Connect with us

Politica

Dobre (PRO România) acuză: „Guvernul a deschis păcănelele, dar nu și restaurantele din turism“

Tatian Iorga

Publicat

la

Deputatul de Constanța al PRO România, Mircea-Titus Dobre, fost ministru al Turismului critică dur actuala guvernare și, în special pe ministrul Economiei, Virgil Popescu, în subordinea căruia se află turismul, pentru măsurile luate în această perioadă. Dobre spune că este inadmisibil ca saloanele pentru micul dejun și restaurantele care fac parte dintr-un complex hotelier sau dintr-o unitate de cazare să fie închise, în schimb, să fie permisă deschiderea sălilor de joc de noroc. Parlamentarul constănțean, care este și candidat la funcția de primar al orașului Constanța, spun că actualii guvernanți își bat joc de turism.

„La ora actuală avem deschise păcănelele, în condițiile în care vorbim despre zone aglomerate. Dar, în schimb, nu deschidem tot ceea ce înseamnă unități de alimentație publică din spații închise. De asemenea, nu deschidem cantinele unităților de cazare, dar deschidem sălile de joc de noroc. De exemplu, media pentru un cetățean ca să ia micul dejun este de 25 de minute. În schimb, media pentru un cetățean care stă la jocurile de noroc este de 70 de minute. Și, atunci, în condițiile în care atunci când vorbim de saloanele pentru micul dejun și restaurantele care fac parte dintr-un complex hotelier sau dintr-o unitate de cazare, unde avem mai multe servicii; recepția, toaletele, holurile și tot ce înseamnă spații comune. Și salonul pentru micul dejun și restaurantul fac parte dintr-un spațiu comune. Îmi spun mie miniștrii Economiei și Sănătății că este mai în siguranță ca cetățeanul să iasă afară și să se ducă la o terasă decât să stea în interiorul complexului hotelier? NU, evident!“, a spus Dobre.

Autorizații pe bandă rulantă pentru shaormerii 

Fostul ministru al Turismului a afirmat că printre cei care „pun umărul“ la deteriorarea turismului se numără și autoritățile locale. Mircea Dobre dă exemplu Primăria Constanța, care „dă pe bandă rulantă autorizații de funcționare pentru diferite unități de alimentație publică, fără să aibă, conform legii, o acreditare de la Ministerul Economiei. În acest fel, spune Dobre, în stațiunea Mamaia au apărut ca ciupercile după ploaie tot felul de unități de fast-food, unde turiștii pot să mănânce. În tot acest timp, afectate sunt cantinele și restaurantele care fac parte dintr-un complex hotelier sau dintr-o unitate de cazare.

„Trebuie remarcat un lucru. Conform OUG 58/1998, toate unitățile de alimentație publică din stațiunile de interes local și/sau național trebuie acreditate/certificate de Ministerul Turismului, în cazul nostru de Ministerul Economiei. Și, atunci, primăriile din România care au în ograda lor stațiuni de interes local sau național nu au voie să dea autorizații de funcționare fără această acreditare. În schimb, la Primăria Constanța este sport național să dea autorizații de funcționare a unităților de alimentație publică fără să aibă această acreditare de la Ministerul Economiei, înainte Ministerul Turismului. Atunci, nimic din ceea ce spun guvernanții, că este mai sigur să ieși afară, este adevărat. Nu nimic la bază, cum spun ei că s-au consultat cu specialiștii și că în urma discuțiilor au luat decizia păstrării închiderii restaurantelor.“, a afirmat Dobre.

Cum vor fi hrăniți pacienții din centrele balneare?

Parlamentarul constănțean a spus că o altă chestiune importantă este legată de unitățile de tratament balnear. Dobre notează că, începând de ieri, s-a dat drumul la unitățile cu tratament balnear, unde un minim de cazare pentru orice cetățean care se duce la proceduri este minim 10 zile. În condițiile pacienții nu au voie să iasă în exterior să servească cele trei mese pe zi, atunci tot științific au gândit ei că este mai sigur să primească masa în camere decât să mănânce în interiorul complexului, care niște circuite conform legii?, întreabă Dobre.

„Care este capacitatea unei unități de cazare să ducă mâncarea la ușa fiecărui cetățean? Să nu mai punem la socoteală faptul că se vor fi ridicate costurile. De asemenea, împărțirea mâncării în centrele balneo, care sunt imense, este destul de dificil de realizat. Câți angajați trebuie să aibă un centru să ducă mâncarea într-un centru de 400 de locuri. Evident că mâncare va fi dusă rece. Și ajungem tot la cheltuieli suplimentare. Ministrul Economiei a spus, ieri, că se vor da nu știu ce bani pentru HORECA. Asta a spus și acum 3 luni. Nu s-a întâmplat nimic până acum. Oare în ministerul-mamut al Economiei nu au găsit 50 de milioane de euro să le dea celor 14.822 de unități de cazare acreditate pe teritoriul României, pentru ca acești operatori să facă investițiile necesare de siguranță?“, a punctat Dobre.

În final, deputatul PRO România reiterează faptul că Guvernul în ansamblul său și ministrul Economiei, în mod special, sunt principalii vinovați pentru această situație.

 

Comments

comments

Politica

Cîțu vrea reorganizare administrativ-teritorială în „mod natural“ nu printr-o lege

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Premierul Florin Cîțu a nu susține ideea unei reforme administrativ-teritoriale care să ducă la scăderea numărului de localități. El vrea ca reorganizarea să se facă în „mod natural”.

„Aș vrea să creăm motivația să se realizeze natural reorganizarea administrativ-teritorială, nu printr-o lege, să creăm proiecte în jurul cărora aceste UAT-uri (unități administrativ-teritoriale) să se unească. Dacă venim într-o zonă și finanțăm școală, spital, să se unească natural”, a declarat Florin Cîțu, joi, la Alba Iulia. El a punctat că aceasta este opinia sa personală.

Prim-ministrul a mai susținut că 1.250 de localități din totalul de circa 3.200 au cheltuieli cu salariile mai mari decât veniturile: „E o problemă de sustenabilitate a finanțelor. Multe UAT-uri chiar nu au venituri, nu au de unde să plătească”.
La finele lunii trecute, Emil Boc, primarul din Cluj-Napoca, a susținut că sistemul de împărţire pe judeţe, care datează din 1968, reprezintă o piedică în calea dezvoltării, prin urmare e nevoie de o modifcare a Constituției.

Sursa: B1

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, vrea să reglementeze preţul de vânzare al locuinţelor ANL

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunţă că ministerul are în vedere, pentru perioada următoare, un proiect de act normativ legat de preţul de vânzare a apartamentelor construite prin programul ANL, al căror preţ a crescut în urma influenţei Ordonanţei 114. Astfel, ministerul lucrează la un act normativ care modifică modul de calcul al preţului pentru apartamentele ANL, ale căror preţuri au crescut cu până la 90% în anul 2020 faţă de 2019, în urma acestei ordonanţe.

„Anul trecut, la mijlocul verii, datorită influenţei Ordonanţei 114 cu cheltuielile pe sectorul de construcţii, a intervenit o creştere exponenţială a preţului de vânzare a acestor locuinţe pentru tineri din blocurile ANL, ceea ce a însemnat de la 50 până la 80-90 la sută creşterea preţului de pe o zi pe alta. Acest lucru se datorează faptului că actuala reglementare vorbeşte de valoare de înlocuire a preţului: la determinare, se ia o valoare de înlocuire a preţului care ia în considerare totdeauna şi preţul de construcţie din anul anterior vânzării. În 2020, luându-se în considerare preţul de construcţie din 2019, unde a intervenit Ordonanţa 114, efectele, dacă vreţi, au fost această creştere exponenţială. Noi dorim ca prin această Ordonanţă de Urgenţă să readucem aceste preţuri undeva în apropierea preţurilor din 2019 pentru că acest program este un program destinat tinerilor, înseamnă şi acces, chiar şi prin vânzare în rate, chiar şi prin credit, dar înseamnă şi acces la proprietate pentru tineri, pentru familiile tinere”, a declarat ministrul Dezvoltării joi, într-o conferinţă de presă la Ploieşti.

Cseke Attila a dat exemplele unor situaţii din Sinaia, unde pentru un apartament ANL construit în 2006, cu o suprafaţă de 82 de metri pătraţi, preţul de vânzare în anul 2019 era de 112.000 lei, în timp ce în anul 2020 preţul de vânzare a ajuns la 189.000 de lei, iar în 2021, în urma propunerii de modificare, preţul ar ajunge la 102.000 lei. De asemenea, un apartament ANL de 60 de metri pătraţi la Azuga, construit în anul 2013, costa 85.000 de lei în 2019, preţul a crescut la 141.000 lei în 2020, iar după modificarea legislativă preţul acestuia ar scădea din nou la 91.000.

La Ploieşti, un apartament ANL construit în anul 2012, cu o suprafaţă de 69 de metri pătraţi, costa în 2019 şi 106.000 lei,  a ajuns în 2020 la 177.000 lei  iar în urma modificării legislative ar costa 113.000. Ministrul a dat şi exemplul unei locuinţe ANL la Vălenii de Munte, judeţul Prahova, unde un apartament de 74 de metri pătraţi construit în anul 2004 costa 100.000 de lei în 2019, a ajuns la 170.00 de lei un an mai târziu, iar preţul ar urma să devină de aproximativ 94.000 în acest an.

Cseke a explicat că preţul diferă în funcţie de nivelul chiriei şi de timpul în care apartamentul a fost închiriat atunci când e stabilit tariful. (sursa: news.ro)

foto: ilustrativ

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Curtea Constituțională a DECIS: numirile la TVR și Radio sunt NECONSTITUȚIONALE

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Judecătorii Curții Constituționale au decis, cu unanimitate de voturi, faptul că numirile făcute de coaliția de guvernare la Televiziunea Română și Radioul Public sunt neconstituționale. PSD a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu numirea directorilor generali interimari ai SRTv şi SRR de către Parlament. Camera Deputaţilor şi Senatul au votat, în plenul reunit din 11 mai, numirea Ramonei Săseanu în funcţia de director general interimar al Societăţii Române de Televiziune, pentru o perioadă de şase luni, şi a lui Liviu Popescu în poziţia de director general interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune, tot pentru un interval de şase luni.

Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: