Premierul Viorica Dăncilă a solicitat ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, să elaboreze un proiect de act normativ care să ajusteze unele prevederi legale în raport cu situația existentă și să introduca mecanisme corective pentru asigurarea unui tratament corect și echitabil al contribuabililor, de natură să contribuie la creșterea atractivității mediului de afaceri din România. Proiectul ar urma să conțină prevederi referitoare la termenele de plată a unor contribuții, bonificații pentru contribuabilii care realizează venituri impuse, dar și scăderea cotei de TVA, la 5%, pentru serviciile de cazare la hotel și camping, restaurante și catering, utilizarea facilităților sportive, accesul în parcuri de distracție. Același proiect ar urma să conțină și prevederi speciale pentru unitățile administrativ-teritoariale care întâmpină probleme cu termoficarea – așa cum este în prezent și cazul municipiului Constanța:
➢ Până la finele anului, unitățile administrativ-teritoriale pot solicita împrumuturi, în limita a 450.000 mii lei, pentru finanțarea furnizării energiei termice în sezonul rece. Unitățile administrativ-teritoriale pot contracta împrumuturile numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, şi numai dacă la data depunerii documentației nu prezintă restanțe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare. Documentele in vederea contractării împrumutului se depun până la data de 29 noiembrie 2018 la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice.
Cu alte cuvinte, situația apei calde la Constanța s-ar putea rezolva și printr-un împrumut guvernamental.
Criza apei calde de la Constanța
Reamintim că la nivelul municipiului Constanța zeci de mii de locuințe au rămas fără apă caldă. Această criză a început cu un preaviz transmis de Electrocentrale Constanța SA (CET Palas) către RADET, pe 10 septembrie 2018. CET-ul a somat regia să urgenteze plățile restante și să prezinte un plan de eșalonare până la 26 septembrie 2018, urmând ca, în caz contrar, să se sisteze furnizarea agentului termic primar. Iată situația facturilor lunare emise de Electrocentrale către RADET pentru furnizarea agentului termic primar:
– Ianuarie 2018 – 20.690.179,44 lei
– Februarie 2018 – 23.389.177,25 lei
– Martie 2018 – 21.119.072,46 lei
– Aprilie 2018 – 22.224.533,75 lei
– Mai 2018 – 11.110.488,36 lei
– Iunie 2018 – 2.589.734,74 lei
– Iulie 2018 – 2.189.733,16 lei
– August 2018 – 2.147.049,76 lei
– Septembrie 2018 – 2.053.544,95 lei
Electrocentrale Constanța SA a comunicat că RADET a achitat, conform dispozițiilor de plată, doar 21.099.257,53 de lei din aceste facturi în valoare totală de peste 107,5 milioane de lei. Cu alte cuvinte, regia ar înregistra restanțe la facturile din anul curent de 86.414.256,34 de lei. Adăugând și restanțele din anii anteriori, plus dobânzile penalizatoare, totalul debitului către CET ajunge la 256.315.803,51 de lei. Pe 27 septembrie 2018, Consiliul de Administrație de la Electrocentrale Constanța SA a luat decizia de a pune în aplicare preavizul transmis anterior, astfel încât nu a mai reluat furnizarea agentului termic primar la sfârșitul reviziei de toamnă.
De cealaltă parte, primarul Constanței, Decebal Făgădău, a declarat că Primăria Constanța nu datorează bani către RADET și Electrocentrale. Făgădău a afirmat că Electrocentrale ar fi emis 8 facturi către RADET pentru agentul termic primar furnizat de la începutul acestui an, în valoare de 86.823.334,43 de lei, iar nu de 107,5 milioane de lei, așa cum a susținut Electrocentrale. De asemenea, primarul Constanței a spus că municipalitatea, prin regia subordonată, ar fi achitat mai mult decât s-a facturat, în speță 101.565.796,90 de lei, din care 93.147.625,02 lei cu titlul de plăți pentru energia termică primară și 8.418.171,88 de lei, cu titlul de plăți pentru singerea sentinței (în fapt dobânzi penalizatoare pentru restanțe din urmă, confirmate prin hotărâre judecătorească).
Diferențele de cifre sunt de-a dreptul uluitoare, motiv pentru care s-ar impune un control încrucișat al ANAF. O astfel de cerință a fost adusă în spațiul public de Gabriel Daraban, președintele organizației municipale ALDE Constanța. Daraban a opinat că cifrele RADET ar fi cele mincinoase.
În mod cert, războiul dintre Primărie și CET a lăsat Constanța fără apă caldă, iar riscul cel mai mare ar fi ca orașul să fie lipsit de căldură în pragul sezonului rece. Rămâne de văzut dacă Primăria Constanța va opta pentru soluția unui credit guvernamental, după ce inițiativa prezentată în deschiderea acestui articol va fi implementată. Reamintim că Guvernul ar putea deschide o linie de împrumut în valoare maximă de 450 de milioane de lei pentru municiplaitățile care întâmpină probleme la finanțarea furnizării energiei termice în sezonul rece. De asemenea, urmează să aflăm dacă municipalitatea constănțeană îndeplinește condițiile de eligibilitate la accesarea împrumutului guvernamental, în speță de a nu avea restanțe la împrumuturile acordate anterior.
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
