Connect with us

Politica

Guvernul Cîțu a aprobat rectificarea bugetară. Cei mai mulți bani în plus îi va primi Ministerul Sănătății

Publicat

la

Guvernul a aprobat în ședința de marți prima rectificare bugetară a anului, bazată pe o creștere a PIB de 7%, de la 4,3% estimată la începutul anului, precum și pe un deficit bugetar de 7,13% din PIB, în scădere ușoară față de începutul anului, a anunțat premierul Florin Cîțu.

Guvernul condus de Florin Cîțu, fără miniștrii USR-PLUS care și-au înaintat marți demisiile, a adoptat în ședință marți după amiaza proiectul de rectificare bugetară. Principala surpriză din ultima variantă a proiectului de rectificare este o realocare foarte mare pentru Fondul de rezervă ce este folosit, de pe vremea PSD, la alocarea de bani către primării pentru diverse proiecte PNDL. Practic, fondul lui Cîțu a ajuns să fie de 4 ori față de cât s-a alocat inițial în bugetul de stat.

Cei mai mulți bani în plus îi va primi Ministerul Sănătății, 3,7 miliarde de lei.

Marți dimineață, 7 septembrie, ministrul demisionar al Sănătății avertiza că fără rectificare, domeniul sanitar nu mai are bani și că angajații din centrele de vaccinare sunt neplătiți din luna mai.

Anul acesta, lucrăm cu 3 miliarde de lei mai mult la Sănătate și cu 4,4 miliarde de lei mai mult decât în 2019 și dublu față de 2018. Suntem într-un an în care am alocat sume importante Ministerului Sănătății“, a declarat premierul citat de EuropaFM.

Bani în plus vor primi și ministerele Dezvoltării, Investițiilor și Fondurilor Europene și cel al Transporturilor. Un miliard de lei va primi și Ministerul Educației.

Toate aceste suplimentări vor duce la creșterea deficitului, nominal, nu însă și ca procente, pentru că datorită investițiilor și consumului, Produsul Intern Brut a crescut, spune premierul:

Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, crește de la 80 de miliarde la 83,8 miliarde și acesta reprezintă un deficit bugetar de 7,13% din PIB, ca procent. Ne permitem o scădere micuță față de deficitul bugetar inițial, pentru că avem un PIB nominal mai mare.”

Două modificări importante în noua variantă a rectificării

1. Secretariatul General al Guvernului primește acum 98,1 milioane lei (anterior era vorba despre 89,9 milioane lei). De precizat că în nota de fundamentare scrie că din această sumă, 80 de milioane sunt dedicați bisericilor. De precizat că în primele două variante de proiect suma în plus era mai mică: 71,8 milioane lei.

La începutul anului, când s-a realizat bugetul pe 2021, s-au alocat pentru culte 760 milioane lei. Așadar, după rectificare, bugetul pentru biserici urcă la 858 milioane lei.

2. Ministerul Finanțelor – Acțiuni generale primește 2,897 miliarde lei. În cea de-a doua varianta a proiectului rectificării primea 2,905 miliarde lei. Privind mai în spate, în prima varianta avea peste 3 miliarde.

Pentru ce se alocă cele 2,897 miliarde lei în plus?

• 15 milioane sunt subvenții.

• 1,895 milioane sunt pentru Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului. De precizat că inițial se alocau 800 milioane lei aici. Din acest fond se alocă, în general, bani către primării.

• Se scad 12,9 milioane lei – fond de premiere pentru loteria bonurilor fiscale.

• Se adaugă 1 miliard pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Fondul de rezervă este gestionat ca pe vremea PSD. Nu o spunem noi, ci reiese din rapoartele Consiliului Fiscal. Fondul de rezervă ar fi trebuit să fie pentru urgențe. Totuși, acesta a fost transformat de pe vremea PSD într-un vehicul prin care banii sunt mai greu de urmărit. O parte importantă din bani au mers, istoric vorbind, către primării. Mai exact către proiecte PNDL, deși ar fi trebuit să se fi alocat bani prin proiectul de buget.

Aceste cheltuieli nu erau neprevăzute. E greu de crezut că nu se știa, de exemplu, ce investiții vor face autoritățile locale la PNDL când s-a realizat inițial bugetul de stat.

Așadar, în contextul alegerilor din PNL, acum s-a majorat această sumă.

Cu alte cuvinte, Fondul lui Cîțu crește de la 597 milioane lei (cât s-a alocat prin bugetul de stat), la aproape 2,5 miliarde lei după rectificare. Adică va fi de 4 ori mai mare decât la începutul anului.

De unde s-a tăiat pentru a se aloca suma asta uriașă la Fondul de rezervă

Așadar, pentru asta ne uităm la varianta 1 a proiectului rectificării. Analizând documentul, nu se mai alocă bani în plus pentru Contribuția României la bugetul UE și pentru transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat.

Așadar, se iau din banii pentru UE și pentru firme, mai exact pentru ajutoarele de stat.
Cum arată alocările (rectificarea) pe celelalte instituții în varianta actuală

n paranteze sunt modificările față de varianta inițială. În cel de-al treilea document obținut de HotNews.ro, comparativ cu al doilea, nu apar alte noutăți în afară de cele două de mai sus: SGG și Acțiuni generale

Administrația Prezidențială primește la fel 12,4 milioane lei

Consiliul Concurenței primește acum 2 milioane lei (anterior se dorea 1,5 milioane lei)

Ministerul Dezvoltării primește acum 2,39 miliarde lei (anterior era vorba de 2,24 miliarde lei). A crescut suma pentru că s-au alocat locuințelor sociale.

Ministerul Finanțelor +168,8 milioane lei

Ministerul Justiției +13 milioane lei

Ministerul Afacerilor Interne + 29 milioane lei

Ministerul Tineretului și Sportului primește acum 51,1 milioane lei (anterior se dădeau 23,1 milioane lei)

Ministerul Agriculturii +150 milioane lei

Ministerul Mediului +533,8 milioane lei

Ministerul Transporturilor primește acum 660,6 milioane lei (anterior primea 625,6 milioane lei). Banii în plus ar fi pentru Metrorex.

Ministerul Educației +210 milioane lei

Ministerul Sănătății +3,72 miliarde lei

Ministerul Culturii +12,3 milioane lei

Ministerul Public primește acum 18,8 milioane lei (anterior suma era de 4,3 milioane lei)

Agenția Națională de Integritate +8,75 milioane lei

SRI +116,9 milioane lei

SIE +17,2 milioane lei

STS +41,1 milioane lei

Ministerul Economiei +40,6 milioane lei

Ministerul Energiei +650,5 milioane lei

Academia Română +22,5 milioane lei

ANSVSA +134,1 milioane lei

Societatea Română de Radiodifuziune +20 milioane lei

TVR +13 milioane lei

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene +760,7 milioane lei

Autoritatea Electorală Permanentă primește acum 1,75 milioane lei (anterior era vorba despre 101,7 milioane lei). Practic au decis să nu mai subvenționeze cu 100 de milioane partidele politice.

Scăderi

Ministerul Muncii și Protecției Sociale: -2,781 miliarde lei, per sold. Se propune diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 3,319 miliarde lei, în principal ca urmare a creșterii veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii și majorarea transferurilor către bugetul asigurărilor pentru șomaj cu suma de 547,1 milioane lei.

Curtea de Conturi pierde 10 milioane lei

Senatul pierde 1,9 milioane lei

 

Comments

comments

Politica

Guvernul modifică azi Codul Rutier. Comportamentul agresiv în trafic, sancționat dur!

Publicat

la data de

Scris de

S-a terminat cu nervii la volan! Şoferii care-şi pierd răbdarea în trafic şi nu-şi pot ţine emoţiile în frâu vor fi taxat aspru. Asta deoarece în şedinţa de azi a Guvernului va fi aprobată o ordonanţă care modifică şi completează OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Se stabilește, astfel, noi sancţiuni pentru mai multe abateri de la legislaţia rutieră, dar şi sancţionarea comportamentului agresiv la volan. Mai exact, se defineşte comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, precum şi sancţiunea corelativă adoptării acestui comportament cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni (580 lei – 725 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile. În cazul în care s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale se stabileşte amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (870 lei – 1.160 lei). Totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile, arată Agerpres.

Astfel, potrivit notei de fundamentare, proiectul cuprinde mai multe dispoziţii, între care:

se defineşte comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, precum şi sancţiunea corelativă adoptării acestui comportament cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni (580 lei – 725 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, iar în cazul în care s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale se stabileşte amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (870 lei – 1.160 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile;

se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a circula nejustificat cu un autovehicul pe banda de urgenţă a autostrăzii (de la 580 lei – 725 lei la 1.305 lei – 2.900 lei); totodată, sancţiunea contravenţională complementară privind punctele de penalizare (3 puncte de penalizare) se înlocuieşte cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile;

se introduce sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile pentru executarea pe autostradă a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, de a circula sau de a traversa de pe un sens de circulaţie pe celălalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi carosabile, de a circula în sens contrar direcţiei de mers pe calea unidirecţională;

se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 90 de zile la 120 de zile pentru nerespectarea regulilor la trecerea la nivel cu calea ferată;

se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta privind nerespectarea regulilor referitoare la efectuarea manevrei de depăşire (de la 580 lei – 725 lei la 870 lei – 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile;

se trece într-o clasă superioară de contravenţii abaterea de la regulile privind depăşirea, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei -1.160 lei la 1.305 lei – 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile;

se trece într-o clasă superioară de contravenţii nerespectarea regulilor privind acordarea de prioritate (de la 580 lei – 725 lei la 870 lei – 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile;

se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a nerespecta regulile privind acordarea de prioritate, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei – 1.160 lei la 1.305 lei – 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile;

se reglementează un nou prag de viteză, respectiv depăşirea cu peste 70 km/h a limitei legale de viteză, pentru care se va aplica o perioadă majorată de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, respectiv 120 de zile;

în cazul în care prin încălcarea regulilor de circulaţie privind circulaţia pe sens opus, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice ori conducerea pe autostradă s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale, perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce să majorează cu 30 de zile;

se reglementează interdicţia de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România, urmare a condamnării penale pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul rutier pe teritoriul României, pentru titularul de permis de conducere emis de o autoritate străină.

Sursa: dcnews.ro, realitatea.net

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Parlamentarii Puterii nu vor ca Poliția să aplice amenzi și pe baza înregistrărilor video de la camerele de bord ale mașinilor

Publicat

la data de

Scris de

USR a depus, în toamna anului trecut, un proiect de lege care va permite Poliției Rutiere să sancționeze încălcarea normelor rutiere și pe baza înregistrărilor video provenite de la camerele de bord ale participanților la trafic. Cu toate acestea, se parte că parlamentarii puterii (PNL și PSD) nu doresc o astfel de inițiativă. Asta deoarece, Comisia IT din cadrul Senatului a acordat aviz negativ pentru propunerea legislativă care prevede constatarea contravențiilor la regimul rutier și cu mijloacele video folosite de participanții la trafic sau ale autorităților publice locale. Doar senatorii USR PLUS au votat “pentru”.

Iniţiativa legislativă, depusă de USR PLUS, vine în contextul în care Romania a rămas statul membru al Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată a accidentelor mortale pe şosele, 85 de decese la un milion de locuitori, aproape dublă faţă de media europeană.

„Multe încălcări ale regulilor de circulaţie sunt surprinse de camerele de bord ale participanţilor la trafic, însă dispoziţiile legale în vigoare îi împiedică pe poliţiştii rutieri să constate contravenţiile şi să aplice sancţiuni în baza acestor înregistrări. Consideram că se impune actualizarea si modificarea Ordonantei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice în sensul în care, constatarea contravenţiilor să se poată face şi cu ajutorul înregistrărilor produse cu mijloace tehnice care nu sunt certificate, cu condiţia ca proba video să fie însoţită de declaraţia pe propria răspundere a participantului la trafic care o furnizează, asupra faptelor petrecute, precum şi asupra autenticitatii şi veridicităţii înregistrării.“, a declarat senatorul de al USR Remus Negoi.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Iohannis vrea o prezență crescută a trupelor NATO în România: „Nu e cazul ca vreun cetățean să se teamă de ceea ce va urma“

Publicat

la data de

Scris de

Președintele Klaus Iohannis a declarat, astăzi, după ședința CSAT, că în cadrul ședinței au fost aprobate mai multe măsuri în contextul tensiunilor de la granița Ucrainei cu Rusia. Printre acestea se numără creșterea prezenței aliate pe teritoriul României, ca o măsură de siguranță și revizuirea în regim de urgență a proiectelor privind siguranța națională. Iohannis a spus că „nu e cazul ca vreun cetățean român să se teamă de ceea ce va urma“.

„Am examinat măsurile privind dezvoltarea capacității de răspuns la noile provocări de securitate. Am făcut o analaiză completă a situației din regiune, inclusiv din punct de vedere militar. România are 600 de kilometri de frontieră cu Ucraina si trebuie să fim pregătiți pentru orice. Actuala criză nu este doar despre Ucraina, este vorba despre securitatea spațiului euro-atlantic. Este nevoie de unitate și solidaritate în NATO. Avem un dialog permanent în cadrul OSCE și UE. Criza afectează securitatea și stabilitatea internaționale. Aceste demersuri ale Rusiei reliefiează folosirea forței împotriva Ucrainei, cu toate consecințele. Ne preocupă folosrea tacticilor hibride care complică capacitatea de reacție. Am analizat atacurile cibernetice, până la utilizarea energiei pentru a atinge ținte, sau până la folosirea propagandei. România a susținut și continuă să susțină abordarea actuală. Am fost activi implicați în negocieri. Dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situației”, a spus Klaus Iohannis.

El a afirmat că România se pregătește și să primească refugiați.

“Am decis în CSAT să continăm măsurile de creștere a prezenței SUA CSAT va gestiona eventualele intrări de refugiați. Vor fi urgentate proiectele de lege referitoare la securitatea națională. Șeful Statului Major vine cu un plan pentru continuarea colaborării cu NATO. România, ca membru NATO, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu e cazul ca vreun cetățean al României să se teamă. Îi asigur pe români că luăm toate măsurile ca populația să fie protejată”, a spus Iohannis.

Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: