Connect with us

Politica

Dan Barna. Proiecte pentru România: Sănătatea!

Tatian Iorga

Publicat

la

Trebuie să rescriem regulile după care funcționează sistemul medical românesc, de asta este convins candidatul USR-PLUS la alegerile prezidențiale, Dan Barna. Liderul USR notează că, prin rescrierea regulilor, România trebuie să aibă o asistență medicală de calitate și un mecanism de gestionare a bugetului asigurărilor de sănătate corect pentru toți românii.

„Suntem singura țară din UE în care, în doar doi ani, au fost identificate 41 de cazuri de corupție la nivel înalt în sistemul medical românesc. Avem nevoie de o nouă lege a sănătății care să redea medicinei de familie rolul său esențial în orice sistem medical modern, o lege care să încurajeze competența, nu obediența în spitale și să reașeze sistemul de asigurări de sănătate pentru ca cetățenii chiar să beneficieze de servicii în schimbul contribuțiilor lor. Avem nevoie de o Strategie de Resurse Umane care să ofere medicilor posibilități reale de dezvoltare profesională în țară. Administrația prezidențială are în atribuții monitorizarea și analizarea strategiei naționale de sănătate publică. În mandatul meu, sunt câteva măsuri pe care le voi urmări cu prioritate pentru a reda românilor sănătatea de care au nevoie:

Finalizarea infrastructurii critice în sănătate – spitale regionale și transformarea României într-un centru european de inovație în sănătate.

România are nevoie de spitale noi, cele promise, dar niciodată realizate: 3 spitale regionale construite și dotate corespunzător la Cluj, Iași și Craiova până la finalul mandatului meu de președinte. România are nevoie de medici la sate și de fonduri alocate sănătății pentru medicina primară.

România are nevoie de un sistem sanitar care să poată salva vieți – secțiile de mari arși din spitale necesită investiții pentru ca pierderi de vieți precum cele în urma tragediei de la Colectiv să nu se mai întâmple.

Dar tot România poate și trebuie să devină și unul dintre cele mai puternice centre europene de inovație în Sănătate, prin stimularea financiară și sprijin logistic acordat antreprenorilor care propun soluții tehnologice de îmbunătățire a calității vieții pacienților. Avem resurse pentru dezvoltarea unor platforme interuniversitare între facultățile de medicină, IT și cele tehnice pentru a crea pe plan intern inovație în biotehnologie, cu sprijin din partea sectorului privat. Astăzi, scutirile de impozit acordate cercetătorilor și inovatorilor care lucrează în acest domeniu sunt aplicate unui număr limitat de activități eligibile, ceea ce inhibă investițiile în domeniu. România poate și trebuie să devină cel mai important jucător regional în cercetare și inovare în domeniul biotehnologiei și e-health“, afirmă Dan Barna.

O nouă lege a sănătății

Candidatul USR-PLUS la Președinție spune că actualaa lege a Sănătății este veche de 13 ani și a suferit mii de modificări și amendamente.

„În 2006, când a fost aprobată Legea nr. 95, nu existau nici sistemul informatic, nici spitale construite din donații, nici posibilitatea de a analiza științific cantități uriașe de date despre sănătatea populației cu ajutorul tehnologiei, nici conceptul de medicină bazată pe valoarea serviciilor medicale. Pe hârtie, statul român le oferă cetățenilor săi servicii medicale extinse, dar în realitate fiecare dintre noi știm că trăim într-o mare minciună oficială. Serviciile medicale nu sunt plătite la valoarea lor reală, achizițiile efectuate în sistemul medical sunt infestate de corupție, investițiile nu se bazează pe nevoile oamenilor, ci pe interesele unor cercuri de putere. Și în tot acest timp, costurile cu serviciile medicale au devenit o problemă din ce în ce mai apăsătoare pentru milioane de familii. România se numără printre țările europene cu o rată mare a populației expuse la cheltuieli catastrofice din motive medicale. Acest lucru înseamnă că sunt foarte multe familii care au ajuns la sapă de lemn atunci când cineva drag s-a îmbolnăvit“, subliniază liderul USR.

Dan Barna spune că avem nevoie de o nouă lege a sănătății, care să țină costurile sub control.

„Voi iniția un grup de lucru pentru o nouă lege a sănătății, care va implica toți actorii relevanți ai sistemului: reprezentanți ai pacienților și ai organizațiilor societății civile cu activitate în domeniul sanitar, reprezentanți ai universităților de medicină și ai departamentelor de sănătate publică, experți în economie și politici de sănătate, reprezentanți ai medicilor de familie, ai asistentelor medicale și moașelor, ai managementului din sistemul medical public și privat. Împreună vom elabora o nouă lege a sănătății care va urmări cu precădere modernizarea sistemului de asigurări de sănătate și întărirea asistenței medicale primare. Sistemul de asigurări de sănătate trebuie modernizat și așezat pe principii de cost-eficiență. Românii sunt printre cetățenii europeni care au cheltuieli medicale direct din buzunar peste media UE și în creștere. Ca rezultat, accesul la servicii medicale de calitate este redus, iar oamenii devin mai săraci și mai bolnavi. Sistemul de asigurări de sănătate trebuie modernizat astfel încât statul să le poate oferi românilor protecție financiară în caz de boală și acces la servicii medicale atunci când au nevoie.

  • Cheia unui sistem medical modern sustenabil financiar este întărirea asistenței medicale primare și a programelor de prevenție. Noua lege a sănătății trebuie să redea medicilor de familie rolul de temelie a sistemului medical, atât prin stimulente profesionale și financiare, cât și prin programe inovatoare care să crească accesul oamenilor din toate mediile de rezidență la asistență medicală. Voi susține creșterea ponderii bugetului alocat medicinei de familie de la 6%, cât este în prezent, la 10% – un nivel apropiat de media statelor europene.

  • Noua lege a sănătății va avea reguli noi, mai flexibile, privind stimulentele fiscale acordate activităților din domeniul cercetării și inovației din sfera medicală“, a spus Barna.

Strategia Națională de Resurse Umane în Sănătate

România are 2,8 medici la o mie de locuitori: suntem sub media UE de 3,6 medici la o mie de locuitori și pe penultimul loc în Europa, punctează liderul USR. Alte state non-UE din regiune, ca Serbia sau Macedonia, subliniază Barna, stau mai bine decât noi.

„România este principalul rezervor de medici străini care practică în vestul Europei: în ultimul deceniu țara noastră a pierdut 800 milioane de Euro (aproximativ 80 milioane Euro anual) educând medici aici în România, medici care astăzi profesează în alte țări. Ultimele date disponibile ne arată că peste un sfert (26%) din posturile pentru medici existente în sistemul public de sănătate sunt vacante, cu dezechilibre imense între orașe și sate. Guvernarea PSD a ignorat situația. Sondajele în rândul medicilor arată că principalul motiv de emigrare în ultimii ani este absența posibilităților de dezvoltare profesională și dotarea deficitară a spitalelor publice. Mărirea salariilor a fost benefică, dar este departe de a fi suficientă, cum ne arată și experiența din alte țări: este nevoie de o strategie care să ofere medicilor români un sistem care să-i motiveze să rămână să profeseze acasă, în România.

Una din prioritățile mele ca Președinte al României va fi aprobarea și implementarea Strategiei Naționale de Resurse Umane în Sănătate, un plan de măsuri inteligente și concrete pentru una din cele mai importante și inteligente bresle ale României: medicii. Împreună cu medicii și asistentele medicale vom promova calitatea asistenței medicale în România. Una din cele mai dureroase realități de la noi este că România se află printre țările europene cu cea mai ridicată mortalitate evitabilă – 53.867 de decese considerate evitabile s-au înregistrat în România în ultimul an, suntem pe primul loc în UE la acest capitol. Cu alte cuvinte, românii mor mult mai des decât ceilalți europeni de boli care în mod normal pot fi vindecate sau prevenite. Aceste cifre tragice sunt rezultatul unui sistem medical din care adesea lipsește respectarea protocoalelor de tratament și în care aplicarea metodelor moderne de management medical și organizare a echipelor medicale sunt o excepție, nu o regulă. Un medic care trebuie să stea 36 de ore în spital pentru că nu există colegi care să-l înlocuiască, obosește și poate greși mai ușor. Un medic care nu are întotdeauna medicamentele necesare la dispoziție, nu poate acorda pacientului cel mai bun tratament, chiar dacă știe și dorește să o facă. Un medic care pierde zilnic minute prețioase cu birocrația sau cu sistemele electronice blocate, nu mai are timp pentru comunicare cu pacientul.

Ca președinte al României mă voi implica direct și activ în dezvoltarea unui sistem medical modern care să ajute medicul și personalul medical să fie cea mai bună versiune a sa, nu să-l împingă către greșeli și epuizare“, a mai spus candidatul USR-PLUS la alegerile prezidențiale, Dan Barna.

Comments

comments

Politica

PMP propune partidelor un pact național pentru Sănătate

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Partidul Mişcarea Populară a lansat, astăzi, un apel către toţi liderii politici din România pentru elaborarea şi adoptarea unui Pact Naţional pentru Sănătate.

„Criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus a evidenţiat slăbiciunile uriaşe ale sistemului de sănătate din România. Cauzele sunt multiple: subfinanţare, lipsa unei strategii coerente, legislaţia deficitară, politizarea excesivă sau tradiționala practică românească a ascunderii gunoiului sub preş”, se menționează în scrisoarea trimisă liderilor politici de președintele PMP, Eugen Tomac.

Pactul Național pentru Sănătate va reprezenta „foaia de parcurs pe care decidenţii guvernamentali, indiferent de culoarea politică, se vor angaja să o respecte cu stricteţe, astfel încât sistemul sanitar din țara noastră să reuşească să ofere servicii de calitate cetățenilor, dar mai ales, să poată face față unor crize similare sau mai grave decât cea pe care o avem de înfruntat astăzi”, se precizează în documentul amintit.

Concret, PMP propune 10 măsuri care ar garanta îmbunătăţirea considerabilă a sistemului sanitar din România: o speranţă de viaţă mai mare, servicii de mai bună calitate, tratamente performante, sustenabilitate”. Pactul Naţional pentru Sănătate propus de PMP va avea în vedere:

Creşterea alocărilor bugetare pentru Sănătate gradual până la atingerea nivelul mediu din UE până în anul 2025. Cheltuielile pentru Sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE, atât pe cap de locuitor (1.029 EUR, media UE fiind de 2.884 EUR), cât și ca procent din PIB (5% față de 9,8% în UE);

Crearea unei comisii parlamentare speciale pentru modificarea şi modernizarea legislaţiei în domeniul Sănătăţii, plecând de la proiectul de lege privind reorganizarea și funcționarea sistemului de sănătate, proiect elaborat de cei mai buni specialiști în Sănătate pe care îi are România (proiectul se anexează);

Construirea a 8 spitale regionale cu fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2021 – 2027;

Investiţii substanțiale în modernizarea spitalelor;

Dotarea cu echipamente performante a tuturor spitalelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi a celor care tratează diferite specialități medicale;

Elaborarea unui sistem de remunerare corectă pentru personalul medical adaptat la standarde europene, pentru stoparea exodului către Vestul Europei;

Instruirea și perfecţionarea continuă a personalului medical în contextul progreselor științifice realizate în domeniu;

Dezvoltarea capacităţii de producţie de medicamente în România;

Finanțarea cu prioritate a Institutului Cantacuzino; refacerea în cel mai scurt timp a capacităţii României de a produce vaccinuri;

Alocări speciale de 0,5% din PIB pentru cercetare medicală.

Liderul PMP, Eugen Tomac, vine și cu o soluție de finanțare a acestor măsuri: „Partidul Mişcarea Populară atrage atenţia asupra faptului că, la nivelul UE, s-a decis suspendarea Pactului de Stabilitate şi de Creştere până la 31 decembrie 2020. Aceasta înseamnă că România se poate împrumuta oricât peste limita de deficit bugetar pentru a finanţa domeniul sanitar, considerat drept o prioritate în obiectivele stabilite de Comisia Europeană, deci pentru realizarea punctelor prevăzute în propunerea de Pact Naţional pentru Sănătate. În aceste condiții, pentru prima dată avem șansa să ne împrumutăm pentru a finanța investiții în sănătate (cum ar fi construirea și modernizarea spitalelor, operaționalizarea Institutului Cantacuzino etc), deci nu pentru consum.”

Potrivit PMP, cele 10 măsuri menționate trebuie elaborate de factorii politici în parteneriat cu specialiști de renume în domeniul sănătății, cu asociații patronale și sindicale, cu universități, ONG-uri și companii care acționează în domeniul sănătății.

„Pentru a reuși este nevoie de voință politică, de respect și asumarea cu seriozitate a acestor angajamente întru apărarea sănătății cetățenilor pe care avem datoria să îi reprezentăm”, mai spune liderul PMP, Eugen Tomac, în scrisoarea trimisă președinților PNL, PSD, USR, UDMR, ALDE, ProRomânia și PLUS.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Ordonanța privind ratele la bănci, modificată substanțial în Senat

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Senatul a adoptat, miercuri, ordonanța care prevede amânarea plății ratelor la bănci cu amendamente importante. Astfel, potrivit ordonanței românii vor putea cere amânarea plăţii ratelor la credite chiar dacă au restanţe. Ei vor putea amâna plățile până la sfârşitul anului şi nu vor mai plăti dobândă la dobândă. Ordonanţa de Urgenţă modificată în Parlament mai prevede că nu este nevoie ca solicitanții să facă dovada că au fost afectați economic de criza COVID-19. Actul normativ a fost votat de 85 de senatori, iar 26 au votat împotrivă. Acesta urmează să fie dezbătut şi votat şi în Camera Deputaţilor. Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Robert Cazanciuc (PSD) vrea SUSPENDAREA PROCESELOR pe durata stării de urgenţă!

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Senatorul PSD Robert Cazanciuc anunţă că a depus la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, cu solicitarea procedurii de urgenţă, o iniţiativă legislativă de suspendare a proceselor pe durata stării de urgenţă. Iniţiativa are în vedere completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Senatorul atrage atenţia asupra riscurilor continuării judecării într-un număr mare de dosare.

„La judecată când orgoliile vor transforma instanțele în focare de coronavirus. Am depus la Camera Deputaților, ca primă cameră sesizată, și am solicitat procedură de urgență pentru inițiativa legislativă de suspendarea a proceselor pe durata stării de urgență. „Fiat justitia, et pereat mundus“ nu înseamnă că trebuie să moară oameni prin tribunale pentru ca justiția să triumfe, ci apărarea cu orice preț a zeiței Themis, tocmai pentru ca cetatea să rămână vie și protejată de orice formă de abuz! Activitatea de judecată va putea continua doar în situații excepţionale, de urgenţă deosebită, temeinic justificate, referitoare la protecția relațiilor de familie, la măsurile dispuse prin decretul de instituire a stării excepţionale, precum și în cauzele cu persoane private de libertate, în aceste din urmă dosare judecata urmând a se desfășura doar prin sistem de videoconferiță. Cu o senioritate pe deplin justificată, un avocat cu părul alb mă întreabă zilele trecute dacă dreptul fundamental al fiecărui cetățean de a avea parte de un proces echitabil( în condițiile unor restricții de deplasare, socio-economice ,cum nu au fost 100 de ani) așa cum este consacrat de Constituție și CEDO, poate fi restrâns printr-o dispoziție cuprinsă într-o anexă a unui decret prezidențial. Îi răspund patriotic că suntem într-o situație excepțională și îl rog să nu fie cărcotaș, mai ales în spațiul public. Maestrul îmi relatează căteva întâmplări profesionale, din care înțeleg că a trăit evoluția drepturilor fundamentale de la protecție la moft, cu un intermezzo de dușman al poporului când tinerețea îi spunea că ar fi o virtute să spui ce gândești. Mă roagă să citesc cu voce tare articolul 53 din Constituție privind restrângerea, doar prin lege, a exercițiului unor drepturi și libertăți în situații execpționale, și mă sfătuiește să nu suspendăm Parlamentul.

Mă prefac că nu înțeleg. Acceptă zâmbind!

În Anexa nr. 1 a Decretului nr.195 din 16 martie 2020 , se arată că pe durata stării de urgență judecata va continua doar în cazurile de urgență deosebită, fără a se indica niciun criteriu de evaluare, prioritizare, urmând ca semnificația acestui concept să fie deslușită de colegiile de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și ale celor 15 curți de apel, prin stabilirea de către fiecare în parte a câte unei liste a cauzelor considerate de urgență deosebită. Ceea ce a urmat a fost previzibil, respectiv accentuarea uneia dintre cele mai mari probleme ale sistemului judiciar: practica neunitară, cu consecința creșterii neîncrederii populației în actul de justiție.

În încercarea de a-și juca rolul de unificator și pacificator, Consiliul Superior al Magistraturii a intervenit și a stabilit el însuși ce înseamnă cauze urgente pentru fiecare categorie de instanțe, dar, dorind parcă să fie bine ca să nu fie rău, a păstrat pe lângă listă și portița altor cauze de stabilit de către colegiile de conducere.

Două știri apărute ieri vin să confirme necesitatea ca această soluție a suspendării să fie pusă cât mai urgent în practică, fără jumătăți de măsură, iar excepțiile să fie stabilite în mod limitativ doar de CSM: un președinte de instanță a fost confirmat ca având coronavirus, iar un tribunal trimite citații prin care anunță părțile că audierea va avea loc prin…Skype.

Încurajând dorința de a inova, și fără a face aprecieri cu privire la urgența unor cauze în lipsa unor date concrete, redau două argumente din expunerea de motive, pentru a percepe corect riscurile continuării judecății într-un număr mare de dosare:

  1. Lecturând hotărârea CSM nr. 417/2020, emisă în aplicarea decretului privind instituirea stării de urgență, se poate observa că, în cazul judecătoriilor, au fost apreciate ca urgențe cauzele privind încuviințarea executării silite, ceea ce pentru multe dintre aceste instanțe poate reprezenta până la 30%-40% din activitate. Acest tip de cauze angrenează pentru soluționare un număr mare de judecători și personal auxiliar, nevoit să petreacă timp îndelungat în spații care prin natura procedurilor devin aglomerate, expunând astfel multe persoane la un risc ridicat de contaminare.
  2. Doar cei care vor avea resurse la îndemână( abilități de a folosi mijloace electronice, avocați) vor avea șansa să își valorifice pretențiile, în dauna celor care vor fi nevoiți, în timp ce trebuie să își protejeze sănătatea, locul de muncă sau familia, “să alerge” la autorități sau companii cu activitate suspendată pentru a-și dovedi dreptatea.

Textul inițiativei, de completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, și al expunerii de motive, au fost redactate după mai multe consultări cu magistrați și avocați.“, a scris Cazanciuc pe Facebook.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: