Primarul Constanței, Vergil Chițac, a declarat, ieri, la o dezbatere privind „Digitalizare și Eficiență energetică“ despre sistemul de termoficare din oraș, de problemele acestuia și soluțiile pentru modernizare. Edilul a spus în cadrul discuțiilor online că din cauza vechimii din rețeaua de termoficare se pierd 250 de tone de apă pe oră. Una dintre soluțiile lui Chițac este, în afara modernizării rețelei cu fonduri UE, preluarea CET-ulului. Ideea a fost avansată și de primarii de dinaintea lui Chițac, numai că actualul edil al Constanței vrea să preia CET-UL cu tot cu active și cu terenurile pe care acesta le deține. În acest sens, Chițac a spus că a făcut o propunere Ministerului Energiei, proprietarul CET, de la care așteaptă un răspuns. Primarul Constanței s-a plâns de faptul că Ministerul Energiei ezită să dea un răspuns la cererea Primăriei Constanța.
„În momentul de față, sistemul în sine ( de termoficare, n.r.) este construit în ’70 – ’75, care are un CET și care nu mai e un CET în adevăratul sens al cuvântului, adică nu mai produce energie electrică, și este doar un cazan de apă fierbinte, iar printr-o tubulatură de transfer se ajunge la puncte termice. De acolo, printr-o rețea de distribuție ajunge în casele oamenilor sub formă de căldură și apă caldă. E sistemul clasic. În momentul de față lucrurile sunt partajate. Sursa (CET-ul) aparține Ministerului Energiei, iar restul transferul și, respectiv, distribuția aparține RADET-ului, o regie aflată în subordinea Consiliului Local. Acest binom CET – RADET este în insolvență, iar din perspectiva mea RADET-ul, cu siguranță, va intra în faliment. Noi, în schimb, suntem angajați ca în ciuda acestei situații extrem de dificile, trebuie să salvăm acest sistem. Avem o strategie în privința termiei din Constanța, aprobată în 2019, care ne spune că varianta optimală este o altă sursă modernă, cu transfer, care presupune schimbarea tuturor magistralelor, cu punte termice modernizate și cu distribuție care trebuie și ea schimbată. Sistemul ăsta centralizat poluează mai puțin decât centralele de apartament. Asta e soluția pe care trebuie să mergem.
La începutul anilor ’90, sistemul centralizat de termie avea 105.000 de consumatori, în momentul de față sunt numai 55.000. Sub această valoare, sistemul nu mai este încărcat suficient și astfel se pune problema dacă mai e un gram de fezabilitate. Am luat decizia, care ne va costa, de a subvenționa gigacaloria, pentru că altfel vom asista în continuare la debranșări. Anul trecut ne-a costat subvenția în jur de 73 de milioane de lei. Destul de mare, dar nu avem ce să facem.
În strategie s-a făcut și un calcul estimativ a ceea ce înseamnă investițiile necesare în sistemul SACET. O centrală termică de generare – cogenerare de înaltă eficiență și care ar trebui să înlocuiască actuala sursă veche ar însemnat aproximativ 73 de milioane de euro, reabilitare termice primare ne duce la 50 – 60 de milioane de euro, iar reabilitarea sistemelor secundare 112 milioane de euro. Adică, în total ne va costa aproximativ 250 de milioane de euro. Sistemul e atât de vechi și ruginit încât avem pierderi enorme, iar într-o oră pierdem 250 de tone de apă. Toată apa asta ajunge în subteran și ajunge să afecteze și taluzul de pe malul mării. Trebuie să schimbăm această tubulatură de transfer unde avem cele mai multe pierderi și am aplicat la POIM, Axa 7.1, 2016 – 2020, și vom depune două proiecte a câte 20 de milioane de euro și vom schimba o mare parte din tubulatura de transfer. Pentru asta, în schimb, a trebuit să înființăm o nouă companie, Termoficare Constanța SRL, pentru că nu puteam aplica cu RADET care este în insolvență. Sperăm ca în toamnă să avem o decizie de finanțare. Repet, schimbăm magistrala de transfer de la sursă la până la punctele termice. În acest caz intervine și treaba Ministerului Energiei, pentru acesta are sursa (CET). Eu am cerut ca și sursa (CET-ul) să vină la noi. Eu cred că totul trebuie să fie unitar, adică să ai și sursa și distribuția. În momentul acesta ne lovim de proceduri juridice în condițiile în care CET-ul este în insolvență. Eu am propus Ministerului Energiei o soluție. Există Ordonanța 60 privind darea în plată. Întâmplător, valoarea activelor lor, așa cum au fost apreciate de un evaluator, sunt cam aceleași cu datoriile CET. Atunci, darea în plată înseamnă așa: în contul creanței, Ministerul să preia activul, iar noi ca unitate administrativ-teritorială să ne putem îndrepta cu o cerere și să le spunem „dragă Minister și dragă stat român dați-ne activul acela pentru că vrem să îl integrăm și să avem unitar și producția și distribuția. Inițial au fost de acord cu treaba asta. Bineînțeles că avem și alte soluții. Noi suntem capabili să cumpărăm și o parte din creanțe, interesându-ne CAF-ul (Cazan de Apă Fierbinte) și bineînțeles o parte din teren care este acolo. Domniile lor încă ezită. Sunt mai multe variante care sunt în lucru. Un lucru e cert. Nu mai putem continua așa.“, a declarat Chițac.
Reforma sistemului de termoficare a fost propusă încă din 2016 de fostul consilier local Tudorel Chesoi. Propunerea acestuia a fost ca municipalitatea să nu mai cumpere agent termic primar de la Electrocentrale, iar punctele termice de cartier să fie transformate în centrale termice pe gaz. În acest fel, s-ar fi simplificat producția și distribuția energiei termice, s-ar fi redus costurile de întreținere a sistemului, inclusiv cele cu munca vie, iar cetățenii ar fi ajuns să plătească o treime din prețul actual al gigacaloriei. De asemenea, această reformă ar fi ușurat situația financiară a municipalității, care subvenționează funcționarea sistemului cu 15 milioane de euro pe an.
Sursa foto: constanta.ro
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
