Connect with us

Politica

Dan Barna. Proiecte pentru România: Reforma constituțională

Tatian Iorga

Publicat

la

Președintele României veghează la respectarea Constituției și are obligația legală de a acționa întotdeauna în litera și spiritul legii, spune candidatul USR-PLUS la alegerile prezidențiale, Dan Barna. Dar are, afirmă prezidențiabilul, în egală măsură, și datoria morală de a oferi o viziune cu privire la dezvoltarea societății, prin propunerile de reformă constituțională pe care le înaintează. Modificările pe care le propune Barna urmăresc, în primul rând, să echilibreze relația dintre stat și cetățean, punând în mod real statul în slujba cetățeanului.

„Pentru acest obiectiv, voi înființa Comisia de Reformă Constituțională, iar proiectul de modificare a Constituției va urmări:

Un mandat constituțional clar pentru Președinte, care să permită soluționarea crizelor politice.

Președintele poate și trebuie să aibă un rol clar în asigurarea stabilității politice într-o democrație funcțională. În acest sens, Președintele trebuie să beneficieze de mecanisme constituționale pentru a înlesni dizolvarea Parlamentului atunci când acesta nu mai reflectă voința populară rezultată în urma alegerilor.

Președintele va putea iniția un referendum pentru dizolvarea Parlamentului. În cazul în care referendumul este validat, Parlamentul este dizolvat. Președintele va putea iniția referendum pentru dizolvarea Parlamentului o singură dată pe parcursul unui mandat, dar nu cu mai puțin de 6 luni înainte de finalizarea acestuia. În cazul adoptării unei moțiuni de cenzură, Președintele va avea posibilitatea fie de a desemna un nou candidat pentru funcția de Prim-ministru, fie de a dizolva imediat Parlamentul și de a declanșa alegeri anticipate. Dacă Parlamentul îl suspendă pe Președinte, în ciuda unui aviz negativ al Curții Constituționale, iar referendumul de demitere este respins de către alegători, atunci Parlamentul va fi dizolvat de drept.

Creșterea rolului Președintelui în ceea ce privește direcțiile majore de politici publice, inclusiv adoptarea bugetului de stat

În prezent, Președintele poate participa la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea Prim-ministrului, în alte situații. Atunci când participă la ședințele Guvernului, Președintele le prezidează. Propun ca participarea Președintelui la ședințele de guvern în aceste situații să devină obligatorie, nu opțională, iar pe lângă politica externă, apărarea țării și asigurarea ordinii publice, Președintele să participe și la ședințele în care se dezbat și adoptă bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat. Propun această extindere a atribuțiilor Președintelui odată cu înființarea unui Consiliu pentru Dezvoltare în subordinea șefului statului cu atribuții privind informarea permanentă a Președintelui în legătură cu starea generală a economiei românești. Predictibilitatea și responsabilitatea fiscală trebuie să fie condiții obligatorii, reflectate în Constituție.

Fără Penali în Funcții Publice

Un milion de români au semnat pentru inițiativa Fără Penali în Funcții Publice, un demers constituțional sub egida căruia va sta întreaga reformă a statului. Prin interzicerea alegerii în organele administrației publice locale, Camera Deputaților, Senat sau în funcția de Președinte al României a persoanelor condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, România va da în sfârșit semnalul de integritate de care avem atâta nevoie.

Alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene în două tururi de scrutin

De-a lungul anilor, partidele de guvernare au schimbat modul de alegere a primarilor și președinților de Consilii Județene astfel încât să își asigure propriul succes. Astăzi, alegerea acestora într-un singur tur de scrutin face în multe rânduri ca ei să reprezinte mai puțin de un sfert din populația localității. Pentru a asigura reprezentativitatea aleșilor și stabilitatea regulilor privind la modul lor de desemnare, propun ca alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin să fie introdusă în Constituție, așa cum este prevăzut în prezent în cazul alegerii Președintelui României.

Reforma Parlamentului

În acest moment, Parlamentul României este supradimensionat și funcționează în baza unui mecanism greoi. Un prim pas pe care îl propun pentru eficientizarea și optimizarea funcționării Parlamentului este limitarea numărului de mandate de parlamentari la 300.“, spune Barna.

Comments

comments

Politica

Anunţ al premierului Ludovic Orban: Salariile demnitarilor vor fi “îngheţate”

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Salariilor demnitarilor vor fi „înghețate”, măsură care va fi luată ori prin modificări aduse la Legea bugetului de stat, ori prin ordonanță de urgență, a declarat duminică premierul Ludovic Orban, la sediul Prefecturii Ilfov, informează Mediafax.

„Veniturile, indemnizațiile celor care ocupă funcții de demnitate publică sunt trecute în raport cu salariul minim pe economie. Ce decizie am luat? Când se va majora salariul minim pe economie, să nu le crească indemnizațiile celor care dețin funcții de demnitate publică. Avem două variante, fie în curpinsul Legii bugetului de stat, ca să fie anumite reglementări specifice sau mai avem varianta unei OUG trenuleț, care cuprinde diferite măsuri”, a spus Orban, întrebat despre înghețarea indemnizațiilor aleșilor locali.

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Constănţeanca Sevil Shhaideh a fost eliberată din funcţia de consilier de stat

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de ieri, premierul Ludovic Orban a schimbat-o pe Sevil Shhaideh din funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial.

Sevil Shhaideh a fost prima propunere de premier pe care Liviu Dragnea a făcut-o în 2016, imediat după câștigarea alegerilor parlamentare.

Shhaideh a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis, iar Liviu Dragnea a înaintat propunerea lui Sorin Grindeanu, cel care a condus primul guvern PSD din șirul celor trei.

Shhaideh a condus Ministerul Dezvoltării, în Cabinetul Grindeanu, pe care l-a părăsit după apariția dosarului ”Belina” în care a fost cercetată și trimisă în judecată de procurorii DNA. Shhaideh a fost recuperată ulterior de premierul Mihai Tudose, cel care i-a urmat lui Sorin Grindeanu după moțiunea de cenzură depusă și votată în unanimitate chiar de PSD.

Sevil Shhaideh fusese numită în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului ministru în luna octombrie a anului trecut.

Este de precizat că ea a fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în perioada mai – iunie 2015, anterior deţinând funcţia de secretar de stat la aceeaşi instituţie.

În Capitală a plecat din Consiliul Judeţean Constanţa, unde ocupa funcţia de director al Direcţiei Generale de Proiecte.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Ședință de Guvern. DEMITERI de PREFECȚI, pe ordinea de zi!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Guvernul Orban se reuneşte, vineri, în şedinţă, având mai multe proiecte pe ordinea de zi. Printre acestea se numără un Memorandum privind Secţia specială de investigare a infracţiunilor din Justiţie şi decizia de asumare a răspunderii pentru abrogarea OUG 51/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane, prin care transportului rutier de persoane interjudeţean este eliminat din sfera serviciilor publice. De asemenea, se discută un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, dar şi eliberarea din funcţie a unor prefecţi.

Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de vineri, care va începe la ora 17.00, un proiect de lege privind abilitarea Executivului de a emite ordonanțe. Cabinetul Orban și-ar putea asuma răspunderea pe abrogarea OUG care bloca transportul județean gratuit pentru elevi, a anunțat Raluca Turcan, conform Mediafax.

Executivul va decide, la ședința de vineri, asupra asumării răspunderii pentru abrogarea ordonanței de urgență 51/2019 emisă de PSD care scoate transportul public județean din sfera serviciilor publice, a anunțat vicepremierul Raluca Turcan.

„Elevii care fac naveta la școală trebuie să aibă la dispoziție transport public, ca să circule în siguranță, nu să-și riște viața făcând autostopul. Nu putem să cerem performanță copiilor, dacă nu le oferim siguranță și condiții decente în care să învețe”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

De asemenea, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul va adopta vineri un proiect pentru a intra în calendarul de angajare a răspunderii privind modificarea Legilor Justiției și a OUG 114.

Șeful Executivului a precizat că OUG 114 este în curs de elaborare. Chestionat dacă săptămâna viitoare va exista o asumare a răspunderii, pe Justiție, premierul a răspuns că „cel puțin pe Justiție”.

Pe ordinea de zi a ședinței de vineri este înscris un memorandum cu tema „Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ – n.r.) şi propuneri”, realizat de ministrul Justiției Cătălin Predoiu.

Guvernul Orban și-ar putea asuma, la începutul anului viitor, răspunderea pentru desființarea SIIJ, au spus surse politice, pentru MEDIAFAX. Executivul așteaptă finalizarea alegerile în cadrul CSM și va lua o decizie după 10 decembrie în legătură cu Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, au explicat sursele menționate.

În ce domenii va fi abilitat Executivul să emită ordonanțe

Potrivit unui comunicat de presă al Exectivului, proiectul de lege abilitează Guvernul ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2019, şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2020, să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, după cum urmează:

Astfel, în domeniul finanțelor publice Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea regimului insolvenței pentru instituțiile de credit și firmele de investiții;

2. reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România;

3. modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare; 4. modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare;

6. modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

7. abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 275/2017;

8. reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

9. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, precum și aprobarea aderării şi plăţii unor cotizații la organisme internaţionale;

10.modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare;

11.modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, republicată”, potrivit proiectului de act normativ afișat pe site-ul Guvernului.

În domeniul economiei, energiei și mediului de afaceri Executivul poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2003 privind promovarea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2. reglementări privind conversia în acţiuni a obligaţiilor fiscale ale unor operatori economici din industria de apărare care funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;

3. măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare;

4. modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

6. consolidarea poziției de acționar a statului și modificarea unor acte normative;

7. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

8. modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

9. modificarea și completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare” conform sursei citate.

În zona lucrărilor publice, dezvoltare și administrație Cabinetul Orban poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul “Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2016, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, aprobată prin Legea nr. 163/2012, cu modificările și completările ulterioare;

4. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare;

6. organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021;

7. efectuarea recensământului general agricol din România runda 2020;

8. modificarea și completarea Legii nr. 351/2018 privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate”.

La capitolul afaceri interne pot fi emise ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetăţenilor români;

2. modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Privitor la transporturi, infrastructură și comunicații vor putea fi adoptate ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Anexelor nr. 1 și 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului naval”, arată sursa menționată.

În domeniu culturii Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea unor acte normative în vederea protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural mobil, arheologic și a monumentelor istorice;

2. modificarea unor acte normative în scopul asigurării bunei funcționări a instituțiilor publice de cultură”.

La capitolul fonduri europene Executivul va putea emite ordonanțe pentru „instituirea unor măsuri în domeniul fondurilor europene şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.

Nu în ultimul rând, Executivul e abilitate să adopte ordonanțe pentru „prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege”, potrivit proiectului de lege.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: