Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție motivează decizia de arestare preventivă a procurorilor Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță prin gravitatea acuzațiilor și prin riscul major ca ancheta să fie influențată dacă aceștia ar fi lăsați în libertate.
În motivarea consultată, magistrații arată că datele rezultate din supravegherile tehnice conturează „o suspiciune rezonabilă” că cei doi procurori ar fi dezvoltat legături incompatibile cu statutul de magistrat, fiind conectați „într-un mod nefiresc” la mediul politic și de afaceri din Constanța.
Suspiciuni privind relații cu mediul politic și de afaceri
Potrivit motivării, anchetatorii susțin că procurorii ar fi manifestat interes pentru susținerea unor proiecte economice și pentru protejarea unor oameni de afaceri locali.
„Interesul manifestat pentru a asigura succesul unor proiecte cu sisteme eoliene, pentru afaceri cu deșeuri reciclabile și sectoare de plajă, pentru protecția unor oameni de afaceri, stabilirea unor agende comune cu oamenii politici de la vârful administrației publice locale conturează (…) presupunerea că sunt implicați în faptele de care sunt acuzați”, se arată în documentul instanței supreme.
Judecătorii subliniază că, în acest stadiu al anchetei, există indicii că cei doi magistrați ar fi încălcat nu doar normele profesionale și deontologice, ci și valori sociale protejate de legea penală.
ICCJ: Lăsarea în libertate ar crea un pericol pentru ordinea publică
Instanța supremă apreciază că gravitatea faptelor și influența pe care inculpații o au în comunitate justifică măsura arestării preventive.
„Lăsarea în libertate a acestora creează o stare de pericol pentru ordinea publică”, se arată în motivare.
Judecătorul de drepturi și libertăți consideră că ancheta se află într-un stadiu incipient și că măsuri preventive mai blânde, precum controlul judiciar sau arestul la domiciliu, nu ar fi suficiente pentru protejarea anchetei și pentru aflarea adevărului.
„Măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației aduse și cu stadiul anchetei care este abia la început”, se precizează în document.
Risc real de influențare a anchetei
Un argument central al motivării îl reprezintă posibilitatea ca inculpații să influențeze ancheta dacă ar rămâne în libertate.
Judecătorul care a decis arestarea celor doi notează că „amplitudinea relațiilor sociale” construite de cei doi procurori în comunitatea locală face ca riscul de influențare a martorilor sau a mersului anchetei să fie „unul real”.
Instanța invocă inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia prevenirea împiedicării actului de justiție reprezintă un motiv legitim pentru dispunerea arestării preventive.
„Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, desfășurare care, primordial, trebuie să aibă în vedere aflarea adevărului”, se mai arată în motivare.
Explicațiile inculpaților, respinse de instanță
Judecătorul de la ICCj a analizat și apărările formulate de cei doi procurori, însă a concluzionat că acestea nu sunt suficiente pentru a înlătura necesitatea arestării preventive.
În cazul lui Gigi Ștefan, instanța respinge explicația potrivit căreia banii găsiți în biroul său din sediul parchetului ar reprezenta economii personale.
„Din vizualizarea înregistrărilor efectuate rezultă, cel puțin la nivel de presupunere rezonabilă, că altele au fost sursele sumelor de bani găsite în biroul acestuia”, notează magistratul.
În ceea ce îl privește pe Teodor Niță, instanța recunoaște reputația profesională și expertiza acestuia în domeniul infracționalității de mediu, inclusiv aprecierea de care se bucură la nivel european. Totuși, judecătoarea consideră că aceste aspecte favorabile nu pot prevala în fața necesității protejării anchetei.
Anchetă descrisă drept „foarte complicată”
Înalta Curte descrie dosarul ca fiind o anchetă de amploare, complexă, aflată la început, motiv pentru care menținerea celor doi inculpați în stare de arest preventiv este considerată esențială.
Magistratul concluzionează că interesul public privind restabilirea ordinii de drept și buna desfășurare a procesului penal „primează” în acest moment asupra interesului individual al inculpaților privind exercitarea libertății.
