Cei 12.000 de metri pătrați de spațiu verde din interiorul ansamblului de pe strada Soveja vor fi accesibili tuturor constănțenilor, nu doar locatarilor. Este un detaliu care, în zgomotul cifrelor mari, riscă să treacă neobservat — dar care s-ar putea dovedi cea mai durabilă moștenire a proiectului.
În ultimii treizeci de ani, Constanța a câștigat blocuri, mall-uri, hoteluri, parcări și sensuri giratorii. Ce nu a câștigat aproape deloc: parcuri publice noi. Lista marilor spații verzi ale orașului — Tăbăcărie, Parcul Arheologic de la Primarie , Parcul Garii sau Parcul de la Casa de cultura — este aceeași de dinainte de 1990. Generații întregi de constănțeni s-au plimbat prin aceleași locuri pe care le călcau și bunicii lor.
Proiectul Delfin Park, dezvoltat pe terenul fostei baze RATC de pe strada Soveja, schimbă această realitate. Pe lângă componenta rezidențială, comercială și hotelieră, planul aprobat prevede aproximativ 12.000 de metri pătrați de parc public, finanțați și amenajați din bani privați, deschiși tuturor.
Un parc deschis, nu un spațiu rezidențial
Diferența contează. În multe ansambluri imobiliare moderne din România, „spațiul verde” înseamnă o curte interioară pentru locatari, separată de oraș prin garduri și bariere. La Delfin Park, parcul este parte din PUZ-ul aprobat de Consiliul Local Constanța în ianuarie 2026 ca spațiu public — adică integrat în țesutul orașului, accesibil oricui, ca orice altă zonă verde municipală. Această distincție este înscrisă în documentația urbanistică și devine obligație asumată față de oraș, nu doar un argument de marketing.
Suprafața este comparabilă cu cea a Parcului Arheologic din fata Primariei Constanta și de aproape două ori mai mare decât zona verde din fața Cazinoului. Pentru un oraș care, conform datelor Agenției Europene de Mediu, se află constant sub media europeană la indicele de spațiu verde pe cap de locuitor, fiecare metru patrat de spatiu verde, contează. Constanța are nevoie de aproximativ 26 mp de spațiu verde pe locuitor pentru a atinge standardul OMS — astăzi este undeva la jumătate din această cifră.
O axă verde de la Delfinariu la Parcul Copiilor
Dincolo de parc, proiectul prevede și un coridor pietonal și velomobil care va conecta zona Delfinariului cu Parcul Copiilor — o legătură de mobilitate pe care administrația locală nu a gandit-o pana acum, insa a reușit să o introduca in acest PUZ si is propune sa o realizeze in perioada de implementare a Delfin PARK in interesul constantenilor. În termeni practici, asta înseamnă că un constănțean va putea ajunge pe jos sau cu bicicleta de la City Park la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii si apoi până în zona stadionului fără să traverseze artere de trafic intens.
Acest coridor are și o valoare urbanistică mai amplă: leagă mai multe zone publice existente printr-o țesătură nouă, redefinind harta plimbărilor de duminică ale constănțenilor. Este genul de intervenție care, in alte tari , se face de obicei prin programe municipale finanțate european.
Un angajament care a trecut testul finanțării
Recent, prin memorandumul semnat cu Hagag Europe — investitor imobiliar listat la Bursa de Valori din Tel Aviv — proiectul si-a consolidat perspectiva implementării integrale a tuturor componentelor planificate. În proiectele de dezvoltare urbană mare, parcurile și spațiile publice sunt deseori primele care se reduc atunci când apar dificultăți financiare. Faptul că Hagag Europe intentioneaza sa dezvolte Delfin Park alaturi de actuala echipa de proiect, spune ceva despre maturitatea proiectului.
Pentru o categorie de inițiative imobiliare adesea privite cu reticență, Delfin Park propune o ecuație simplă: cine construiește în oraș lasă orașului ceva înapoi. Apartamentele se vând și se cumpără, hotelurile își schimbă operatorii, magazinele vin și pleacă. Un parc rămâne. Iar pentru Constanța, 12.000 de metri pătrați de verde public, după 36 de ani de pauză, este un punct de pornire bun.
