Connect with us

Politica

În plină pandemie, partidele au cheltuit mai mult decât aveau alocat

Publicat

la

În timp ce ne explicau cât de grea este situația economică din cauza pandemiei de Covid-19, toate partidele parlamentare s-au înfruptat cu două mâini din bugetul de stat. Conform unui raport al Expert Forum, partidele ar fi trebuit să primească 181 de milioane de lei, în anul 2020, dar în schimb au primit 253 de milioane de lei.

Datele din rapoartele depuse de partide ne arată că veniturile partidelor nu au scăzut în 2020, în context pandemic. Dimpotrivă, anul electoral trecut a fost unul bogat. Mai mult, partidele au primit 253 de milioane de lei din subvenții, cei mai mulți bani din istoria finanțării politice publice din România, deși la începutul anului ar fi trebuit să primească doar 181 milioane, conform bugetului de stat. Se observă mai ales în cazul partidelor mari, cu șanse să intre în parlament sau să ajungă în coaliția de guvernare, o creștere a cotizațiilor, donațiilor sau împrumuturilor. Și costurile pentru campaniile electorale au crescut semnificativ.

Doar 32 de partide au publicat datele obligatorii în Monitorul Oficial până la data publicării acestui raport, din 189 formațiuni (adică 17%), câte au fost raportate la finalul anului 2020. Motivele pentru care aceste raportări nu sunt depuse pot fi diverse, de la necunoașterea legii, la lipsa de capacitate sau de interes a partidelor, costurile excesive pentru publicare în Monitorul Oficial. Considerăm că este important ca partidele care nu respectă reglementările trebuie să fie sancționate, mai ales că unele par a încălca regulile de mai mulți ani. Mai mult, acolo unde există sancțiuni contravenționale, pare că există practica aplicării de avertismente, chiar dacă partidele recidivează. În unele cazuri discutăm de partide cu un număr mare de candidați, cum ar fi Partidul Ecologist Român, care a depus liste cu peste 600 de candidați la alegerile parlamentare din 2020; AEP observa un comportament similar și în raportul pentru anul 2019.

Calitatea datelor nu este uniformă, iar formatul rapoartelor de venituri și cheltuieli (anexa 16) diferă de la un partid la altul. Deși în ultimii ani datele au început să fie publicate în format editabil, disciplina unor partide și mecanismele de colectare de date pot fi semnificativ îmbunătățite. Fiecare partid pare a interpreta diferit ce înseamnă raport detaliat (la fel de întâmplă și pentru campania electorală), chiar dacă ar trebui să publice detaliat fiecare sumă primită și fiecare cheltuială realizată. Mai mult, nu este clar dacă rapoartele trebuie să includă (și includ) și cheltuielile din campanie sau doar cele ale partidului, având în vedere formularea din lege, precum și faptul că pentru campanii se întocmesc rapoarte specifice. Structura diferită a rapoartelor face dificilă activitatea unui observator care vrea să urmărească în paralel finanțarea campaniei și cea curentă, întrucât informațiile nu sunt marcate diferențiat decât în unele rapoarte (campanie, subvenții etc). Situațiile financiare, care sunt sursa cea mai completă de informație, arată că partidele au venituri mai mari decât cele pentru care există obligația transmiterii de rapoarte la AEP.

Doar PNL, PMP și AUR au publicat date detaliate. PSD a publicat o formă centralizată a RVC, care include doar sumele generale pe județe pentru cotizații, donații, subvenții și alte venituri. USR a publicat un format centralizat, iar datele nu sunt accesibile în format editabil. Rapoartele pentru Pro România și Plus nu se regăsesc pe platforma AEP www.finantarepartide.ro.

Plățile pentru cotizații ne arată că un număr mic de persoane și-au îndeplinit sarcinile de membru conform statutului. Ca regulă, partidele pot solicita sume diferite, în funcție de poziția sau ocupația membrului. Dar în cazurile în care analiza a fost posibilă se vede că partidele nu sunt eficiente în a colecta aceste fonduri, întrucât numărul persoanelor care au plătit este relativ redus. La PNL am identificat (nume unice) aproape 12.000 de cotizanți, la AUR 1077, iar la PMP 2570 de persoane. În 2020, cele mai multe donații s-au strâns în lunile iulie și august, cu cea mai joasă rată de colectare în primele luni ale pandemiei. Reamintim că partidele nu publică numărul de membri.

Transparența sumelor cheltuite din subvenții a crescut parțial, prin faptul că AEP a solicitat partidelor începând cu anul 2021 să publice categoriile de fonduri pe care cheltuie banii. Cu toate acestea, în rapoartele anuale de venituri și cheltuieli nu se poate observa cum se cheltuie banii, excepție fiind raportul PNL, care a marcat specific la nivel central sursa de proveniență a banilor și PMP parțial. Datele ne arată că PNL ar fi cheltuit la nivel central 53 de milioane din subvenții, din care aproape 60% pe publicitate. Având în vedere sumele semnificative și faptul că o parte din bani se întorc la firmele de partid, trebuie să avem o discuție despre cum se cheltuie sume mari de bani din fonduri publice, fără transparență.

EFOR a analizat profilul celor care au ajutat partidele și am observat că poate fi foarte diferit, de la consilieri parlamentar, proprietari de firme, jurnaliști, angajați ai companiilor municipale din București consilieri în instituții publice, membri în consilii de administrație. Analiza numelor donatorilor, membrilor care au cotizat sau persoanelor fizice și juridice care au acordat împrumuturi semnificative ne arată că în unele cazuri există potențiale neconcordanțe între venituri și sumele direcționate la partid. EFOR a verificat sute de declarații de avere și interese, unde au fost disponibile, și am observat că o parte dintre persoanele vizate nu par a avea suficiente resurse pentru a justifica aceste contribuții. Am identificat persoane care câștigă anual chiar și de zece ori mai puțin decât au direcționat la partid. Chiar și în condițiile în care banii se pot recupera din rambursări, persoanele care împrumută sau donează la partid tot ar trebui să dețină resursele pentru a direcționa banii. Am identificat astfel de situații în cazul unor donatori sau persoane care au împrumutat, printre altele, PSD, Pro România, AUR sau PNL. Considerăm că acestui subiect ar trebui acordată o atenție sporită de către instituțiile cu rol de control. La Pro România cele mai multe împrumuturi au fost înregistrate pe 2 și 3 decembrie, cu doar câteva zile 2 zile înaintea finalizării campaniei electorale. Profilul detaliat al contributorilor poate fi consultat în raport.

Există indicii că partidele folosesc practica direcționării de fonduri pentru a ”cumpăra” un loc pe listă sau pentru a asigura candidatura unei persoane. Aceasta nu este ilegală, dar are efecte negative care distorsionează piața politică. Putem, de asemenea, observa că unele dintre aceste donații sau împrumuturi sunt o potențială formă de a intra în grațiile partidului, în cazul în care acesta ar reuși să ajungă la putere.

Reamintim că în 2019 și 2020, precampania a fost mult mai vizibilă decât campania, dar sumele cheltuite nu sunt supuse acelorași rigori de transparență. Analiza rapoartelor de venituri și cheltuieli nu ne ajută să înțelegem mai bine cum au fost cheltuiți acești bani.

Nu în cele din urmă, legislația trebuie revizuită pentru a se elimina interpretările neclare și pentru a se consolida acela aspecte care nu sunt reglementate cu privire la finanțarea curentă și la campanie. Reamintim că sunt mai multe recomandări GRECO și ODIHR care nu au fost puse în aplicare. Printre altele, valoarea sancțiunilor trebuie crescută, iar aplicarea acestora trebuie să fie asigurată. Mai mult, considerăm că AEP trebuie să își consolideze capacitatea de monitorizare și control atât pentru activitatea curentă, cât și pentru campania electorală.”, arată raportul ExpertForum.

Comments

comments

Politica

Orban: Demisionez din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Între mine și Iohannis nu mai e niciun parteneriat

Publicat

la data de

Scris de

Pierzătorul de azi la Congresul PNL, Ludovic Orban a anunțat în urmă cu câteva momente că premierul Florin Cîțu va avea luni, la prima oră, demisia sa din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Totodată că între mine și președintele Klaus Iohannis nu mai e niciun parteneriat.

„Încep prin al le mulțumi coligilor care mi-au acirdat învredeea în condițiile îm care s-a desfășurat acest congres. Îl felicit pe Florin Cîțu. Am apărat valorile liberale și am cționat pentru a pune în practică idealurile liberale, Vioi rămâne constat pentru apărarea valorilor liberale și voi contina să acționez așa cum am făcut-o. Demisia mea va fi luni la prima oră pe masa președinetului ales Florin Cîțu. Din momentul de față, între Ludovic Orban și Klaus Iohannis nu mai există niciun parteneriat.”, a spus Orban.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Florin Cîțu este noul președintele al PNL

Publicat

la data de

Scris de

Votul privind alegerea preşedintelui PNL s-a încheiat. În urma exercitării voturilor celor peste 4.800 de delegați, premierul Florin Cîțu a fost ales noul președinte al PNL.

Florin Cîțu a câștigat șefia PNL cu 60,2% din voturi, Ludovic Orban a luat 39,7%. Cîțu a primit 2.878 de voturi, Orban – 1898 de voturi, iar 72 au fost nule.

Cîțu l-a învins în această cursă pe Orban, cel care a deținut funcția de președinte al PNL timp de 4 ani.

Cel învins, Ludovic Orban, a acuzat în timpul scrutinului unii dintre delegații care votează la congresul PNL arată buletinul de vot coordonatorilor. El a dat exemplul unora dintre filialele judeţene, susţinând că acest fenomen nu se aplică delegaţilor din toate judeţele. „Să le fie ruşine! Asta nu e democraţie!”, potrivit News.ro. Ludovic Orban a arătat, în timpul votului pentru funcţia de preşedinte al PNL, că există „mai multe modalităţi de verificare” a votului delegaţilor din unele filiale ale partidului.

„Sunt semnale că sunt cel puţin 14 organizaţii în care sunt oameni cărora li s-a cerut foarte clar să-şi arate votul”, a declarat Ludovic Orban în timpul desfăşurării scrutinului intern.

El a dat ca exemplu fialele din Constanţa, Vaslui, Neamţ și Teleorman.

„Să le fie ruine! Asta nu e democraţie!”, a adăugat Orban.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

HAOS la Congresul PNL. Cîțu, huiduit în timpul discursului. S-a strigat DEMISIA!

Publicat

la data de

Scris de

Florin Cîțu a fost huiduit zeci de secunde înainte să își înceapă discursul, zeci de susținători ai lui Orban au strigat ”Demisia! Demisia!

”Cei care strigați demisia sper că vă dați seama că vreți să vă dați jos propriul Guvern! Doar Liviu Dragnea mai făcea așa ceva. PNL este viu, este un partid democratic! (…) Ce înseamnă disperarea asta!”, a spus Florin Cîțu.

Premierul l-a atacat pe Orban spunând că el nu va purta niciodată o geacă roșie de la PSD. Totodată a spus că el nu va forța niciodată o moțiune împotriva propriului partid. „Nu o să pun în pericol parteneriatul cu președintele Klaus Iohannis“, a spus Cîțu.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: