Connect with us

Politica

ICCJ l-a achitat definitiv pe Tăriceanu în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă

Publicat

la

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv, luni, pe preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă. Tăriceanu a fost acuzat de procurorii DNA că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic. Tăriceanu a declarat, luni seară, că bucuria sa că a fost achitat este umbrită de faptul că ştie că foarte mulţi alţi oameni care au fost sau sunt în aceeaşi situaţie cu el nu şi-au încheiat încă procesele.

ICCJ a respins apelul DNA şi a menţinut decizia de achitare de la prima instanţă.

La termenul din 25 februarie, instanţa a admis o probă cu înscrisuri solicitată de DNA şi a respins proba testimonială solicitată tot de procurorii anticorupţie, mai exact reaudierea unor martori, între care Şerban Mihăilescu, Dan Andronic, Victor Ponta. Instanţa a stabilit atunci un nou termen pentru 25 martie, la care să se prezinte şi Tăriceanu, la acea dată fiind amânată pronunţarea pentru 8 aprilie. Atunci, pronunţarea a fost amânată din nou, pentru 22 aprilie.

Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început iniţial în 14 martie 2017 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost trimis instanţei în 6 iulie 2016, de către procurorii DNA Braşov, care îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă.

Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, “a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”. Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare. De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului a făcut declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, şi nu a spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truică referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

Preşedintele Senatului a fost audiat în acest dosar în 11 aprilie 2017, când le-a spus magistraţilor instanţei supreme că a încetat relaţiile de consultanţă politică cu Tal Silberstein şi Dan Andronic în 2008, când aceştia au început să îl consilieze pe Traian Băsescu, dar s-au mai întâlnit între 2008 şi 2014, doar pentru a discuta politică.

Tăriceanu a spus că nu a minţit când a spus că nu a vorbit cu Remus Truică despre tranzacţionarea terenurilor Fermei Băneasa şi a Pădurii Snagov, iar prinţul Paul probabil că i-a făcut plângere penală pentru că l-a considerat potrivnic acţiunilor sale şi după ce aflase că foloseşte în public faţă de el epitetul “bastard”.

În 22 mai 2018, magistraţii instanţei supreme au dispus achitarealui Tăriceanu, în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă şi în care DNA ceruse o pedeapsă de trei ani de închisoare. Decizia instanţei nu era definitivă.

Atunci, Tăriceanu declara că pentru el este o zi aparte pe care nu şi-ar fi imaginat că o va trăi vreodată. “Este o zi aparte pe care nu mi-aş fi imaginat că o să o trăiesc vreodată, pentru mine şi pentru familia mea, dar demersurile mele publice din ultimii patru ani, de a demasca gravele abuzuri ale statului paralel, nu au izvorât din problemele mele personale. Mă gândesc la soarta multor români care au devenit ţinte şi victime ale sistemului paralel care a funcţionat nestingherit în România vreme de peste 10 ani, fără să ne putem apăra”, declara Tăriceanu. (sursa: news.ro)

Comments

comments

Politica

Deputatul Crușoveanu, la 147 de ani de la înființarea PNL: Generația mea are de demonstrat că se poate ridica la așteptările românilor

Publicat

la data de

Scris de

La împlinirea a 147 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal, liderii formațiunii au venit cu mesaje prin care își exprimă unitatea pentru a se ridica la nivelul așteptările românilor.

“Creșterea și modernizarea României și implicit a fiecărei comunități locale reprezintă o misiune de îndeplinit, în care principalul beneficiar este fiecare cetățean”,  a scris deputatul Marian Crușoveanu pe pagina sa de Facebook.

Iată mesajul complet al liderului PNL Constanța:

“147 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal
Din 1875, PNL se află în slujba dezvoltării României, a promovării valorilor democratice și a modernizării instituțiilor statului care să fie în serviciul românilor.
#PNL nu este doar un partid cu o istorie îndelungată și bogată. Creșterea, afirmarea și modernizarea României și implicit a fiecărei comunități locale reprezintă o misiune de îndeplinit, în care principalul beneficiar este fiecare cetățean.
Pentru PNL, #România modernă înseamnă triumful democrației liberale, creșterea investițiilor, digitalizare, dezvoltarea comunităților locale, pe scurt, o Românie euro-atlantică. Așteptările românilor sunt enorme, mai ales că traversăm un moment istoric, cu atât de multe provocări dar, totodată, cu multe posibilități de a dezvolta România.
Generația mea, care a simțit din plin tranziția României, are de demonstrat că se poate ridica la așteptările românilor. Îmi doresc să putem reuși!
La mulți ani, liberali!”

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Noi măsuri luate în Coaliție: amânarea ratelor, 700 de lei pentru pensionarii cu venit sub 2000 lei, creșterea salariilor bugetarilor

Publicat

la data de

Scris de

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă anunță că în coaliția de guvernare s-a hotărât amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care „se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă”, una dintre mai multe măsuri care vor fi luate de Guvernul Ciucă ca parte a pachetului de măsuri „Sprijin pentru România”, de 1,1 miliarde de euro. Măsurile anunțate vor intra în vigoare începând din data 1 iulie.

„1. Amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă.
2. Acordarea unui sfert din diferența de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaților din sistemul public.
3. Acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei.
Măsurile vor fi aplicate la data de 1 iulie 2022.
Totodată, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală și respectarea angajamentelor privind deficitul public, astfel:
A. Diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10%, cu excepția celor cu investițiile, salariile, pensiile și asistența socială.
B. Suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie.
C. Creșterea colectării veniturilor la bugetului general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei.
D. Accelerarea absorbției fondurilor europene din cadrul programelor operaționale și al PNRR. În acest sens, Coaliția va efectua o evaluare lunară a stadiului absorbției”, sunt măsurile anunțate de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă pe Facebook.

foto: gov.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

România cere Comisiei Europene 3 miliarde de euro. Anunțul premierului Ciucă

Publicat

la data de

Scris de

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a prezidat, luni, reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dedicată pregătirii demersurilor pentru depunerea primei cereri de plată la Comisia Europeană, până la 31 mai.

„Calendarul foarte strâns pe care l-am urmărit pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din PNRR şi dialogul permanent între instituţiile statului român şi între Guvern şi Comisia Europeană fac posibilă transmiterea primei cereri de plată prin care România va beneficia de aproximativ trei miliarde euro sub formă de grant şi împrumut. Aceste resurse importante vor finanţa proiecte din toate componentele PNRR şi vor avea impact în mai multe domenii strategice pentru România. Este un efort instituţional care trebuie continuat pentru a obţine rezultate concrete, cu beneficii pentru cetăţeni”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

În prima cerere de plată sunt incluse, conform calendarului de implementare al PNRR, cele 21 de jaloane şi ţinte îndeplinite de România în trimestrul patru al anului 2021. Cererea de plată include atât sprijin nerambursabil în valoare de 2.037.146.414 euro, cât şi sprijin sub formă de împrumut în valoare de 907.669.494 euro.

În cadrul reuniunii a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor aferente trimestrului al II-lea 2022 şi implementarea celor din trimestrul I ale aceluiaşi an. Totodată, s-a discutat despre calendarul de lansare a apelurilor de proiecte şi au fost prezentate concluziile rapoartelor privind auditul de sistem şi de operaţiuni.

Potrivit sursei citate, în cadrul PNRR, au fost prevăzute şi aprobate investiţii care includ 70 apeluri de proiecte competitive, cu o valoare totală de 13,909 miliarde euro (aproape jumătate din valoarea totală a PNRR), iar 60 dintre apelurile de proiecte au termen asumat de lansare anul acesta. Aceste proiecte sunt din următoarele domenii sănătate, solidaritate socială şi egalitate de şanse, mediu, investiţii, infrastructură şi lucrări publice, cercetare-inovare-digitalizare, energie, educaţie şi cultură.

Şeful Executivului a apreciat eforturile instituţiilor implicate în gestionarea PNRR şi a cerut menţinerea unui ritm susţinut pentru implementarea eficientă şi de calitate a proiectelor de investiţii şi a reformelor.

„Instituţiile statutului s-au mobilizat şi au colaborat pentru a asigura respectarea angajamentelor şi calendarului asumat de România în cadrul PNRR. Este un efort care trebuie continuat şi extins pentru a valorifica cele 30 de miliarde de euro de care România va beneficia prin PNRR în proiecte de modernizare şi dezvoltare a ţării”, a mai spus Ciucă.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: