Connect with us

Politica

ICCJ l-a achitat definitiv pe Tăriceanu în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv, luni, pe preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă. Tăriceanu a fost acuzat de procurorii DNA că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic. Tăriceanu a declarat, luni seară, că bucuria sa că a fost achitat este umbrită de faptul că ştie că foarte mulţi alţi oameni care au fost sau sunt în aceeaşi situaţie cu el nu şi-au încheiat încă procesele.

ICCJ a respins apelul DNA şi a menţinut decizia de achitare de la prima instanţă.

La termenul din 25 februarie, instanţa a admis o probă cu înscrisuri solicitată de DNA şi a respins proba testimonială solicitată tot de procurorii anticorupţie, mai exact reaudierea unor martori, între care Şerban Mihăilescu, Dan Andronic, Victor Ponta. Instanţa a stabilit atunci un nou termen pentru 25 martie, la care să se prezinte şi Tăriceanu, la acea dată fiind amânată pronunţarea pentru 8 aprilie. Atunci, pronunţarea a fost amânată din nou, pentru 22 aprilie.

Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început iniţial în 14 martie 2017 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost trimis instanţei în 6 iulie 2016, de către procurorii DNA Braşov, care îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă.

Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, “a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”. Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare. De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului a făcut declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, şi nu a spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truică referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

Preşedintele Senatului a fost audiat în acest dosar în 11 aprilie 2017, când le-a spus magistraţilor instanţei supreme că a încetat relaţiile de consultanţă politică cu Tal Silberstein şi Dan Andronic în 2008, când aceştia au început să îl consilieze pe Traian Băsescu, dar s-au mai întâlnit între 2008 şi 2014, doar pentru a discuta politică.

Tăriceanu a spus că nu a minţit când a spus că nu a vorbit cu Remus Truică despre tranzacţionarea terenurilor Fermei Băneasa şi a Pădurii Snagov, iar prinţul Paul probabil că i-a făcut plângere penală pentru că l-a considerat potrivnic acţiunilor sale şi după ce aflase că foloseşte în public faţă de el epitetul “bastard”.

În 22 mai 2018, magistraţii instanţei supreme au dispus achitarealui Tăriceanu, în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă şi în care DNA ceruse o pedeapsă de trei ani de închisoare. Decizia instanţei nu era definitivă.

Atunci, Tăriceanu declara că pentru el este o zi aparte pe care nu şi-ar fi imaginat că o va trăi vreodată. “Este o zi aparte pe care nu mi-aş fi imaginat că o să o trăiesc vreodată, pentru mine şi pentru familia mea, dar demersurile mele publice din ultimii patru ani, de a demasca gravele abuzuri ale statului paralel, nu au izvorât din problemele mele personale. Mă gândesc la soarta multor români care au devenit ţinte şi victime ale sistemului paralel care a funcţionat nestingherit în România vreme de peste 10 ani, fără să ne putem apăra”, declara Tăriceanu. (sursa: news.ro)

Comments

comments

Politica

OFICIAL! Data alegerilor locale, stabilită de Parlament în 27 septembrie. Organizarea scrutinului timp de două zile, respinsă

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Camera Deputaţilor a adoptat, astăzi, în calitate de for decizional, proiectul UDMR privind stabilirea datei alegerilor locale din acest an în 27 septembrie. S-au înregistrat 253 voturi „pentru“, 2 „contra“ şi 36 „abţineri“. Totodată, deputaţii au respins proiectul iniţiat de Guvern pe aceeaşi temă. Propunerea legislativă adoptată de Camera Deputaţilor, în procedură de urgenţă, merge la promulgarea de către preşedintele României. Deputaţii au respins, în acelaşi plen, amendamentul USR care propunea organizarea alegerilor locale timp de două zile, respectiv 26 şi 27 septembrie.

Ce prevede proiectul privind alegerile locale iniţiat de UDMR

Un amendament admis aparţine grupului parlamentar al PSD şi prevede că pentru activitatea desfăşurată în cadrul organismelor electorale şi pentru suportul tehnic al acestora se acordă indemnizaţii mai mari după cum urmează:

– „150 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare”. În varianta Senatului era vorba de suma de 100 de lei.

– „250 de lei pe zi de activitate pentru preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi preşedintele biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, pentru locţiitorii acestora, precum şi pentru membrii birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi membrii biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti”, potrivit noul amendament aprobat de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

În versiunea adoptată de Senat, suma era de 200 de lei pe zi de activitate pentru preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi preşedintele biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, pentru locţiitorii acestora, cât şi pentru membrii birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi cei din circumscripţia municipiului Bucureşti.

De asemenea, PSD a depus un amendament care a fost aprobat de comisia juridică Camerei Deputaţilor care prevede că suma de 200 de lei pe zi şi nu de 150 lei pe zi, cum era în varianta Senatului, „de activitate pentru preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, precum şi pentru locţiitorii acestora”. Şi personalul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central va primi 200 de lei pe zi şi nu 150 lei, cum era prevăzut în varianta proiectului de lege adoptat de Senat. O altă modificare propusă şi adoptată de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se referă la rambursarea cheltuielilor de campanie către partide.

„Prin derogare de la dispoziţiile art.48 alin. (4) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterior are termenul pentru rambursarea de către Autoritatea Electorală Permanentă a sumelor aferente cheltuielilor efectuate pentru campania electorală la alegerile locale din anul 2020 este de 30 de zile de la depunerea documentelor de decontare”, arată amendamentul din raportul de adoptare. Articolul 48, alin. (4) din Legea 334/2006, la care se face referire mai sus, prevede că: „În cel mult 90 de zile de la data alegerilor locale, Autoritatea Electorală Permanentă rambursează partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripţiile electorale, precum şi cele efectuate la nivel central, în cazul în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor 26 naţionale a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate prin cumularea voturilor exprimate pentru toate consiliile locale şi de sector ale municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi toate candidaturile de primar, respectiv primar general al municipiului Bucureşti”.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a păstrat neschimbată în raport şi prevederea că partidele vor putea folosi şi subvenţiile de la bugetul de stat pentru finanţarea campaniei electorale.

„La alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, prin derogare de la prevederile art. 25 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contribuţiile partidelor politice pentru campania electorală prevăzute la art. 30 din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot proveni şi din sursa de finanţare prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, arată amendamentul social-democraţilor la proiectul de lege.

De asemenea, „În cazul prevăzut la alin. (1), prin derogare de la prevederile art. 28 alin. (4) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiecare partid politic utilizează câte un cont bancar distinct”, conform unui alt amendament admis de Comisia juridică la raportul de adoptare pentru iniţiativa legislativă.

Un alt amendament păstrat neschimbat este cel care permite partidelor care nu au grupuri parlamentare să aibă reprezentanţi în secţiile de votare.

„În a treia etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completrează cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi electorale care au ca membri cel puţin 6 senatori sau 10 deputaţi”, arată amendamentul admis.

Sursa: România TV

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Începe campania pentru Primăria Medgidia. Moșescu: „Am lăsat proiecte “la cheie”, nu le-a pornit“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Fostul City-Manager al orașului Medgidia Bogdan Moșescu, și-a lansat, astăzi, candidatura la funcția de primar din partea Alianței USR PLUS. În conferința de presă, alături de Stelian Ion (candidat la Primăria Constanța) și de Remus Negoi (candidat la Consiliul Județean Constanța), Bogdan Moșescu vorbit despre oportunitățile mari irosite de actualul primar Valentin Vrabie și a spus că i-a lăsat acestuia proiecte la cheie, dar nu le-a pornit. El a spus că atât timp cât a fost în Primăria Medgidia a atras investiții de mai multe milioane de euro, dar în momentul în care a început implementarea lor efectivă, „s-a dorit o altă abordare decât cea corectă și așa cum ar fi trebuit să se cheltuie banul public“. Întrebat de ce din toate proiectele care au fost demarate nu a fost finalizat nici măcar unul, candidatul USR-PLUS a răspuns:

„Știm cu toții care este rețeta succesului unui proiect pe fonduri europene. Este corectitudinea cheltuirii banului public. Rețeta eșecului poate apărea, poate, și în urma corupției sau a slabei pregătiri. Probabil că toate aceste proiecte pe care le-am lăsat „la cheie“ conducerii autorității locale, le-a fost destul de dificil să le pornească deși aveau toate premisele. Unul dintre acestea este cel al luminatului public, de care nu trebuie să ne mai lovim la Medgidia și eu cred că se poate și altfel.“

În conferința de presă, Bogdan Moșescu s-a dezis de fostul său colaborator, Valentin Vrabie. El a declarat pentru Ordinea.ro că el nu a fost colaborator al lui Vrabie, ci al cetățenilor.

 „Eu cred că am fost colaborator al cetățenilor din Medgidia, pentru că angajat am fost de către locuitori. Ori ce cetățean plătit din bani publici, trebuie să aibă o relație de colaborare, în primul rând, cu cetățenii, pentru că aceștia plătesc, de fapt, salariile și nu doar atât, investesc încredere în cei care sunt în slujba lor.“, a spus candidatul USR-PLUS.

Întrebat și care a fost motivul pentru care a plecat din funcția de City-Manager, Moșescu a spus că s-a întâmplat, în septembrie 2019, în urma mai multor discuții și dispute pe care le-a avut în ceea ce privește implementarea unui proiect de reabilitare a tramei stradale, a transmis constructorului că urmează o perioadă de penalizare, pentru că întârzia execuția contractului.

„Am făcut acest lucru în contradicție cu viziunea conducerii Primăriei. La două zile după ce am transmis notificarea de penalizare, am fost revocat în mod abuziv“, a mai spus Bogdan Moșescu.

În cadrul conferinței de presă, liderii USR Constanța, Stelian Ion și Remus Negoi s-a referit și la problemele penale pe care le are Vrabie, actualul primar fiind trimis în judecată de DNA. Stelian Ion a spus că primarul Medgidiei trebuie să plece din funcție și să răspundă în fața justiției.

„Valentin Vrabie ar fi trebuit să facă un pas în spate pentru a -și rezolva problemele penale. A susține, în 2020, după un referendum pe Justiție, un candidat cu probleme penale, ar fi o mare greșeală“, a spus Stelian Ion.

Amintim că, Valentin Vrabie, primarul municipiului Medgidia, a fost trimis recent în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

USR vrea alegeri locale în două zile: „Vrem un proces electoral în condiții de siguranță sanitară“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Uniunea Salvați România a anunțat că vrea ca alegerile locale să se desfășoare în două zile, pentru ca cetățenii să nu se înghesuie la urne.

„Vrem un proces electoral corect și accesibil tuturor cetățenilor în condiții de siguranță sanitară. De aceea Alianța USR PLUS susține organizarea alegerilor locale din toamnă pe parcursul a două zile. Nu este doar o măsură susținută de Alianța USR PLUS, ci și o măsură recomandată de către experții în materie de alegeri. În condițiile în care accesul în secțiile de votare se va face mai dificil, pentru că trebuie respectate măsurile de distanțare, mulți dintre cetățeni nu vor apuca să voteze. Legea Guvernului privind alegerile locale a intrat în dezbatere la comisiile din Parlament, iar parlamentarii USR vor depune o serie de amendamente, dintre care cel mai important vizează desfășurarea votului pe mai multe zile.“, spun cei de la USR.

”Votul pe mai multe zile a fost deja practicat pentru diaspora la alegerile prezidențiale, iar evaluările arată că a funcționat. Ne dorim ca un număr cât mai mare de români să își poată exercita dreptul de a vota, în siguranță. De asemenea, noile autorități alese ale administrației publice locale au nevoie de cât mai multe voturi pentru legitimitate, mai ales că alegerea primarilor și a președinților de consilii județene se face într-un singur tur”, a declarat senatoarea USR Florina Presadă.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: