului Mediului. În diverse raportări ale APM, rezervația figurează în continuare cu 86,80 de hectare. În schimb, în centralizările Ministerului Mediului figurează cu 35 de hectare, exact cât măsoară cuveta lacului, scoasă la închiriere de Apele Române.

PUZ-ul care s-a evaporat

Profitând de această situație laxă și de agresiunea asupra sitului natural prin construirea podului, în anul 2012, primăria lui Cîrjaliu a inițiat un PUZ cu titlul ”Introducere în intravilan – zonă rezidențială, spații comerciale, baza sportivă și agrement, cazare”. Deși în titulatură nu apărea cuvântul lac, în realitate PUZ-ul se referea exact la terenurile din vecinătatea lacului. Documentația a dispărut de pe site-ul APM Constanța. Am trimis Agenției solicitarea de a ne pune la dispoziție memoriul întocmit atunci de Primărie, soluția adoptată în această privință și alte informații de interes public. După o săptămână de tăcere, APM a trimis un răspuns, cu singura precizare că PUZ-ul a fost adoptat în anul 2013, fără ca instituția să solicite întocmirea unui Raport de Mediu. De ce nu s-a solicitat o evaluare a impactului negativ asupra rezervației? Reprezentanții APM nu au lămurit, deși toți specialiștii pe care i-am consultat în această privință spun că era o obligație legală a cărei nerespectare are un nume foarte comun: abuzul în serviciu. Trebuie să mai spunem că, în anul 2013, avizele pentru PUZ-uri se eliberau de Agenția Regională de Mediu de la Galați. Cu toate acestea, PUZ-ul care avea să distrugă rezervația naturală a fost eliberat de APM Constanța. În documentele APM s-a menționat că investiția se află la 5 metri de rezervație.

Pelicanii și cormoranii au ajuns nume de străzi

După obținerea hârtiei abuzive de la Mediu, Primăria Agigea a pus în operă tentativa de transformare a Lacului Agigea într-un lac urban. Autoritatea a accesat fonduri guvernamentale pentru realizarea rețelelor de apă și electricitate. Utilitățile au fost trase prin Programul Național de Dezvoltare Locală, acoperind străzile noi din zona rezervației, în mod cinic denumite Cormoranului, Pelicanului, Brizei etc. Cormoranii și pelicanii plecaseră deja din zonă. La fel și lebedele. O parte din stâlpii plantați în zonă sunt dotați cu lămpi care bat direct spre luciul de apă. Să vază păsările când se ouă!

Începând cu anul 2015, Primăria a organizat licitații publice cu repetiție pentru concesionarea terenurilor de lângă lac. Un an mai târziu, s-a început construirea unei biserici de lemn, în stil maramureșean, la mică distanță de luciul apei. După ce popii au spart gheața, în zonă au venit enoriașii.

Concesiunile pe șpagă

În martie 2016, DNA Constanța l-a ridicat dintr-o pizzerie de la Eforie pe un consilier local din Agigea. Acesta tocmai încasa o șpagă pentru a aranja câștigarea unei licitații pentru concesionarea unor terenuri de lângă lac. Vorbim aici de Dorel Manea, un individ din gașca lui Maricel Cîrjaliu. Denunțătorul lui Dorel le-a spus procurorilor DNA că șpăgarul l-ar fi asigurat că licitația va fi o simplă formalitate, întrucât terenurile ce urmau a fi concesionate erau deja ”luate”. Prins în fapt, tovarășul lui Maricel Cîrjaliu nu a ciripit nimic în fața organelor de anchetă. După un an și câteva luni de pârnaie, a fost liber ca pasărea cerului.

Un țăran avid de înavuțire plănuia să betoneze o rezervație naturală

În 2018, Primăria lui Maricel a plantat în zona de protecție a lacului, adică în fâșia de 15 metri de la țărm, niște bețe pompos botezate: pomi. Terenul nu aparține Primăriei, ci statului român. Și nu este destinat copacilor, ci stufărișului în care păsările își depun, de regulă, ouăle. Regimul zonei nu a contat, așa că la ordinul lui Maricel fâșia destinată stufului a fost arată și plantată cu bețe.

Tot în 2018, într-un interviu în care s-a turnat cu multe alte fapte, Cîrjaliu a dezvăluit că i s-a cerut șpagă de către un oficial, pentru a primi o hârtie ca să betoneze malul lacului. Cîrjaliu nu l-a denunțat pe șpăgar. Dar nici șpăgarul n-a suflat o vorbă că un țăran avid de înavuțire plănuia să betoneze o rezervație naturală.

Am solicitat Primăriei Agigea mai multe explicații punctuale și o listă de documente. În situația în care primarul va respecta mai mult Legea 544/2001 decât legile mediului, pe care le-a încălcat cu lacomă nesimțire, vom prezenta aceste puncte de vedere și documentele în cauză.

Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Manevra de la iluminatul festiv al Medgidiei (documente)

Publicat

la data de

Scris de

Iluminatul festiv de sărbători a debutat anul acesta cu stângul la Medgidia. Luminițele trebuiau să funcționeze de la 1 decembrie, însă de Ziua Națională muncitorii firmei contractate de Primărie lucrau pe deșelate să pună becuri în copaci. Oamenii în salopete s-au cățărat cu scara pe balcoanele instituțiilor publice. Fiind sărbătoare, ușile erau închise. Neputința de a onora clauzele contractuale a fost justificată de firma adusă de primar prin condițiile grele din pandemie. În realitate, aceeași firmă mai are un contract și la Primăria Constanța, mai greu și mai bănos. Cel mai probabil, pofta de câștig a firmei a fost mai mare decât capacitatea de a presta lucrări atât de ample. 

Un grup taiwanez

Firma la care ne referim se numește RC Energo Install SRL Buzău. RC este prescurtarea de la Romcarbon SA Buzău, compania mamă (unic acționar la RC Energo Install). Romcarbon este unul dintre cei mai mari procesatori de polimeri și deșeuri plastice din sud-estul Europei. Afacerea este controlată de investitori anonimi prin firme offshore înregistrate în Cipru și Insulele Cayman. De partea executivă, aflată la vedere, se ocupă un cetățean din Taiwan.

Constanța – cel mai mare contract de iluminat festiv din România

RC Energo Instal SRL lucrează și pentru Primăria Constanța. De curând, Ordinea.Ro a arătat că Primăria Constanța a organizat o licitație deschisă pentru iluminatul festiv de sărbători. Singurul ofertant interesat de achiziție (asocierea RC Energo Install – Luxten Lighting Company SA București) a împușcat un million de euro pentru a împodobi marile bulevarde, Piața Ovidiu și parcul Țara Piticilor. Vorbim de cea mai mare sumă oferită anul acesta pentru iluminatul festiv de către o municipalitate din România.

Articolul Ordinea.Ro despre iluminatul festiv al Constanței în 2021 îl puteți citi AICI.

Înaintea licitației, Primăria Constanța a fost sponsorizată de o asociație din siajul Romcarbon care promovează prietenia dintre Taiwan și România. Primarul liberal al Constanței, Vergil Chițac, a fost membru al comisiei de prietenie România-Taiwan din Senatul României, în perioada în care a fost parlamentar. Prietenia continuă și după ce fostul senator a ajuns primar.

Medgidia – o achiziție de un milion de lei

Primăria Medgidia, condusă tot de un liberal, s-a orientat de asemenea spre grupul taiwanez de la Romcarbon. O procedură simplificată de achiziție a iluminatului festiv a fost lansată de administrația Vrabie, printr-un anunț publicat în SICAP, în data de 17 septembrie 2021. Autoritatea contractantă evalua achiziția la un milion de lei plus TVA. La termenul limită de depunere a ofertelor, pe 29 septembrie 2021, o singură firmă s-a înscris la procedură, respectiv RC Energo Install. Prin urmare, firma a fost declarată câștigătoare în baza ofertei de 998.875 de lei plus TVA.

Contractul a fost modificat la două zile după semnare

Potrivit contractului încheiat pe 8 noiembrie 2021, RC Energo Install avea obligația să monteze și să pună în funcțiune sistemul de iluminat festiv în așa fel încât acesta să funcționeze deplin în perioada 1 decembrie 2021 – 15 ianuarie 2022.

La două zile după semnarea înțelegerii, firma prestatoare a notificat Primăria că nu poate onora acest termen din cauza condițiilor de pandemie. În baza acestei scuze, administrația Vrabie a fost de acord să încheie un act adițional la contractul de servicii, prin care obligația firmei a fost împinsă de pe 1 decembrie, pe 6 decembrie 2021. Toate celelalte clauze au rămas intacte. Și ne referim în primul rând la valoarea contractului, care a rămas la fel. În loc să pretindă daune contractuale pentru nerespectarea termenelor, Vrabie a fost de acord să plătească aceeași sumă pentru un termen mai scurt. Că doar nu plătește din propriul buzunar.

Un bonus de 20.000 de euro

Prin Contract, Primăria se obligase să achite 79.970 de lei pentru montarea instalațiilor, 29.988,75 de lei pentru demontare și 888.916,25 de lei pentru închirierea acestora. Intuim că închirierea se referea la perioada 1 decembrie – 15 ianuarie, adică 46 de zile. Pe un calcul simplu, valoarea chiriei era de 19.324 de lei pe zi. Pe cinci zile, acelea șterse din contract prin efectul actului adițional, valoarea chiriei era de 96.621 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20.000 de euro. În mod normal, această sumă trebuia scăzută din contract, însă, după cum am arătat, actul adițional nu prevede nimic în această privință.  

Iluminatul festiv s-a scumpit de 7 ori

Trebuie să mai spunem că, în anul 2020, Primăria Medgidia a lucrat tot cu RC Energo Install SRL Buzău, pe baza unui contract atribuit direct, fără nicio procedură formală de achiziție publică. În acest sens, autoritatea contractantă a publicat în SICAP un anunț de cumpărare directă, pe 25 noiembrie 2020. Buzoienii au încasat anul trecut 134.710 lei plus TVA pentru un pachet de iluminat festiv care includea 477 de ornamente și instalații de 17 tipuri. Anul acesta, colaborarea s-a scumpit de șapte ori și ceva, ajungând de la 134.710 lei la aproape un milion de lei.

Mai jos puteți vedea câteva imagini surprinse în ziua de 1 decembrie 2021 în Medgidia, cu muncitorii firmei de iluminat muncind pe deșelate ca să respecte termenul adiționat cu primarul liberal.

Am solicitat un punct de vedere de la Primăria Medgidia cu privire la situația iluminatului festiv. Punctul de vedere nu a fost încă transmis redacției. În momentul în care îl vom primi, îl vom publica aici.

Download (PDF, 299KB)

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Consiliul Local Agigea a fost DIZOLVAT. S-a împlinit pohta primarului PSD-ist

Publicat

la data de

Scris de

Tribunalul Constanța a admis astăzi acțiunea inițiată de secretarul general al Comunei Agigea, fostul polițist Traian Bureța, de constatare a dizolvării Consiliului Local al acestei localități. Totodată, instanța a respins toate cererile de intervenție în interes alăturat Consiliului Local formulate de o serie de consilieri locali care s-au opus dizolvării. Pofta primarului din Agigea, PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu, s-a îndeplinit. Acesta a anunțat cu fală, încă din luna aprilie a acestui an, că urmează dizolvarea deliberativului local în cadrul mai multor emisiuni. Iar acum, o instanță locală i-a dat satisfacție. 

Tribunalul a făcut aplicarea articolului 143, aliniatul 1, libera b) din Codul Administrativ, care sancționează cu dizolvarea conduita Consiliilor Locale care nu adoptă nicio o hotărâre în trei ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe parcursul a patru luni calendaristice. Strict formal, la Agigea ne aflăm în situația prevăzută de lege, în sensul că nu există nicio hotărâre validată a Consiliului Local în acest mandat.

Situația tensionată a apărut încă din 12 noiembrie 2020, când primarul PSD-ist Maricel Cîrjaliu a convocat Consiliul Local în vederea alegerii președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului localității. Partidele non-PSD reprezentate în Consiliul Local au constituit atunci o majoritate. În consecință, a fost ales președinte de ședință Daniel Niță de la PER, iar viceprimar al localității, Gabriel Ciobanu de la USR. Totodată, au fost constituite comisiile de specialitate ale Consiliului Local, care au și întocmit procese-verbale de constituire. Cu toate acestea, hotărârile în cauză nu au fost recunoscute de primar și de scretarul general al comunei. De altfel, cel din urmă a redactat un prim proces-verbal al ședinței, în care a consemnat o situație nereală în privința numărului de voturi exprimate de consilierii locali pentru cei doi candidați la funcția de viceprimar, Gabriel Ciobanu și Dan Chiru (PSD). Practic, secretarul general ar fi notat că a anulat după ședință un vot exprimat pentru Ciobanu, ceea ce ar fi condus la un scor egal între candidați. Însă în procesul-verbal trebuiau consemnate doar situațiile din cadrul ședinței, iar nu decizii și împrejurări, legale sau nu, chiar nu contează, care au avut loc ulterior ședinței. Daniel Niță spune că a refuzat semnarea procesului-verbal. Declarațiile sale sunt confirmate de o înregistrare audio care a parvenit redacției Ordinea.Ro (vezi AICI). Ulterior, a fost întocmit un nou proces-verbal al ședinței, în care secretarul general a menționat numărul corect de voturi exprimate la alegerea viceprimarului. Însă în noul document, se arăta că hotărârile nu ar fi fost supuse la vot, iar rezultatul deliberării nu ar fi fost anunțat explicit de către președintele de ședință. 

În baza acestei susțineri, secretarul general al comunei Agigea a refuzat redactarea hotărârilor. Situația a fost analizată și de Instituția Prefectului, care a pus în vedere secretarului genaral să redacteze hotărârile. Numai că, între timp, secretarul general și-a dat demisia. Iar această joacă s-a prelungit cu o duzină de funcționari promovați de Cîrjaliu să ocupe temporar funcția. Și aceștia și-au dat demisiile pe rând, fără să redacteze nicio hotărâre. 

Pe de altă parte, profitând de conduita secretarilor generali pe care el i-a numit, Maricel Cîrjaliu a pretins că nu există nicio hotărâre adoptată. El a mai convocat în două rânduri Consiliul Local, cerând revotarea comisiilor de specialitate, fără avizul cărora nu poate funcționa Consiliul Local și nu pot fi adoptate hotărâri locale. Prima ședință de acest fel nu a condus la niciun rezultat, deoarece consilierii locali din majoritatea anti-PSD au cerut o amânare până la pronunțarea unui punct de vedere din partea Instituției Prefectului. Primarul a repetat ședințaîn luna ianuarie 2021. Iar de data aceasta, la lucrări au participat toți consilierii, dar și doi reprezentanți ai Prefectului. Aceștia din urmă au transmis, verbal și în scris, opinia că ședința din 12 noiembrie 2020 a fost legală, insistând ca secretarul general să redacteze hotărârile. Maricel și ai lui au refuzat. Iar în acest context, așa cum declară Gabriel Ciobanu, consilierii din coaliția anti-PSD au fost de acord, ca un gest de maturitate, să revoteze comisiile de specialitate. Ei ar fi cerut o pauză de consultări de 15 minute. Însă profitând de acest răgaz, primarul și-ar fi luat consilierii PSD-iști și pe secretarul general care trebuia să asigure asistența de specialitate a ședinței, părăsind clădirea, conform celor susținute de Gabriel Ciobanu. 

La începutul lunii februarie 2021 (a patra de la declanșarea ostilităților), consilierii USR Agigea au depus la Primărie o cerere de convocare a Consiliului Local. Primarul și secretarul nu s-au sinchisit să mai răspundă. Jocul lor era deja făcut. Ca urmare, în luna aprilie a fost promovat un nou secretar general la Agigea, în persoana fostului șef al Poliției Locale, Traian Bureța. Acesta a depus la Tribunalul Constanța cererea de constatare a dizolvării Consiliului Local. Condițiile formale de dizolvare erau îndeplinite, însă este vizibil faptul că întreaga situație a fost premeditată de actualul primar, întreaga sa conduită trădând urmărirea acestui scop. 

Astăzi, cererea lui Bureța a fost admisă de Tribunal. Consiliul Local a fost dizolvat. Hotărârea este definitivă. Prin urmare, la Agigea vor avea loc alegeri parțiale pentru alegerea unui nou Consiliu Local. În opinia noastră, decizia instanței locale naște un precedent periculos, de care vor putea uza toți primarii care n-au chef să convoace Consiliul Local și nici să-i primească pe consilieri prin Primărie. Legea nu are doar literă, are și spirit. Or ceea ce s-a întâmplat la Agigea nu este deloc în spiritul legii. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Agigea. Restaurant nou, pe un teren furat de la stat de clanul Cîrjaliu (documente)

Publicat

la data de

Scris de

De câteva zile, pe buza falezei din zona Steaua de Mare – Agigea, a început să se construiască un nou restaurant. Proiectul este dezvoltat de soțul unei învățătoare care a predat la Agigea și care primește aprecieri pe Facebook de la fiica și cumnata primarului Cristian Maricel Cîrjaliu. Înainte să ajungă la familia învățătoarei, terenul a fost plimbat printr-o suveică imobiliară între Primărie, contabila care vidanjează fosele din comună, fratele primarului și un fost asociat al firmei de vidanjare. Aceștia și-au vândut bunul imobil între ei, la prețuri ireale, ca să se piardă o informație esențială, anume că terenul a fost mărit din pix cu o porțiune din faleza Mării Negre, parte componentă a domeniului public de stat. Iar legăturile cu mariceii din Agigea nu se opresc aici. Astfel, constructorul angajat de investitor să ridice noul restaurant a modernizat parcurile din Agigea, pe baza unui contract care i-a fost atribuit de Maricel, fără buget aprobat, fără hotărâre de Consiliu și fără anunț de atribuire urcat în SICAP.

Terenul furat de la stat

În primul său mandat de primar al Agigei, Maricel Cîrjaliu s-a îngrijit să inventarieze mai toate terenurile libere, și numai bune de furat, de pe raza comunei sale. Prin HCL 18 din 29 ianuarie 2010, o ”gașcă” de terenuri cu statut incert a fost inclusă scriptic în domeniul privat al comunei. La poziția 820 din anexa HCL a fost înscris un teren de 250 de metri pătrați de pe strada Emil Racoviță nr. 65. Potrivit datelor din inventar, bunul imobil se învecina cu domeniul public pe laturile de sud și est (adică înspre mare).

Fiind situat pe buza falezei, terenul în cauză avea un statut incert. Mai multă certitudine putea aduce o delimitare a terenurilor cu Apele Române, instituția care, potrivit legii, administrează domeniul public de stat constituit din plaje și faleze.

Pe 10 martie 2010, Primăria a făcut o delimitare, dar nu cu Apele Române, ci cu ea însăși. Vorbim aici despre un proces-verbal de vecinătate, încheiat de Primăria Agigea (ca proprietar) cu Primăria Agigea (ca vecin pe toate cele 4 laturi ale proprietății). În ambele ipostaze, Primăria era reprezentată de viceprimarul Dan Chiru, zis Danchi.

Actele de inventariere, de majorare a suprafeței și de intabulare le puteți consulta AICI in extenso. Documentele cu probleme sunt semnate de Dan Chiru. Maricel Cîrjaliu a semnat doar o adeverință. 

Danchi a fost de acord cu el însuși că terenul ar fi fost împrejmuit cu gard și că ar fi măsurat cu 100 de metri pătrați mai mult decât în acte. Cel mai probabil, gardul n-a existat decât în această hârtie, pentru că nimeni nu-și amintește de el. Iar dacă a existat aievea, nu putea fi făcut decât de proprietar, adică de Primărie, în cele câteva zile scurse de la inventariere. În mod cert, terenul s-a lăbărțat prin această procedură cu 100 de metri pătrați peste faleza de stat. Statul care era vecin nu a fost invitat la delimitare. Iar cadastristul care a contrasemnat această documentul a reușit mai apoi să obțină intabularea terenului cu suprafața de 350 de metri pătrați.

Suveica

Ulterior, terenul a fost învârtit printr-o suveică, după cum urmează:

Prin Contractul de schimb 2217/28.12.2011, terenul a ajuns de la Primărie la Elisabeta Magdalena Andrei – contabila care se ocupă de firmele familiei Cîrjaliu.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare 1880/29.08.2012, contabila a vândut 3 terenuri, în suprafață totală de 2.212 mp, către Scan SRL, firmă fondată de Maricel Cîrjaliu, dar deținută la acel moment de fratele său Bogdan și de cumnata sa Cristiana. Toate cele 3 terenuri au aparținut la bază Primăriei Agigea, fiind scoase din patrimoniul acesteia în scopul îmbogățirii familiei Cîrjaliu. Firma Scan a plătit în numerar 15.000 de euro pentru cele 3 terenuri, fapt dovedit notarului prin declarația părților, iar nu printr-un instrument de plată, așa cum ar fi fost normal. Din acest motiv, există suspiciunea că vânzarea nu a avut o componentă financiară reală, fiind una scriptică, la vrăjeală (mai multe detalii AICI).

Suveica imobiliară: primarul a scos terenurile din patrimoniul comunei Agigea pe baza unui contract de schimb încheiat cu contabila fostelor sale firme. Ulterior, contabila a vândut o parte din bunurile primite către firma fondată de primar și deținută la acel moment de fratele și cumnata sa.

Până în 2020, terenul s-a aflat în patrimoniul acestei firme. Suprafața de 350 de metri pătrați, ca și alte suprafețe din vecinătate, a servit drept parcare pentru restaurantul Golful Pescarilor. Clienții acestui restaurant parcau pe terenul lui Bogdan Cîrjaliu și coborau spre restaurant, pe treptele amenajate în ”carnea” falezei de către primarul Maricel. La momentul de față, restaurantul Golful Pescarilor este deținut, în proporție de 50%, de către ginerele primarului – Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu. Primarul este judecat într-un dosar penal tocmai pentru furtul terenului de la Golf și vânzarea acestuia către firma deținută acum de rubedeniile sale.

În 2020, înainte ca Maricel să fie trimis în judecată, fratele său a vândut terenul de pe faleză către Niculae Voicu, prin Contractul de vânzare-cumpărare 1627/15.05.2020, pentru 10.000 de euro. Voicu este co-fondatorul societății Asus Service SRL, alături de contabila Elisabeta Magdalena Andrei. Firma Asus s-a ocupat ani de zile de vidanjarea foselor septice de pe raza comunei Agigea, încasând pentru serviciile sale sume halucinante de la Primărie (detalii AICI și AICI).

Like&Love

La trei luni distanță, prin Contractul 1825/05.08.2020, fondatorul firmei de vidanjare a vândut terenul de pe faleză către TCV Up Mission SRL Constanța, cu 15.000 de euro. Firma fusese fondată cu fix un an înainte de Costin-Valentin Teodorovici din Constanța.  

În luna octombrie 2020, Teodorovici s-a căsătorit cu prietena lui, Mihaela Drăghici. Aceasta este fiica adoptivă a unui fost consilier local, putred de bogat, din Cernavodă. Mihaela este învățătoare, iar o perioadă a predat la Școala Ion Borcea din Agigea. Anterior căsătoriei, aceasta a promovat pe contul ei de Facebook restaurantul Golful Pescarilor, al familiei Cîrjaliu, și a adunat aprecieri de la Sorina Nuțoaia Cîrjaliu, fiica primarului. Fotografiile de la nuntă au fost apreciate atât de fiica primarului, cât și de cumnata acestuia, Cristiana Cîrjaliu (semnatară a contractului de vânzare-cumpărare prin care SC Scan SRL a dobândit terenul de pe faleză, vândut mai departe către TCV Up Mission SRL). Cartea Funciară a imobilului poate fi consultată AICI

Pe 1 februarie 2021, Maricel Cîrjaliu a emis certificatul de urbanism cu numărul 63 în beneficiul TCV Up Mission, stabilind coeficienți urbanistici opozabili acestei firme în baza unui PUD din 1991 și a Planului Urbanistic General provizoriu (adică întocmit fără avize) din anul 2009. Singurul aviz solicitat de la firmă a fost cel emis de Agenția pentru Protecția Mediului Constanța. Firma lui Teodorovici a depus documentația de obținere a avizului APM pe 17 februarie 2021, pentru împrejmuirea terenului și construirea unui restaurant P+1.

Cel mai probabil, localul va avea o clientelă formată din șoferii de TIR-uri care parchează peste drum, la firma Andi Trans SRL deținută pe jumătate de Anghel Dragu, cunoscut în comunitatea locală drept finul primarului Maricel. Firma finului a concesionat terenul pe care se află parcarea de TIR-uri de la Primărie, după ce Primăria a obținut acel teren de la contabila primarului, în baza contractului de schimb mai sus evocat (mai multe detalii AICI).

TCV Up Mission SRL a obținut avizul APM pe 3 martie 2021. În perioada de consultare, nu au fost depuse contestații. Pe 4 octombrie 2021, proiectul noului restaurant a primit autorizație de construire de la Primăria Agigea.

Acte depuse la Agenția de Protecția Mediului Constanța de TCV Up Mission SRL, consultate de Ordinea.Ro

Șantierul

Între timp, firma și-a schimbat sediul social din Constanța, în localitatea Agigea, pe strada Pescărușului nr. 4. Iar săptămâna trecută s-a apucat de amenajarea șantierului, pe terenul de pe buza falezei. Pe panoul de obiectiv se arată că lucrarea va fi realizată de către societatea Lux RIM Soft SRL. Vorbim fix de firma care a primit contractul pentru amenajarea parcului Mihai Eminescu din Agigea, în vara acestui an. Societatea nu avea niciun istoric în spate, însă patronul ei apărea și el în poze la Golful Pescarilor, ca mai toți afaceriștii care au reușit să obțină ceva de la Primăria Agigea. În acest caz, firma a fost aleasă discreționar de primarul Maricel, fără aprobarea Consiliului Local (care nici nu funcționează, întrucât primarul nu are chef să-l convoace potrivit obligației sale legale), fără buget adoptat și fără vreo achiziție competitivă anunțată în SICAP  (mai multe detalii AICI și AICI).

Deci iată cum, la Agigea, pe buza falezei, va răsări un nou restaurant, pe un teren furat din domeniul public de stat și învârtit de primar, de contabila sa și de familia sa, printr-o suveică imobiliară. Și dintre toți constructorii de la malul mării, tocmai firma avantajată de primar s-a găsit să îl ridice.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: