Connect with us

Politica

ICCJ l-a achitat definitiv pe Tăriceanu în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă

Publicat

la

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv, luni, pe preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă. Tăriceanu a fost acuzat de procurorii DNA că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic. Tăriceanu a declarat, luni seară, că bucuria sa că a fost achitat este umbrită de faptul că ştie că foarte mulţi alţi oameni care au fost sau sunt în aceeaşi situaţie cu el nu şi-au încheiat încă procesele.

ICCJ a respins apelul DNA şi a menţinut decizia de achitare de la prima instanţă.

La termenul din 25 februarie, instanţa a admis o probă cu înscrisuri solicitată de DNA şi a respins proba testimonială solicitată tot de procurorii anticorupţie, mai exact reaudierea unor martori, între care Şerban Mihăilescu, Dan Andronic, Victor Ponta. Instanţa a stabilit atunci un nou termen pentru 25 martie, la care să se prezinte şi Tăriceanu, la acea dată fiind amânată pronunţarea pentru 8 aprilie. Atunci, pronunţarea a fost amânată din nou, pentru 22 aprilie.

Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început iniţial în 14 martie 2017 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost trimis instanţei în 6 iulie 2016, de către procurorii DNA Braşov, care îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă.

Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, “a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”. Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare. De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului a făcut declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, şi nu a spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truică referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

Preşedintele Senatului a fost audiat în acest dosar în 11 aprilie 2017, când le-a spus magistraţilor instanţei supreme că a încetat relaţiile de consultanţă politică cu Tal Silberstein şi Dan Andronic în 2008, când aceştia au început să îl consilieze pe Traian Băsescu, dar s-au mai întâlnit între 2008 şi 2014, doar pentru a discuta politică.

Tăriceanu a spus că nu a minţit când a spus că nu a vorbit cu Remus Truică despre tranzacţionarea terenurilor Fermei Băneasa şi a Pădurii Snagov, iar prinţul Paul probabil că i-a făcut plângere penală pentru că l-a considerat potrivnic acţiunilor sale şi după ce aflase că foloseşte în public faţă de el epitetul “bastard”.

În 22 mai 2018, magistraţii instanţei supreme au dispus achitarealui Tăriceanu, în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă şi în care DNA ceruse o pedeapsă de trei ani de închisoare. Decizia instanţei nu era definitivă.

Atunci, Tăriceanu declara că pentru el este o zi aparte pe care nu şi-ar fi imaginat că o va trăi vreodată. “Este o zi aparte pe care nu mi-aş fi imaginat că o să o trăiesc vreodată, pentru mine şi pentru familia mea, dar demersurile mele publice din ultimii patru ani, de a demasca gravele abuzuri ale statului paralel, nu au izvorât din problemele mele personale. Mă gândesc la soarta multor români care au devenit ţinte şi victime ale sistemului paralel care a funcţionat nestingherit în România vreme de peste 10 ani, fără să ne putem apăra”, declara Tăriceanu. (sursa: news.ro)

Comments

comments

Politica

Propunere PSD. Toți românii ar putea să depună declarație de avere

Publicat

la data de

Scris de

PSD propune ca toți românii să depună declarație de avere, nu doar persoanele din sectorul bugetar. Măsura a fost propusă inițial în negocierile cu PNL pentru formarea Guvernului. Ideea a fost agreată, de principiu, de PNL, dar ambele partide s-au blocat la modul în care s-ar putea implementa. Măsura ar urma să fie aplicată cel mai probabil din 2023, în cazul în care PSD și PNL cad la înțelegere.

“Anul viitor, exclus. Trebuie să înțeleagă toată lumea: noi vom discuta o altă abordare fiscală din perspectiva aceasta în momentul în care avem digitalizare totală pe economie, nu numai pe instituții”, a declarat ministrul Adrian Câciu, în exclusivitate la Antena 3.

Propunerea este privită cu scepticism de specialiștii din finanțe, pentru că procedura de completare a declarațiilor de avere greoaie și ar duce la blocarea sistemului din finanțe.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Cîțu susține coborârea vârstei de VOTARE la 16 ani: „Eu cred că este un lucru bun“

Publicat

la data de

Scris de

Președintele Senatului, Florin Cîțu, a declarat luni că și-ar dori ca vârsta cetățenilor cu drept de vot din România să fie coborâtă la 16 ani și că o modificare a Constituției.

„Vedem, de exemplu, în Uniunea Europeană că vârsta pentru cei care votează este coborâtă la 16 ani. Din punctul meu de vedere, da, eu cred că este un lucru bun”, a declarat Florin Cîţu. Președintele PNL precizat că sunt multe aspecte în actuala Constituție care ar trebui revizuite, în special în ceea ce privește raportul dintre principalii factori de decizie din țară: Președinte, Parlament și Guvern.

„Vreau întâi să avem o discuţie în partid, să vedem noi care sunt priorităţile. Este adevărat că avem acum o majoritate care poate să modifice Constituţia, dar asta nu înseamnă neapărat că trebuie să modificăm Constituţia, dacă nu avem exact ceea ce trebuie să modificăm. Sunt mai multe lucruri pe care trebuie să le discutăm în Partidul Național Liberal întâi. E adevărat, în ultimii ani am văzut, din experienţa şi parlamentară, relaţia dintre Preşedinte – Parlament – Guvern, Guvern – Preşedinte ş.a.m.d., că există dezechilibre care ar putea fi corectate. Dar până nu avem în PNL o discuţie clară, despre ce ne dorim de la această modificare a Constituției, nu aş vrea să intru în detalii, dar sunt multe lucruri”, a mai spus Florin Cîțu.

Sursa: libertatea.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Ce se întâmplă cu pensiile speciale ale aleșilor locali? Senatorul Negoi: „Nu îi obligă nimeni să devină primari sau președinți de consilii“

Publicat

la data de

Scris de

Premierul Nicolae Ciucă și Ministerul de Interne, Lucian Bode, își doresc indexarea pensiilor speciale și de serviciu odată cu restul pensiilor. În afara celor care au beneficiat până acum, mii de aleși locali din toată țara ar trebui să primească pensii speciale de la 1 ianuarie. Surse liberale au declarat pentru presa centrală că liderii PNL iau în calcul să amâne intrarea în vigoare a Legii pensiilor speciale pentru primari. Conform surselor citate, amânarea s-ar putea aplica pentru o perioadă de 6 luni sau chiar 1 an de zile. Senatorul de Constanța al USR, Remus Negoi, a declarat într-o emisiune la Antena 3 de Constanța că formațiunea sa și-a dorit foarte mult eliminarea acestor pensii speciale, inclusiv ale primarilor și președinților de consilii județene.

„Ne zgârie pe timpan acest termen de pensie specială pentru primari. Nu îi obligă nimeni să devină primari sau președinți de consilii județene. Eu merg benevol în aceste funcții. Sunt câțiva aleși care au performanțe, dar asta nu înseamnă că trebuie să le acorzi pensie specială. De ce nu le acordăm medicilor? De ce nu le acordăm profesorilor?“, a spus Negoi.

El a afirmat că are mari îndoieli că actuala alianță, PNL – PSD, își dorește cu adevărat eliminarea acestor pensii speciale pentru primari.

Astăzi, președintele USR, Dacian Cioloș, acuză Partidul Național Liberal că nu se gândește la pensiile oamenilor de rând. Liderul USR susține că propunerile celor de la PNL sunt „populiste”.

„USR e singurul din România care a împins spre elimiarea pensiilor speciale. A fost o condiție de intrare la guvernare, când am intrat cu PNL. Iată că PNL intră la guvernare cu PSD și în loc să facă ce a promis face noi pensii speciale, fără să crească pensiile mici. Noi avem nevoie de un sistem de pensii. Vedem o nouă categorie de pensii speciale și propuneri de creșteri procentuale populiste, fără să fie luate în considerare pensiile mici”, a spus Dacian Cioloș.

Unul dintre cei care beneficiază de pensie specială este actualul primar al Constanței, Vergil Chițac, care are o specială de serviciu 8.000 lei pe lună.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: