Connect with us

Actual

Explicația pentru care unii oameni își cumpără SUV-uri, telefoane scumpe și își fac concediile în locuri exotice, deși „nu-și permit”

Claudiu Vuță

Publicat

la

https://cosmetica-auto.ro/polish-faruri/

Un studiu derulat anual de către agenția Standard and Poor’s arată că doar 1 din 5 români este alfabetizat financiar, ponderea de 20% plasându-ne într-o poziție inferioară comparativ cu restul țărilor din Uniunea Europeană, unde procentajul este de 54%.

Peste 80% dintre români nu cunosc ce înseamnă inflația, dobânda sau diversificarea riscurilor.

În ceea ce privește obiceiul de economisire și investire pe termen lung, respectiv pentru vârsta pensionării, doar 15% dintre români depun eforturi în această direcție.

La momentul actual, populația României nu are cunoștințe legate de modul în care își poate maximiza veniturile viitoare, oamenii cheltuiesc pentru bunuri ce nu le schimbă modul de viață, dar le este satisfăcută o emoție de moment.

Din punctul meu de vedere totul pleacă de la lipsa educației școlare, ce a dus la lipsa de interes pentru educația financiară și modelele de succes, prezentate pe larg pe canalele media, în ultimii 30 de ani.

Haosul din societate și învățământ, alături de modelele prezentate pe larg, ca fiind unele de succes, au transformat România într-o societate care își dorește totul acum, cât mai mult, fără să ne gândim la viitor, la educația noastră și a copiilor noștri.

Dacă deschidem paginile multora dintre revistele comercializate în România ori dacă vizionăm diverse canale TV, vedem exemplul unor personaje cât mai lucioase, ce au „reușit” în viață, făcând lucruri nu foarte complicate, dar prezentate pe larg și promovate ca modele de succes, pe care dacă le urmăm vom putea cumva atinge acel grad de succes al personajelor lucioase. Este vorba despre acei copii ce conduc mașini ce costă sute de mii de euro, acei cântăreți de melodii cu iz de Bosfor, despre acele domnișoare pentru care operațiile estetice au devenit un mod de viață.

Suntem atât de preocupați de a urma, mulți dintre noi, aceste modele lucioase, încât nu ne mai putem concentra eforturile pentru a ieși din acest univers al prostului gust, iar pentru aceste lucruri sacrificăm lucrurile importante din viitor pentru satisfacerea îndoielnicelor emoții actuale.

În prezent ne aflăm pe vârful unui ciclu economic, populația a avut posibilitatea de a se împrumuta la un nivel al dobânzii ce a permis achiziția de diverse bunuri de uz îndelungat. Dar România cade mereu pradă politicilor pro-ciclice, în cazul unei recesiuni ne vom confrunta cu dobânzi în creștere, șomaj, scăderea veniturilor, însă în parcarea blocurilor unde locuim vor fi parcate mașini premium, achiziționate și acestea în rate. Cheltuim peste posibilitățile noastre, în perioadele de creștere economică, în loc să economisim sau să investim în educație și restrângem masiv consumul atunci când economia scade.

Achiziția unor bunuri ce depășesc posibilitățile financiare reale ale unei persoane produce mereu în viitor cheltuieli suplimentare. Un exemplu tipic pentru societatea românească este cel al achiziției unor bunuri pe care nu ni le permitem de fapt, dar pe care le finanțăm din împrumuturi de nevoi personale, pe perioade de până la 5 ani, la dobânzi ridicate, situate în prezent la cca. 9% (DAE). Și facem asta pentru a epata, pentru a ieși în evidență cu o imagine falsă pe care dorim să o creăm.

Care este, de exemplu, logica achiziției unui autoturism premium, pentru care plătim peste 20.000 de euro, având o vechime de 3-5 ani și un rulaj de peste 100.000 km, fără garanție, având cheltuieli ridicate de întreținere, autoturism care, la finalul contractului de creditare cu banca, va valora cel mult 30% din valoarea de achiziție? Acel autoturism va avea o vârstă de 8-10 ani, va fi greu vandabil, după o astfel de perioadă apar probleme tehnice, ce implică cheltuieli neplanificate și cu siguranță, în perioada derulării contractului de credit, posibilitățile de economisire ale persoanei în cauză vor fi extrem de limitate. Autoturismul este un bun a cărui valoare se depreciază brusc și atrage după sine cheltuieli suplimentare. De ce nu achiziționăm o mașină nouă având un cost mai mic?

Care este motivația achiziției unor SUV-uri pentru traficul urban sau a concediilor efectuate în diverse locuri exotice, finanțate, de asemenea, din împrumuturi sau a celor dintre noi ce cumpără telefoane mobile de peste 1000 de euro, în timp ce veniturile lor le oferă posibilitatea achiziției unor device-uri mai accesibile, dar cu care realizezi aceleași lucruri pe care ți le-ai propus a le duce le îndeplinire cu un gadget ce costă peste 1000 de euro. De asemenea, care este motivația ce ne face să cheltuim toate resursele pe care le-am economisit pentru achiziția unui bun care nu ne va aduce plusvaloare în viitor?

Mulți dintre noi se plâng de valoarea ratelor plătite la bănci, faptul că dobânzile fluctuează, ceea ce este normal în cazul celor variabile, care reflectă evoluția pieței. Băncile nu sunt societăți de binefacere, scopul lor este de a finanța economia, de a oferi credite pentru dezvoltarea companiilor, dar și populației, iar în final să obțină profit. În momentul în care luați un credit, vedeți că există niște termene și condiții, citiți-le!

Să nu ne întrebăm de ce societatea românească arată așa cum este acum. Multora dintre noi li se pare în regulă ceea ce vedem și trăim zilnic. Însă în lipsa investițiilor în educație, lipsa unui plan de viitor, fie că discutăm despre economisire sau efectuarea de investiții economice sau în educația școlară ori pentru a crește gradul de conștientizare financiară, va produce daune societății noastre.

Avem nevoie mai mult ca oricând de creșterea gradului de alfabetizare financiară de la 20%. În lipsa educației financiare vom cădea mereu pradă politicilor pro-ciclice.

Comments

comments

Actual

Alertă în satul Almălău. Un bărbat electrocutat a rămas agățat de un stâlp

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, militarii ISU Constanța au fost solicitați să intervină în localitatea Almălău, comuna Ostrov, unde a fost găsită o persoană inconștientă. Din primele informații, aceasta este agățată de un stâlp, în apropiere de CAP.

Este vorba despre un bărbat de aproximativ 65 de ani, care s-a electrocutat.

La fața locului au plecat de urgență două ambulanțe de la SAJ Constanța, precum și o autospecială de stingere și o autoscară.

Se pare că este vorba despre un pensionar din localitate, care ar fi vrut să întindă un cablu.

Știre în curs de actualizare.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Cadavrul unui bărbat a fost recuperat din Dunăre, în apropiere de Topalu

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul acestei dimineți, militarii ISU Constanța au fost solicitați să intervină pe Dunăre, în apropierea localității Topalu, unde un pescar a observat un cadavru.

La fața locului s-au deplasat 7 pompieri cu o barcă, o autospecială de interventie și un echipaj SMURD.

Trupul neînsuflețit al bărbatului – în vârstă de aproximatriv 50 de ani – a fost adus la mal și a fost preluat de către polițiștii de la Transporturi.

Până în acest moment, nu a fost identificat.

Foto: Ilustrativ

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Militarii români se retrag din Afganistan. Primul contingent a ajuns ieri în țară

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Primul contingent, alcătuit din circa 70 de militari români care au fost în misiune în Afganistan, a sosit sâmbătă, 8 mai, în Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III a partenerului american.

Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfășoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă.

Potrivit Biroului de presă al MApN, finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021 dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalți membri ai Alianței Nord-Atlantice.

Ministerul Apărării Naționale a demarat, de la 1 mai, procesul de retragere a militarilor români din Afganistan, conform Declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a miniștrilor de externe si miniștrilor apărării din statele membre ale NATO.

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operația Enduring Freedom cât și la ISAF, în spiritul solidarității față de partenerul strategic american și pentru consolidarea poziției naționale ca partener aliat.

În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliție militară, o aeronavă C130 Hercules și ofițeri delegătură au fost dislocați în Afganistan, în cadrul operației ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operații Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de Al Doilea Război Mondial.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât și în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaționale de consiliere și legătură (OMLT), detașamente din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunități CIMIC. La misiuni au luat parte și elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicațiilor și informaticii, structuri din cadrul Forțelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO și multinaționale. Forțele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internațional din Kabul (KAIA).

Misiunile militarilor români în teatrul de operații din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forțelor Întrunite din cadrul MApN.

În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii șase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului roman.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români și-au pierdut viața în acțiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniți.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: