Connect with us

Exclusiv

Fraudă totală în retrocedarea de lângă Carrefour. Zoea Rădulescu și-a ales judecătoarea

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a retrocedat terenul de vizavi de centrul comercial Carrefour din Constanța nu și-a ales doar expertul judiciar care i-a mutat din pix suprafața moștenită, din comuna sa, direct pe malul lacului Siutghiol. Ea și-a ales și judecătoarea. Și nu o dată. Ci de două ori, în două procese distincte în care s-a decis soarta terenului care valorează peste 20 de milioane de euro. În acest sens, Zoea Rădulescu a depus multiple cereri de chemare în judecată, cu același obiect, renunțând ulterior la dosarele repartizate unor judecători nedoriți. Individa a repetat schema, după același patent, alegând de fiecare dată ca cererile sale să fie judecate pe fond de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din profesie și trimisă în judecată sub acuzația că vindea hotărâri de retrocedare pe șpagă. Mai departe, Jianu a anulat din pix aspecte stabilite cu putere de lucru judecat într-o hotărâre irevocabilă pronunțată de o instanță superioară, a rescris geografia patriei și i-a predat terenul alegătoarei sale.  

Martoră în procesul penal

Elementele, total năucitoare, de mai sus sunt consemnate în cuprinsul sentinței pronunțate pe fond în dosarul în care doar expertul judiciar Florin Dumitrescu, din Medgidia, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Beneficiara abuzului a fost o simplă martoră în proces, în vreme ce ex-judecătoarea aleasă de ea, prin detaliile menționate mai sus, n-a avut nicio calitate. Deși condamnat pe fond de un judecător cu o bună reputație profesională, expertul a fost achitat definitiv în recurs, în preajma revelionului. Hotărârea de achitare a completului ales să judece recursul nu a fost încă motivată, fiind așteptată cu nerăbdare mai ales de cei care au urmărit această poveste… aleasă.

Moștenirea unei fruntașe țărăniste

A alege este verbul care a animat mișcările Zoei Rădulescu. La finalul guvernării PNȚCD, partid din care a făcut parte și-n care a ajuns până la funcția de vicepreședinte la nivel național, femeia și-a făcut planul unui mare tun imobiliar. Ea moștenise două terenuri în suprafață cumulată de 19 hectare, de la autorii ei din Mihail Kogălniceanu. Deși a revendicat terenurile încă din anii 90, ani buni nu a primit nimic, întrucât suprafețele erau în patrimoniul fostului IAS devenit după revoluție Ceres SA Mihail Kogălniceanu.

O schiță în creion

În 1999, știind că fostele IAS-uri urmau să predea terenurile agricole către comisiile locale de fond funciar, femeia a obținut o schiță cadastrală, desenată în creion, dar parafată de OCAOTA (strămoșul actualului OCPI). Schița delimita o suprafață  de 19 hectare, în parcelele A 510 și A 498 din municipiul Constanța, în zona aflată pe malul lacului Siutghiol, vizavi de actualul centru comercial Tom-Carefour.

Promisiunea

Mai departe, Zoea Rădulescu a obținut o adresă de la conducerea Ceres SA, în care se consemna că ar putea primi terenul său, nu la Kogălniceanu, unde i s-ar fi cuvenit, ci la Constanța, pe malul lacului Siutghiol, în parcelele A 510 și A 498. Desigur, Ceres SA nu era autoritate în materie de retrocedări, astfel că adeverința în cauză nu avea nicio valoare juridică. Dar era un instrument necesar în planul femeii.   

Împosedată pe hârtie

Pe 17 februarie 2000, Zoea Rădulescu a primit două procese-verbale de punere în posesie de la Comisia Locală de fond funciar din comuna Mihail Kogălniceanu. Documentele se refereau la două terenuri în suprafață cumulată de 18 hectare, deopotrivă atribuite în Parcela A 510. Rețineți: 18 hectare, nu 19 cât revendicase femeia.

Pe de altă parte, atribuirea s-a făcut doar pe hârtie. Ca dovadă, procesele-verbale de punere în posesie nu conțineau nici un element de identificare a amplasamentului, precum proprietarii vecini sau drumurile învecinate. Din acest motiv, Zoea Rădulescu i-a cerut primarului din Mihail Kogălniceanu, Traian Dinu, să îi precizeze unde se situează terenul.

Un fals ordinar al primarului din Kogălniceanu

Traian Dinu, fostul primar din Mihail Kogălniceanu. Sursa foto: Ziua de Constanța

Acesta nu a completat procesele-verbale cu elementele lipsă, ci i-a emis femeii o adresă în care preciza că punerea în posesie se referă la terenurile din schița OCAOTA.

Adeverința primarului era un fals ordinar, ușor de recunoscut la o analiză sumară. Astfel, procesele verbale de punere în posesie se refereau la 18 hectare, iar schița la 19 hectare. Apoi, în procesele-verbale se menționa doar parcela A 510, pe când în schița OCAOTA apărea o parcelă A 510, dar și o parcelă A 498. Singurul element comun, A 510, era și el doar rodul unei coincidențe bizare, care a făcut ca Ceres SA să predea parcele cu aceeași denumire atât către Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, cât și către Comisia din Constanța. Parcela A 510 de la Kogălniceanu avea 128 de hectare, în vreme ce omonima ei de la Constanța avea doar 15,23 de hectare.

Primarul a vrut, dar n-a putut

Dacă ar fi stat în puterea sa să-i retrocedeze consătenei sale terenul din Constanța, primarul Traian Dinu ar fi făcut acte de împosedare din care să reiasă explicit acest lucru. Dar nu putea. Comisia Locală din Kogălniceanu nu putea să retrocedeze decât terenuri din comuna Mihail Kogălniceanu, în vreme ce terenurile din Constanța nu puteau fi retrocedate decât de Comisia Locală din Constanța. Nu exista nicio ipoteză legală în care o comisie putea face împosedări asupra unor terenuri aflate în posesia altei comisii și pe teritoriul administrativ al altei localități. Și e cât se poate de logic, pentru că nimeni nu poate înstrăina un bun pe care nu îl are.

Puterea de lucru judecat

Pe baza hârtiilor controversate, Zoea a ales să se judece. Vorbim aici de un proces care a început la Judecătoria Constanța, dar s-a finalizat tocmai la Curtea de Apel Ploiești, în urma strămutării. Zoea Rădulescu a cerut să i se individualizeze suprafețele primite prin procesele-verbale din 17 februarie 2000, argumentând că actele de împosedare s-ar referi la terenul din Constanța. Instanțele au analizat situația, au stabilit că parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu este diferită de omonima sa de pe malul lacului, au lămurit că femeia nu poate primi teren decât în localitatea sa și doar de la comisia sa locală, iar la final au obligat Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu să individualizeze amplasamentele. Atenție, vorbim de situații de drept și de fapt stabilite cu putere de lucru judecat de o curte de apel, într-o hotărâre irevocabilă.

Mai târziu, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a făcut acte individualizate, din care se înțelegea expres că cele 18 hectare primite de Zoea Rădulescu se află în parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu. Comisia Județeană a emis și titluri de proprietate în acest sens.

Finul lui Gigi Becali ajunge proprietar. Urmașii boierului Zossima rămân cu buza umflată

Gigi Alexa, finul lui Gigi Becali. 

De asemenea, în răstimpul procesului la care ne-am referit mai sus, terenul de la Constanța a fost retrocedat de Comisia Locală de la Constanța unor persoane fizice din Constanța. Mai departe, acești moștenitori și-au vândut drepturile către omul de afaceri Gigi Alexa. Acesta este finul lui Gigi Becali.

Retrocedarea de la Constanța are la rândul ei aspecte controversate. Astfel, înainte să atribuie terenurile către autorii lui Gigi Alexa, Primăria Constanța fusese notificată de descendenții familiei de boieri care deținuse terenul, loc pe loc, până la reforma agrară din 1946. Urmașii boierului Zossima au revendicat terenul pe baza Legii 10/2001, întrucât acesta avea regimul de intravilan-agricol. Însă fostul primar Radu Mazăre a respins notificarea, pe baza aprecierii că prevalează funcțiunea agricolă și s-ar impune procedura din Legea 18/1991. Socialist fiind, lui Mazăre nu prea-i plăceau moșierii. Moștenitorii s-au dus în instanță, însă acest fapt nu l-a mișcat pe fostul primar, care a retrocedat terenul la Legea 18 către persoane care își vânduseră deja drepturile către Gigi Alexa. Procesele familiei Zossima cu Primăria și cu Gigi Alexa nu s-au terminat nici în ziua de azi. O parte din moștenitorii proprietarului de drept au murit în timpul proceselor, fără ca litigiul să ajungă la final.

Un miracol pentru Zoea

Ne întoarcem în anul 2003. Povestea începută de Zoea părea închisă pentru totdeauna. O hotărâre irevocabilă spunea că Zoea Rădulescu trebuie să primească teren la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, terenul râvnit de ea la Constanța ajunsese la niște persoane fizice, care vânduseră mai departe unui investitor bogat și influent, genul de băiat deștept care a cumpărat mai toate drepturile din zona Palazu Mare. Treaba era atât de bine împachetată, că până și moștenitorii proprietarului interbelic rămăseseră pe dinafară.

Aici s-a produs o minune. Și ceea ce era imposibil a devenit pe deplin posibil. Așa cum aflăm din sentința penală la care ne-am referit în partea introductivă a articolului, Zoea Rădulescu a formulat o cerere de revendicare a terenului de la persoanele fizice puse în posesie de Comisia Locală Constanța. Ea a clonat cererea în mai multe exemplare, înregistrând mai multe acțiuni cu același obiect pe rolul Judecătoriei Constanța. În momentul în care unul dintre dosarele-clonă a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Corina Eugenia Jianu, a renunțat la dosarele absolut identice repartizate altor judecători. În acest fel, femeia a fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, alegându-și singură magistratul.

Ce au făcut aleșii

Alegerea s-a dovedit perfectă. Astfel, procesul a curs împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală, care vânduseră și ca atare nu mai puteau lăsa în deplină proprietate și netulburată posesie suprafețele de pe malul lacului, așa cum ceruse reclamanta. Aspectele stabilite cu putere de lucru judecat de Curtea de Apel Ploiești, și anume că Zoea Rădulescu trebuia să primească teren la Mihail Kogălniceanu, au fost răsturnate cu ajutorul expertului Florin Dumitrescu. Expertul nu a încheiat un contract cu Zoea și nu a putut prezenta dovada modului în care a fost plătit. Acesta a fost angajat fără un mandat special de avocata femeii, care i-a prezentat hârtiile și i-a stabilit misiunea de a identifica terenul pe care Zoea Rădulescu a fost pusă în posesie pe 17 februarie 2000. Expertul nu a făcut măsurători, nu a mers pe teren, nu cerut date de la OCPI, nu a convocat celelalte părți. El a făcut un fel de analiză morfo-sintactică, total cretină și fără nicio legătură cu atribuțiile sale tehnice, prin care a stabilit că terenul primit de Zoea prin procesele-verbale din 2000 sunt cele de pe malul lacului Siutghiol.

Expertul și judecătoarea rescriu geografia patriei

În procesele de fond funciar expertizele extrajudiciare au aceeași forță probantă ca și expertizele judiciare. Cu alte cuvinte, exprimă adevărul științific, în ciuda faptului că expertul este ales de partea litigantă, iar nu numit aleatoriu de instanță. Judecătoarea Jianu nu a simțit nevoia să numească un expert, lăsând-o pe Rădulescu sau pe avocata acesteia să îl aleagă. La finalul procesului, bazându-se pe expertiza alesului, fosta judecătoare, acum inculpată sub acuzația că a vândut niște hotărâri de retrocedare pe șpagă, a stabilit că terenul de pe malul lacului s-a aflat cândva în comuna Mihail Kogălniceanu.

Comuna care a înghițit un oraș

Zice fosta judecătoare în mod halucinant că: ”(….) instanța reține că parcela A 498 se află în vecinătatea parcelei A 510 și că la momentul în care se aflau în administrarea Ceres Mihail Kogălniceanu SA erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu…”.

Acest miraj al vorbelor goale este năucitor, pentru că niciodată comuna Mihail Kogălniceanu nu s-a întins atât de mult, încât să înghită orașul Ovidiu cu totul și terenurile de la intrarea în Constanța. După ce a reinventat geografia patriei pe baza inepțiilor scrise de expert, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale pârâților care nu prea aveau calitate procesuală, pentru că nu mai erau proprietari. În acest fel, terenul a fost curățat juridic. Însă judecătoarea aleasă de Zoea nu a putut să-i dea pe loc terenurile pentru care rescrisese geografia. Exista un impediment, și anume chiar titlurile de proprietate emise de Prefectură pe numele Zoei Rădulescu, pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu.

A doua alegere a judecătoarei Jianu

Zoea a trebuit să se reîntoarcă la instanță, într-o acțiune distinctă. Din nou, femeia a depus mai multe cereri clonate de chemare în judecată, fraudând încă o dată sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată. La urmă, a câștigat terenul de peste 20 de milioane de euro, pe baza bazaconiilor de mai sus. Și nu 18 hectare, ci 19, pentru că așa a spus judecătoarea aleasă de ea.

Toți au scăpat basma curată

Alegerile pe care le-a făcut Zoea sunt descrise în sentința penală pronunțată pe fond de Tribunalul Constanța, în dosarul în care expertul Florin Dumitrescu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Faptele femeii nu au fost analizate sub aspect penal. Nici ale fostei judecătoare. Un articol despre calitatea de inculpată în care compare acum Corina Eugenia Jianu puteți citi AICI.

Pe 30 decembrie 2019, expertul Florin Dumitrescu a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Constanța. Instanța de recurs a anulat repunerea părților în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, ceea ce înseamnă că terenul pentru care s-a rescris geografia patriei rămâne, bine-mersi, în proprietatea Zoei Rădulescu. Cel puțin deocamdată, pentru că treburile sunt încurcate. Va urma! 

Comments

comments

Exclusiv

Năvodariul în vremuri de pandemie: bani tăiați de la biserici și contre politice între Matei și oamenii lui Chelaru

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deși pandemia de Coronavirus îngrijorează întreaga opinie publică, la Năvodari există în continuare un război politic surd și preocupări ce par total inadecvate acestei perioade. Cumva, această stare de fapt este de înțeles, deoarece competiția pre-electorală era (și, iată, încă este) mai intensă decât oriunde în județ. Înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, în localitate apăruseră și primii fluturași pre-electorali, în speță abțibilduri cu însemnele Partidului Neamul Românesc și cu numele fostului primar Nicolae Matei, lipite la intrarea în numeroase scări de blocuri. După cum este de notorietate, fostul primar și-a anunțat intenția de a candida ca independent, susținut de Partidul Neamul Românesc. Pe lângă susținerea acestei formațiuni, în care s-au înrolat foștii consilieri locali PSD Liviu Stan, Ilie Coman și Liliana Cheizis, fostul primar Matei se mai bucură de spijinul unui aliat puternic: Arhiepiscopia Tomisului.

Abțibildurile cu Matei au fost lipite înainte de decretarea stării de urgență.

Vorbim aici de o susținere care s-a conturat în timp, devenind în ultima perioadă extrem de vizibilă. O primă dovadă a alianței lui Matei cu biserica a apărut în spațiul public la începutul acestui an, când fostul primar se afla în certurile despărțirii cu fostul său emul, Florin Chelaru, primarul în funcție al localității.  La acel moment, Matei s-a fotografiat cu arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie Petrescu, după liturghia susținută de înalta față bisericească la Mănăstirea Năvodari. A urmat apoi momentul 8 martie 2020, când Matei și-a anunțat public intenția de a candida ca independent pentru un nou mandat de primar al orașului, susținut de Partidul Neamul Românesc. Lansarea a avut loc în cadrul unei petreceri organizate la un cunoscut restaurant din localitate. Cu această ocazie, preotul Andrei Salomia, de la biserica Buna Vestire din centrul localității, i-a oferit binecuvântarea sa fostului primar. Salomia l-a numit ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă, subliniind că el însuși dorește binele orașului, motiv pentru care nu ar putea să stea deoparte. Petrecerea a avut loc în perioada postului religios, însă acest fapt nu l-a împiedicat pe ”marele preot Andrei” să participe și să-și ofere întreaga susținere fostului primar Matei. 

La câteva zile distanță, chiar Înalt Prea Sfințitul Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica popii Andrei. Cu acea ocazie, arhipeiscopul Tomisului a utilizat formularea ”stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”, în condițiile în care fostul primar se număra printre mirenii prezenți la slujbă. O asemenea funcție de primar onorific nu există, astfel încât formula lui Teodosie pare mai degrabă o formă de lingușire și trădează sprijinul oferit de acest influencer în sutană pentru fostul primar. 

Același arhiepiscop și-a dat girul pentru o procesiune cu moaște la Năvodari, care la rândul ei putea avea însemnătate electorală pentru fostul primar Nicolae Matei.  Evenimentul nu a mai avut loc, după ce Guvernul a interzis cu totul manifestările religioase cu public. 

Desigur, cam toată viața noastră socială și politică s-a comprimat, în aceste vremuri de pandemie. Însă Nicolae Matei a continuat să activeze politic pe Facebook. Pe 24 martie a.c., acesta a publicat o fotografie cu un corcoduș urban, notând că arborele a scăpat de drujba lui Chelaru. De asemenea, fostul primar s-a implicat în controverse publice pe tema finanțării clubului de rugby din localitate, condus de un apropiat al primarului Florin Chelaru. Chiar astăzi, fostul primar a publicat un comentariu cu limbaj licențios pe contul său de Facebook, în care a dat asigurări că el nu va desființa echipa de rugby dacă va ajunge primar al orașului, dar a cerut oprirea jafului. ”Consilerii PNL, PSD si PMP sunt si ei complici! Nu voi desfiinta echipa de rugby dar trebuie oprit jaful! Aloo DNA sa vina Domnilor “dreptatea” si la ei!” – a încheiat apoteotic fostul primar. 

Cel puțin până acum, Nicolae Matei nu a fost un suporter al DNA, această unitate de parchet obținând o condamnare penală împotriva sa, pentru care a și executat mai multe luni de închisoare. Deși postarea sa pare total ruptă din contextul actual, aceasta ar putea avea legătură cu faptul că, pe 26 martie 2020, consilierii locali PSD, PNL și PMP au votat o rectificare a bugetului orașului Năvodari, prin care banii alocați cultelor religioase au fost redirecționați pentru campania de luptă împotriva Covid 19. Inițiativa i-a aparținut consilierului PNL Dan Dumitrescu, fiind votată în unanimitate de consilierii prezenți la ședința extraordinară a Consiliului Local Năvodari. Trebuie notat în mod special faptul că prin rectificare nu au fost tăiați bani de la sport, probabil acesta fiind substratul atacului lansat de Nicolae Matei. 

Mai departe, pe baza rectificării de buget, Primăria din Năvodari a lansat o amplă campanie de igienizare a scărilor de blocuri. În acest context, o publicație locală a publicat un articol cu titlul ”Mizerii electorale! Un candidat la Primăria Năvodari încercă să blocheze dezinfecția scărilor de bloc împotriva COVID 19”. În cuprinsul articolului, sunt redarte inițialele candidatului, respectiv N.M. Însă un alt candidat la Primărie cu inițialele N.M. nu mai există în afara lui Nicolae Matei. Jurnaliștii afirmă că N.M. ar fi reclamat la 112 că substanța folosită în cadrul acțiunii de dezinfecție ar afecta sănătatea oamenilor. Raportarea s-ar fi soldat cu deplasarea polițiștilor în vederea verificărilor. 

Lupta politică a continuat cu o postare a fostului primar Nicolae Matei pe Facebook, în care acesta acuză în mod direct voluntarii implicați în acțiunea de dezinfecție că utilizează în spații interioare materiale de dezinfecție destinate spațiilor exterioare. De data aceasta, Matei a făcut un apel la DIICOT, pentru a verifica situația.

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

ÎPS Teodosie: ”Stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Conduita Arhiepiscopiei Tomisului în această perioadă de pandemie a stârnit mai multe controverse în spațiul public. Cea mai cunoscută dintre acestea se referă la împrejurarea reflectată într-o filmare postată pe 15 martie a.c., în care arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, apare împărtășind cu aceeași linguriță zeci de credincioși care participau la o slujbă religioasă. De asemenea, înalta față bisericească a stârnit controverse în spațiul public în urma unei filmări postate pe 19 martie a.c., filmare în care a afirmat despre Covid-19 că ”această boală contagioasă este o bătaie a lui Dumnezeu, așa cum spune rugăciunea, pentru păcatele noastre”. Deși mai puțin cunoscută, din seria gafelor lui Teodosie din perioada de pandemie face parte și o adresare pe care acesta a folosit-o față de fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei. Cu puțin timp înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica ”Buna Vestire” din centrul orașului Năvodari. Cu această ocazie, arhiepiscopul Tomisului și-a deschis cuvântul de învățătură cu formula introductivă: ”Prea cucernici părinți, stimate domnule primar onorific Nicolae Matei, iubiți credincioși”. 

Cuvântarea ierarhului a fost filmată, iar filmarea a fost postată pe contul de Facebook al Arhiepiscopiei, pe 14 martie 2020. După cum se poate observa din montajul prezentat de instituția bisericească, la slujba religioasă a participat și fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Formula de adresarea utilizată de Teodosie nu are nicio bază reală și legală. Astfel, în legislația națională nu există funcția de primar onorific al unei localități. Cel mai pobabil Teodosie l-a menționat pe Nicolae Matei sub titulatura imaginară de ”primar onorific” pentru a-i crea un mic avantaj electoral… chiar și în vremuri de coronavirus.  

După cum am relatat în cadrul mai multor articole, Teodosie s-a fotografiat la începutul acestui an cu Nicoale Matei și cu Nicu Moruzi – fostul președinte al PSD Năvodari și unul din colaboratorii cei mai apropiați ai fostul primar. ”Ședința foto” a avut loc după o slujbă religioasă oficiată de ÎPS Teodosie la Mănăstrirea din Năvodari. Arhiepiscopul nu a rostit numele lui Nicolae Matei în timpul acelei slujbe religioase. Mai multe detalii AICI.

Pe 8 martie 2020, Nicolae Matei a organizat o petrecere la un restaurant din localitate, de ziua femeii. La chiolhan a participat, în straie preoțești, și preotul Andrei Salomia, parohul bisericii din centrul localității. Matei l-a anunțat pe acesta cu formula ”marele preot Andrei” și l-a invitat să îl binecuvânteze, în contextul în care tocmai explicase petrecăreților că vrea să candideze independent la Primărie. Salomia l-a binecuvântat. Mai mult, preotul l-a numit pe fostul primar ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă. În aceeași cuvântare, preotul de la Buna Vestire a spus despre criticii săi personali că și-ar fi vândut sufletul. Salomia făcea referire la un scandal declanșat după ce a fost filmat butonând de zor telefonul mobil, în timp ce spovedea formal un credincios. Deși criticat în presă, Salomia a fost apărat de Arhiepiscopia Tomisului, care a lămurit că acesta nu a încălcat taina spovedaniei, întrucât ar fi răspuns unui mesaj urgent. 

Citește și:

Nicolae Matei, binecuvântat de popa Andrei la un chiohan în postul Paștelui

Ajutorul pe care îl primește Nicolae Matei din partea Arhiepiscopiei Tomisului ar putea fi explicat prin faptul că fostul primar a fost extrem de darnic față de biserică, în perioada în care a condus localitatea, inițiind hotărâri de Consiliu Local prin care au fost alocate sume importante unităților de cult. În ultimii ani, bisericile au primit finanțări foarte mici de la bugetul orașului Năvodari. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Se pregătește o nouă mușamalizare în dosarul retrocedării de lângă Tom-Carrefour Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a reușit să-și mute un teren de 19 hectare din comuna ei natală direct în intravilanul Constanței, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour, trage sfori incredibile pentru a-și soluționa problemele de natură penală. Ultimul dosar, în care Zoea Rădulescu este urmărită penal alături de primărița din Mihail Kogălniceanu, Ancuța Belu, și de alte persoane, a intrat într-un conflict de competență între Parchetul Curții de Apel (PCA) Constanța și DNA Constanța. Dosarul PCA ajunsese într-un stadiu avansat, în speță începerea urmăririi penale și instituirea sechestrului asigurător asupra terenului de pe malul lacului Siutghiol. În acest context, a apărut ca din senin un alt denunț depus la DNA Constanța încă din decembrie 2019, care se referă la aceleași fapte cercetate de PCA începând cu luna ianuarie 2020. Teoretic, dosarul de la DNA este mai vechi, dar are exact același conținut. Vorbim de aceleași fapte și de aceeași făptași. Singura diferență este aceea că dosarul de la Parchetul Curții de Apel a plecat de la sesizarea părții vătămate, în speță a omului de afaceri Gheorghe Alexa, în vreme ce dosarul de la DNA Constanța este stârnit de un denunț depus, ATENȚIE!, chiar de un partener de afaceri imobiliare al Zoei Rădulescu. Colac peste pupăză, dosarul de la DNA este instrumentat de un procuror care nu s-a evidențiat decât prin clasări, unele de-a dreptul șocante. De aici și suspiciunea că totul este o manevră pusă la cale de beneficiara jafului de la Siutghiol, care a mai uzat în trecut de metode bizare de fraudare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor de judecată.

La fabrica de clone

Până acum, totul a curs în favoarea Zoei Rădulescu, o fostă fruntașă țărănistă care a obținut în anul 2000 două procese-verbale de punere în posesie asupra unei suprafețe agricole de 18 hectare în comuna sa natală Mihail Kogălniceanu. Ea a reușit să convingă o fostă judecătoare suspectată de corupție că terenul ei din Mihail Kogălniceanu ar fi de fapt situat pe malul lacului Siutghiol, în intravilanul Constanței și n-ar avea 18, ci 19 hectare. Pe fosta judecătoare o cheamă Corina Eugenia Jianu și actualmente este o simplă inculpată, într-un celebru dosar penal referitor la retrocedări frauduloase de terenuri pe malul Mării Negre. Ca să ajungă la controversata Jianu, Zoea Rădulescu a depus mai multe plângeri clonate, având același conținut. Ulterior, țărănista a renunțat la celelalte dosare înregistrate, alegând astfel să fie judecată de Jianu. Vorbim de o manevră aplicată în două dosare de judecată consecutive, ambele câștigate de Zoea Rădulescu pe baza unor argumente care țin de zona demenței psihopatologice.  

Fosta judecătoare a rescris geografia patriei

Zoea Rădulescu a obținut în primul rând rescrierea totală a geografiei patriei. Astfel, în prima hotărâre judecătorească din anul 2008 Jianu a delirat că terenurile din Constanța s-au aflat în limitele comunei Mihail Kogălniceanu în anul 2000, deși cele două localități nu s-au învecinat niciodată, fiind situate la 25 de kilometri distanță, despărțite de orașul Ovidiu. Fosta judecătoare s-a bazat în mare parte pe un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul Florin Dumitrescu din Medgidia. În aceeași hotărâre, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale unor cetățeni din Constanța, care dobândiseră terenuri pe malul lacului Siutghiol, în zona Tom-Carrefour, și care le vânduseră omului de afaceri Gheorghe Alexa. Aceste persoane nu aveau nicio calitate procesuală, întrucât nu mai dețineau nici posesia, nici proprietatea terenurilor care ajunseseră cu ani grei înainte la Gheorghe Alexa. Cu toate acestea, Jianu a golit zona de proprietarii care nu mai erau proprietari. În al doilea proces, actuala inculpată de la retrocedări a obligat Prefectura Constanța să anuleze titlurile de proprietate ale Zoei Rădulescu din Mihail Kogălniceanu și să-i ofere acesteia noi titluri pentru cele 19 hectare din Constanța.

Primărița din Mihail Kogălniceanu pune umărul la tun

Aici a intrat în schemă Primăria din Mihail Kogălniceanu, care s-a apucat să elaboreze documentații de fond funciar pentru terenurile din Constanța. O funcționară a scris pe o mizerie de hartă desenată cu pixul că ar fi conformă cu un original pe care nu l-a văzut nimeni niciodată. Apoi, o specialistă în cadastru a plecat de la harta care nu bate cu niciun original pentru a compune un plan actualizat de situație. Acesta din urmă a fost întocmit, însă nu este vizat de OCPI Constanța, așa cum era legal și obligatoriu. În plus, planul delimitează un amplasament liber pe malul lacului Siutghiol. Dar, ce să vezi, amplasamentul este sensibil diferit față de cel stabilit prin hotărârea judecătorească. Vorbim de o diferență de 5,2 hectare, adică de un teren care aparținea Municipiului Constanța. Cu toate acestea, situația nu a fost verificată de primărița din Mihail Kogălniceanu, care a ajuns să semneze noi procese verbale de punere în posesie a Zoei Rădulescu pe terenul din trupul Constanței. Practic, pe semnătura primăriței de la țară, 52.000 de metri pătrați din intravilanul orașului au fost furați municipalității… din pix.  

Expertul inventator, achitat de o judecătoare… tot din Kogălniceanu

Cazul retrocedării de la Tom-Carrefour a devenit extrem de cunoscut opiniei publice. În anul 2016, expertul din Medgidia care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei a fost trimis în judecată de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, unitatea de parchet a cerut anularea hărții în pix la care ne-am referit mai sus și a altor înscrisuri falsificate intelectual. După ce a fost condamnat pe fond, expertul a fost achitat în apel pe 30 decembrie 2019. Din completul de judecată a făcut parte și o judecătoare născută în Mihail Kogălniceanu (detalii complete într-un articol viitor). Hotărârea judecătorească nu a fost încă motivată nici la momentul de față, deși atât presa, cât și o importantă parte a magistraturii locale așteaptă cu nerăbdare să palpeze argumentația care a condus la această situație.

Dosarul 11

În ianuarie 2020, după răsturnarea de situație din dosarul penal, partea vătămată a depus un nou denunț, în privința modului în care au fost întocmite documentațiile de fond funciar de la Primăria din Mihail Kogălniceanu. Noul dosar 11/P/2020 a intrat pe făgașul său uzual. Astfel, Zoea Rădulescu, funcționara care a certificat corespondența cu originalul lipsă și specialista care a redesenat planul de amplasament au fost puse sub acuzație de fals și/sau uz de fals. Totodată, primărița localității, Ancuța Belu, a fost acuzată de neglijență în serviciu. Unitatea de parchet a instituit sechestru asupra terenului de la Siutghiol.

Procurorul Conortos, servicii indirecte pentru fosta judecătoare Jianu

Cu toate acestea, Zoea Rădulescu s-a pomenit iarăși în circumstanțe extrem de favorabile. Astfel, beneficiara tunului imobiliar a atacat sechestrul instituit de PCA, iar un judecător de la o instanță inferioară i-a dat câștig de cauză, pe baza unei motivații care făcea trimitere la decizia penală, încă nemotivată, a completului care l-a achitat pe expertul care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei. În al doilea rând, așa cum arătam în partea introductivă a articolului de față, s-a găsit pista prin care să se ceară preluarea întregii anchete de către un procuror de la DNA Constanța, evidențiat prin clasări controversate. Este vorba de Constantin Conortos, un tip despre care am relatat aici, în Ordinea.Ro, cum a dispus clasări fără cercetare atât în cazul retrocedării frauduloase a carierei de la Sibioara, cât și în cazul taxei fiscale de la Năvodari, de două milioane de euro. Atenție, dosarul Sibioara și dosarul taxei fiscale de la Năvodari au deopotrivă legătură cu fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, la fel ca și dosarul terenului de la Tom-Carrefour. După două clasări dispuse în beneficiul indirect al Corinei Eugenia Jianu, procurorul Conortos ar putea să aibă pe țeavă o nouă clasare în beneficiul indirect al aceleiași inculpate.

O delațiune aparent fără sens

Totul ar putea părea o simplă speculație. Însă trebuiie să știți că dosarul ajuns pe mâna lui Conortos este clonat pur și simplu după dosarul instrumentat, cu ceva rezultate, de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, actul de sesizare a DNA-ului este semnat de un prieten al Zoei Rădulescu. L-am numit mai sus pe Iulian Răileanu, un tip care a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare cu Zoea Rădulescu, prin care urma să dobândească la un preț extraordinar de bun pentru el o halcă din terenul tunului descris în articolul de față. E limpede că beneficiarul acestei combinații nu avea niciun motiv real de supărare pe binefăcătoarea sa și cu atât mai puțin pe primărița din Mihail Kogălniceanu sau pe funcționarele din această localitate. Or tocmai lipsa unui mobil real generează suspiciuni.

În mod cert, după ce a întocmit dosarul penal pe baza delațiunii prin care Răileanu și-a turnat fără sens partenera de afaceri, Constantin Comortos a constatat că acesta are același conținut ca și dosarul de la Parchetul Curții de Apel. Și dintr-o dată, a apărut un sens. Astfel, Conortos a cerut aprobarea procurorului general al României pentru a prelua întreaga anchetă de la PCA. Întâmplarea vine în succesiunea altor mușamalizări obținute cu succes de Zoea Rădulescu, așa cu am precizat mai sus. Cererea urmează să fie analizată de procurorul general al României. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: