Cum se poziționează arheologii, prefectul și investitorii în scandalul vestigiilor antice de la Lupoaică

Proiectul imobiliar prin care societatea Bueno Comp SRL intenționează să construiască un imobil P+4, cu birouri la etaje și restaurant la parter, pe un teren de 718 mp de pe bulevardul Tomis nr. 49 A, situat între Palatul Justiției și statuia Lupa Capitolina, continuă să genereze declarații contradictorii. Acesta se află în atenția publicului din seara zilei de 17 ianuarie a.c., atunci când mai multe persoane au declanșat un protest spontan, ca urmare a faptului că investitorul imobiliar a săpat în situl arheologic, fără supravegherea speciliștilor, și a încărcat aproximativ 10 basculante cu pământ, care au fost cărate în afara orașului, în zona Oieriei Palas, după căderea întunericului. În zilele următoare, mai multe persoane, printre care deputatul USR Stelian Ion, arheologul Octavian Mitroi, numeroși activiști civici și jurnaliști locali, au găsit locația unde a fost depozitat pământul excavat din sit. Aceștia au identificat și recuperat mai multe fragmente ceramice provenite de pe șantierul de la Lupoaică. Totodată, activiștii civici au organizat un lanț viu, în jurul sitului arheologic. Printre cei care au inițiat această acțiune s-au numărat avocata Felicia Ovanesian și fostul consilier local Romeo Rezeanu, ambii activând în Asociația Constanța Altfel, un ONG condus de senatorul independent (fost PNL) Vergil Chițac. La câteva zile de la declanșarea scandalului, Parchetul Judecătoriei Constanța a emis o ordonanță de suspendare a lucrărilor, într-un dosar penal deschis sub aspectul că investitorul a încălcat o obligație din autorizația de construire, potrivit căreia trebuia să anunțe de îndată descoperirea unor obiecte cu valoare arheologică autorităților din domeniul Culturii. Măsura are caracter provizoriu și poate fi ridicată, la cerere sau din oficiu, atunci când temeiurile care au condus la adoptarea sa ar dispărea.

Pe lângă discuția legată de distrugerea patrimoniului antic, această acțiune a avut din capul locului și o latură politică. Ne referim aici la atacurile lansate împotriva prefectului George Niculescu, a cărui soție este verișoară de gradul II cu unul din patronii firmei Bueno Comp SRL. Niculescu a fost inclus într-un sondaj comandat de PNL Constanța. Formațiunea își caută un candidat pentru funcția de primar al Constanței, astfel încât a decis să comande o măsurătoare sociologică, pentru a afla cum stau în preferințele publicului mai multe persoane, printre care Ovidiu Cupșa, Ionuț Rusu și George Niculescu. În același sondaj erau măsurați, însă, și contracandidații PNL, în speță actualul primar Decebal Făgădău, deputatul Stelian Ion și senatorul Vergil Chițac. 

Lui Niculescu i s-a reproșat încă din primele momente ale scandalului că nu ar avea interesul să atace în instanță autorizația de construire a rudelor soției sale. Acțiunea prefectului ar fi suspendat de drept actul administrativ atacat, până la soluționarea cererii principale. Însă acesta a precizat că trebuie să identifice problemele de legalitate, motiv pentru care, într-o perioadă mai lungă de timp, a efectuat o corespondență oficială și întâlniri de lucru cu arhitectul șef al Primăriei Constanța, cu Inspectoratul de Stat în Construcții și cu reprezentanții Direcției de Cultură și ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).

La sfârșitul săptămânii trecute, la Prefectură a avut loc o conferință de presă, susținută de prefectul Niculescu, de directorul Direcției de Cultură, Magdalena Tiță și de fostul responsabil științific al cercetărilor arheologice din anul 2016, Traian Cliante. În clipul de mai jos puteți vedea momentele cele mai importante ale conferinței de presă:

Deosebit de interesantă este explicația dată de Traian Cliante, responsabilul științific al săpăturilor arheologice efectuate în anul 2016 și semnatar al raportului pe baza căruia s-a emis certificatul de descărcare de sarcini arheologice în beneficiul Bueno Comp SRL. Cliante relatează date despre trei contracte de cercetare și unul de supraveghere arheologică în privința demolării WC-ului public subteran care exista pe terenul de lângă Lupoaică. El spune că, după cercetarea arheologică totală a unei suprafețe de 430 de metri pătrați, echipa de specialiști MINAC ar fi continuat cercetarea pe suprafața rămasă, unde s-au identificat un mormânt și mai multe gropi de gunoi antice. La un moment dat, societatea investitoare ar fi stopat acest cercetări. Așadar, vorbim de cercetări începute, dar nefinalizate. Cliante spune că de la Comisia Națională de Arheologie i s-ar fi cerut o anexă cu punctele topografice în sistem stereo. Neavând aparatura necesară și nici specialiști care să se ocupe cu așa ceva, Cliante spune că a primit aceste coordonate cadastrale de la investitor. Fostul responsabil științific sugerează, dar fără a formula o acuzație explicită și tranșantă, că în acest fel s-ar fi ajuns ca descărcarea să privească întregul teren al investitorului, iar nu doar porțiunea de 430 de metri pătrați cercetată efectiv.

Replica a venit tot la sfârșitul săptămânii trecute, atunci când patronii Bueno Comp, Stelian și Enache Bucovală, alături de avocatul lor, Stila Frangu, au susținut o primă conferință de presă. Aceștia spun că nu au comunicat puncte cadastrale către MINAC. De asemenea, spun că nu au intervenit în niciun fel în corespondența dintre MINAC, Direcția de Cultură și Ministerul Culturii. Societatea a achitat Muzeului 56.000 de lei, în acești bani fiind incluse peste 1000 de ore de cercetare arheologică, de restaurare a resturilor ceramice și de realizare a unor planșe și relevee. De asemenea, au asigurat forța de muncă necesară săpăturilor, plătind echipele de muncitori din fonduri separate. Reprezentanții Bueno spun că nu știu nimic despre suprafața de 430 de metri pătrați pe care s-ar fi făcut cercetare. Însă reliefează că, în afara acesteia, mai sunt 71 de metri pătrați, proveniți din demolarea WC-ului public, sub supraveghere arheologică. De asemenea, aceștia arată că proiectul imobiliar se referă la 400 de metri pătrați, până în momentul de față nefiind excavat niciun metru de pământ din zona vestigiilor care urmează să fie conservate. Momentele esențiale ale conferinței reprezentanților Bueno le puteți vedea în clipul de mai jos:

Reprezentanții societății spun că nu au săpat noaptea ca hoții în cetate, așa cum au fost acuzați pe Facebook. Ei spun că au notificat pe 14 ianuarie Muzeul și Direcția de Cultură cu privire la începerea lucrărilor. De asemenea, spun că activitatea a început la ora 17 și a continuat după căderea nopții, aceasta fiind o soluție pentru a nu deranja traficul intens din zonă. Nu în ultimul rând, aceștia spun că pământul excavat era bun, motiv pentru care nu a fost dus la groapa de gunoi, fiind acordat unei alte societăți care derulează un proiect imobiliar în zona Oieriei Palas. Avocatul Stila Frangu susține că, potrivit legii, suprafața care beneficiază de descărcarea de sarcini arheologice este scoasă din zona de protecție, acesta fiind motivul pentru care investitorul nu a solicitat supravegherea specialiștilor MINAC în timpul lucrărilor.

Potrivit celor declarate, de astăzi intră în vigoare un contract de supraveghere arheologică, semnat între Bueno Comp SRL și Muzeul de Istorie. În aceste condiții, este posibil ca măsura de suspendare impusă de procuror să fie ridicată la cererea investitorului, iar lucrările să fie reluate.

Proiectul Bueno Comp se referă la construirea unui imobil cu regim de înălțime P+4. La parter va funcționa un restaurant, în timp ce etajele au destinația de birouri. Cererea de birouri în zona Palatului de Justiție este relativ mare. Zidul antic găsit pe o latură a terenului va fi conservat și pus în valoare, printr-un planșeu de sticlă industrială, care va permite vizionarea acestuia de către public.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta