Connect with us

Politica

”Expert în dezvoltare durabilă”, noua meserie introdusă în Clasificarea Ocupațiilor din România

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a înaintat, la finalul anului 2017, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, respectiv Direcției Politici de Ocupare, Competențe și Mobilitate Profesională, o solicitare de actualizare a nomenclatorului Clasificarea ocupațiilor din România (COR) pentru introducerea ocupației „expert în dezvoltare durabilă”.

În data de 22 februarie 2018, cererea a primit aviz favorabil din partea Ministerului Muncii. Ocupația „expert în dezvoltare durabilă” va avea codul 242232 și va fi introdusă în cadrul Grupei de bază 2422 – Specialiști în domeniul politicilor administrative. Acest cod va putea fi folosit cu titlu provizoriu până la publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului comun al ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al președintelui Institutului Naţional de Statistică privind modificarea şi completarea Clasificării ocupațiilor din România, care va statua această ocupație profesională.

Care este motivul pentru care Departamentul a solicitat introducerea acestei ocupații, cine sunt cei care pot deveni experți în dezvoltare durabilă, ce cursuri de formare profesională vor trebui să parcurgă, dar mai ales în ce instituții cheie pot activa – toate aceste întrebări sunt direct legate de obiectivul principal al Departamentului, acela de revizuire a Strategiei de Dezvoltare Durabilă din 2008 și implementarea celor 17 obiective ale Dezvoltării Durabile (ODD) din Agenda 2030. În domeniul dezvoltării durabile există nevoia aplicării unui cadru strategic, legislativ și instituțional coerent și formarea unor nuclee ale dezvoltării durabile în instituțiile publice cheie din România, iar pentru acest lucru este nevoie de oameni bine pregătiți în acest domeniu. ,,Încă de când am preluat coordonarea acestui Departament, am afirmat în nenumărate rânduri că cel mai important lucru este crearea unui cadru instituțional stabil și formarea unor nuclee ale dezvoltării durabile în cât mai multe instituții publice centrale din România. Acum suntem în procesul de revizuire a Strategiei din 2008 și am considerat că trebuie să gândim și să aplicăm sustenabil această revizuire, care va putea fi implementată cu succes dacă există aceste nuclee în care vor activa oameni dedicați și pregătiți. Așadar, consider că este un pas important introducerea acestei ocupații în nomenclatorul Clasificării ocupațiilor din România, unul care ne va ajuta să creștem nivelul de reușită în ceea ce privește și obiectivele dezvoltării durabile”, a declarat László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. (comunicat de presă Guvernul României)

Comments

comments

Politica

Parlamentul European recomandă primirea IMEDIATĂ a României și Bulgariei în spațiul Schengen

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Parlamentul European a votat marți și a recomandat primirea imediată României și Bulgariei în spaţiul Schengen, fără legătură cu raportul MCV. Practic, eurodeputaţii au aprobat raportul supus la vot cu 514 voturi ”pentru”, 107 ”împotrivă” şi 38 de abţineri.

După votul de astăzi din Parlamentul European urmează decizia finală a Consiliului Uniunii Europene.

O abordare în două etape – suspendarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre – implică un anumit număr de riscuri şi ar putea să aibă un efect negativ asupra viitorului extinderii spaţiului Schengen, subliniau membrii Comisiei.

Membrii Comisiei subliniau că spaţiul Schengen este un dispozitiv unic în felul său şi una dintre cele mai mari reuşite ale UE, iar mânarea aderării depline a României şi Bulgariei are consecinţe negative atât asupra celor două ţări, cât şi asupra întregii Uniuni.

PE a dat undă verde aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen încă din iunie 2011 şi şi-a reiterat poziţia în mai multe rânduri, în urma acestei rezoluţii legislative.

În prezent, atât România, cât şi Bulgaria aplică în mod parţial acquis-ul Schengen, iar controale sunt efectuate la frontierele ambelor ţări.

Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a celor două ţări la spaţiul Schengen este luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi-a exprimat speranţa, săptămâna trecută, la Bruxelles, după întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ceilalţi membri ai Guvernului, că România va fi primită în Schengen în mandatul actualei Comisii, subliniind că ”mai sunt eforturi de făcut”.

Update: În urmă cu puțină vreme, europarlamentarul român Claudiu Ciprian Tănăsescu a postat pe pagina sa de facebook următoarele cuvinte:

Vești bune de la Parlamentul European! Vă anunț cu bucurie că azi am votat, alături de colegii mei, raportul privind aderarea României și a Bulgariei la Spaţiul Schengen.

Cu o largă majoritate (514 voturi pentru, 107 împotrivă şi 38 de abţineri), Parlamentul European a aprobat admiterea României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

Din acest moment intrarea României în Spațiul Schengen mai are un hop de trecut, pentru că hotărârea finală cu privire la aderare trebuie să fie luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului European.

Comisia pentru libertăți civile din cadrul Parlamentului European a cerut miniştrilor UE, la începutul lunii noiembrie, să ia măsuri pentru admiterea de urgență a României și Bulgariei în Spațiul Schengen, susținând că o aderare în două etape ar prezenta prea multe riscuri. O abordare în două etape (suprimarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre) ar prezenta anumite riscuri şi ar putea avea un efect negativ asupra viitoarei extinderi a spaţiului Schengen.

Sursa: Digi24

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

“Fond de investiții locale”, program guvernamental în valoare de 10 miliarde de euro

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Guvernul intenţionează să înfiinţeze un “Fond de investiţii locale”, căruia i se va aloca un buget de 10 miliarde de euro, fondul fiind destinat unor proiecte privind dezvoltarea localităţilor, a anunțat luni seara Liviu Dragnea, președintele PSD. Acesta a explicat că banii pentru acest fond vor veni “din România” şi că speră ca ordonanţa privind înfiinţarea acestui fond să fie aprobată în următoarea şedinţă de Guvern. Totuși, liderul coaliției de guvernare a refuzat sa ofere detalii despre proveniența banilor, dar și ceea de presupune concret acest program destinat administrațiilor locale. 

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, luni, la finalul şedinţei CEx a PSD, că Guvernul intenţionează să înfiinţeze un fond de investiţii care să ajute localităţile să dezvolte proiecte legate de alimentarea cu apă, sisteme de canalizare sau şcoli.

“Pe lângă PNDL, vrem să facem acest Fond de investiţii locale, aşa se numeşte, pe care să-l dublăm de o proiecţie financiară, pentru că, chiar dacă ne propunem să facem mai multe lucruri, dacă nu avem o proiecţie financiară nu vom putea realiza acest lucru”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.

Aceasta nu a precizat de unde vor veni banii necesari înfiinţării şi funcţionării acestui fond.

Mai trebuie precizat ca Liviu Dragnea a informat ca speră ca în prima şedinţă de guvern să se adopte OUG privind acest fond de investiţii.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Moţiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. Documentul va fi depus în Parlament pe 12 decembrie

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Liderii opoziţiei au decis luni, 10 decembrie, ca moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă să fie depusă în Parlament miercuri, 12 decembrie.

Moţiunea va fi semnată de PNL, USR, PMP şi Pro România.

PSD şi ALDE au împreună 244 de parlamentari din totalul de 465, astfel că, teoretic, nu ar avea probleme la votul pe moţiunea de cenzură. Rămâne de văzut dacă există sau nu în mod real un curent de disidenţă în rândul parlamentarilor PSD.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: