Connect with us

Politica

ICCJ l-a achitat definitiv pe Tăriceanu în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv, luni, pe preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă. Tăriceanu a fost acuzat de procurorii DNA că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic. Tăriceanu a declarat, luni seară, că bucuria sa că a fost achitat este umbrită de faptul că ştie că foarte mulţi alţi oameni care au fost sau sunt în aceeaşi situaţie cu el nu şi-au încheiat încă procesele.

ICCJ a respins apelul DNA şi a menţinut decizia de achitare de la prima instanţă.

La termenul din 25 februarie, instanţa a admis o probă cu înscrisuri solicitată de DNA şi a respins proba testimonială solicitată tot de procurorii anticorupţie, mai exact reaudierea unor martori, între care Şerban Mihăilescu, Dan Andronic, Victor Ponta. Instanţa a stabilit atunci un nou termen pentru 25 martie, la care să se prezinte şi Tăriceanu, la acea dată fiind amânată pronunţarea pentru 8 aprilie. Atunci, pronunţarea a fost amânată din nou, pentru 22 aprilie.

Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început iniţial în 14 martie 2017 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost trimis instanţei în 6 iulie 2016, de către procurorii DNA Braşov, care îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă.

Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, “a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”. Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare. De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului a făcut declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, şi nu a spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truică referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

Preşedintele Senatului a fost audiat în acest dosar în 11 aprilie 2017, când le-a spus magistraţilor instanţei supreme că a încetat relaţiile de consultanţă politică cu Tal Silberstein şi Dan Andronic în 2008, când aceştia au început să îl consilieze pe Traian Băsescu, dar s-au mai întâlnit între 2008 şi 2014, doar pentru a discuta politică.

Tăriceanu a spus că nu a minţit când a spus că nu a vorbit cu Remus Truică despre tranzacţionarea terenurilor Fermei Băneasa şi a Pădurii Snagov, iar prinţul Paul probabil că i-a făcut plângere penală pentru că l-a considerat potrivnic acţiunilor sale şi după ce aflase că foloseşte în public faţă de el epitetul “bastard”.

În 22 mai 2018, magistraţii instanţei supreme au dispus achitarealui Tăriceanu, în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă şi în care DNA ceruse o pedeapsă de trei ani de închisoare. Decizia instanţei nu era definitivă.

Atunci, Tăriceanu declara că pentru el este o zi aparte pe care nu şi-ar fi imaginat că o va trăi vreodată. “Este o zi aparte pe care nu mi-aş fi imaginat că o să o trăiesc vreodată, pentru mine şi pentru familia mea, dar demersurile mele publice din ultimii patru ani, de a demasca gravele abuzuri ale statului paralel, nu au izvorât din problemele mele personale. Mă gândesc la soarta multor români care au devenit ţinte şi victime ale sistemului paralel care a funcţionat nestingherit în România vreme de peste 10 ani, fără să ne putem apăra”, declara Tăriceanu. (sursa: news.ro)

Comments

comments

Politica

Marcel Ciolacu spune de ce NU vrea PSD alegeri anticipate: „Avem guvern, avem președinte și Parlament. Unde e criza?”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că nu ar trebui să se organizeze alegeri anticipate în România, deoarece există un Guvern, un președinte și un Parlament și, prin urmare, nu există nicio criză pentru declanșarea alegerilor anticipate, informează Mediafax.

„În primul rând, anticipate sunt când există o criză. Mă uit că avem un Guvern, un președinte ales, un Parlament, anul viitor urmează alegeri, deci care este logică anticipatelor? Anticipate se fac când nu se poate formă o majoritate care să dea un Guvern, cum se întâmplă în Israel. Unde este criza în România? Nu faci anticipate pentru că, într-un anumit moment, un anumit partid stă mai bine în anumite sondaje și atunci toată logică democratică se ghidează după sondajele de opinie. Mai vorbim peste câteva luni. E o temă falsă anticipatele, care nu are niciun corespondent în primul rând constituțional”, a declarat președintele interimar al PSD.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că adoptarea unei eventuale moțiuni de cenzură la adresa guvernului Orban este ”primul pas” spre declanșarea alegerilor anticipate.

„Cu siguranță. Asta e bine să înțeleagă toată lumea – dacă printr-o angajare a răspunderii guvernul Orban pică, acesta este primul pas spre anticipate, este foarte clar. Eu am desemnat premier din partea PNL. Mi se pare că Guvernul PNL face o treabă foarte bună. Nu intenţionez să numesc premier PSD. Nici nu va fi cazul”, a afirmat Klaus Iohannis.

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu a declarat că partidul său va depune o moțiune de cenzură dacă liberalii își vor asuma răspunderea sau vor da o Ordonanță de Urgență pentru alegerea primarilor în două tururi.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Guvernul a decis: ori pensie, ori salariu! Ce alte MĂSURI DE AUSTERITATE a luat Guvernul Orban pentru 2020

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Majorarea accizei la ţigarete, eliminarea mecanismului plăţii defalcate a TVA, interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituţiile publice şi asigurarea a 2% din PIB pentru Apărare se numără printre măsurile avute în vedere de Ministerul Finanţelor Publice la estimarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022. Alte măsuri vizează menţinerea valorii indemnizaţiei de hrană la nivelul din 2019, a nivelului actual al indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora şi cuantumului lunar al indemnizaţiei de merit, potrivit Agerpres.

Astfel, conform Expunerii de motive la proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, publicat marţi seara de MFP, se are în vedere actualizarea nivelului accizei specifice pentru ţigarete, respectiv creşterea acesteia de la 366,147 lei/1.000 ţigarete la 386,377 lei/1.000 ţigarete, având în vedere că, potrivit Codului fiscal, acciza specifică pentru ţigarete se determină pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi al accizei totale.

  • De asemenea, nivelul accizei totale pentru ţigarete se va majora de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503.97 lei/1.000 ţigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum.
  • Totodată, va fi eliminat mecanismul plăţii defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu, iar executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituţiile de credit, în limita sumei totale a obligaţiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înfiinţare a popririi.
  • Documentul mai menţionează că, începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019, valoarea indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2019, iar cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul de 6.240 lei.
  • Cumulul pensiei cu salariul în instituţii publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice, va fi interzis.

Proiectul de lege prevede pentru 2020 cheltuieli totale ale bugetului general consolidat de 371,586 miliarde lei, din care 109,754 miliarde lei cheltuieli de personal, iar ale bugetului de stat de 193,839 miliarde lei, din care 56,906 miliarde lei cheltuieli de personal.

Bugetul asigurărilor sociale de stat are prevăzute cheltuieli de 87,465 miliarde lei, cel al asigurărilor pentru şomaj de 1,037 miliarde lei. Cheltuielile Bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt preconizate la 41,041 miliarde lei.

Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este estimat în anul 2020 la -3,6%, iar în anul 2021 la -3,34%. Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 9,7% în anul 2020 şi de 9,4% în anul 2021. (sursa: stiripesurse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Iohannis îi retrage decorația lui Năstase

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, astăzi, că a luat decizia de a-i retrage decorația fostului premier Adrian Năstase, dar și altor oameni decorați în timp, dar care între timp au avut probleme legale.

”Da! Și pot să vă zic că am decis retragerea tuturor decorațiilor tuturor celor care au avut probleme legale și care s-au înscris la capitolul din lege privitor la cei cărora le pot fi retrase decorațiile. Veți primi întreaga listă a tuturor celor pentru care am decis retragerea decorației.”, a spus Klaus Iohannis.

Fostul premier condamnat la închisoare cu executare a fost invitat de Administrația Prezidențială la recepția oferită la Cotroceni de Ziua Națională.

Președinția a precizat că invitația a respectat legea, Adrian Năstase fiind decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Cruce.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: