Înalta Curte de Casație acuză presiuni asupra Justiției după anunțul Guvernului privind sesizarea CCR

Înalta Curte de Casație și Justiție contestă dreptul Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională cu apariția unui conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească, pe de o parte, și puterile legislativă și executivă, pe de altă parte, în privința restanțelor salariale ale magistraților.

Într-o decizie adoptată joi, Guvernul condus de Ilie Bolojan a hotărât să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție. Demersul vine după ce instanța supremă a acționat în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor în legătură cu amânarea plății unor drepturi salariale restante obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești.

Premierul Ilie Bolojan susține că Înalta Curte și-ar fi depășit competențele constituționale prin hotărârile care obligă Executivul să identifice și să aloce resurse bugetare pentru achitarea acestor sume. Potrivit Guvernului, impactul financiar al litigiului este estimat la aproximativ 5 miliarde de lei, la care se adaugă penalități de întârziere de circa 48 de milioane de lei pentru fiecare zi de neplată.

Iată comunicatul ICCJ:

„COMUNICAT

privind presiunile Guvernului asupra justiţiei exercitate sub pretextul unui conflict juridic de natură constituţională

Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare.

Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice.

Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie.

O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public.

Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu.“

Ce spune Guvernul?

Reacția ÎCCJ vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi, că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu instituția.

Iată punctul de vedere al Guvernului:

„INFORMARE privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026

Ministerul Finanțelor atrage atenția, prin această informare, asupra implicațiilor majore ale litigiului inițiat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, prin care se solicită obligarea Executivului la suplimentarea bugetului de stat cu aproximativ 4,8 miliarde de lei pentru plata unor drepturi salariale stabilite prin titluri executorii. În cazul în care hotărârea pronunțată în primă instanță va rămâne definitivă, impactul bugetar este estimat la aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar neexecutarea obligațiilor în termenul stabilit de instanță poate atrage penalități de până la 9 milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere.

Recursul declarat de Ministerul Finanțelor urmează să fie judecat la data de 9 iulie 2026. În cazul în care hotărârea pronunțată în primă instanță va rămâne definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar putea fi obligate să aloce integral aceste sume într-un termen de numai 10 zile.

În opinia Ministerului Finanțelor, termenul stabilit de instanță este incompatibil cu procedurile prevăzute de legislația privind finanțele publice, care impun parcurgerea unor etape obligatorii pentru modificarea bugetului de stat, inclusiv în cazul unei rectificări bugetare.

Totodată, neexecutarea obligațiilor în termenul stabilit de instanță ar putea atrage aplicarea unei penalități de 1% pe zi din valoarea obligației, estimată la aproximativ 48 milioane de lei (circa 9 milioane de euro) pentru fiecare zi de întârziere, la care se adaugă dobânzi legale, amenzi și alte cheltuieli de executare.

Ministerul Finanțelor consideră că litigiul depășește cadrul unui diferend punctual și ridică probleme importante privind funcționarea sistemului bugetar și raporturile constituționale dintre autoritățile statului. O hotărâre definitivă prin care instanțele obligă Executivul să suplimenteze bugetul de stat poate crea un precedent cu impact asupra întregului proces de elaborare și execuție a bugetului public.

De asemenea, Ministerul atrage atenția asupra riscului ca aceeași obligație de plată să fie executată atât prin alocarea fondurilor către ordonatorul principal de credite, cât și prin executarea silită a conturilor Ministerului Finanțelor, situație care trebuie prevenită pentru protejarea interesului public și a fondurilor bugetare.

Ministerul Finanțelor își reafirmă respectul pentru autoritatea hotărârilor judecătorești și pentru independența justiției, însă subliniază că executarea acestora trebuie realizată cu respectarea cadrului constituțional și legal privind administrarea finanțelor publice și a obligațiilor asumate de România în materia disciplinei fiscal-bugetare.

Ministerul Finanțelor va continua să utilizeze toate mijloacele legale aflate la dispoziție pentru apărarea intereselor financiare ale statului și pentru asigurarea unei administrări responsabile, eficiente și sustenabile a fondurilor publice.

NOTE

1. NOTĂ privind oportunitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție

Nota discutată în ședința Executivului se referă la situația litigioasă dintre Guvernul României, reprezentat în fața instanțelor judecătorești de Secretariatul General al Guvernului, și Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta din urmă solicită ca Guvernul și Ministerul de Finanțe să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, precum și de aplicarea unor sancțiuni pentru neexecutarea obligațiilor.

În notă se arată că, prin Sentința civilă nr. 141/05.05.2026, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze demersurile bugetare necesare și să aloce fondurile solicitate, stabilind totodată un termen de executare de 10 zile, aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, dar și aplicarea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Totodată, Nota menționează că Guvernul a declarat recurs, susținând că instanța de judecată și-a depășit competențele constituționale, substituindu-se autorităților executive și legislative în materia elaborării și executării bugetului de stat. În acest sens, sunt invocate principiul separației puterilor în stat, dispozițiile Constituției privind competența exclusivă a Guvernului și Parlamentului în materie bugetară, precum și jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia instanțele nu pot obliga Guvernul să efectueze alocări sau rectificări bugetare. Termenul de judecată al recursului este 9 iulie 2026.

În documentul analizat de guvern se arată că puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.

În acest context, Nota analizează posibilitatea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și puterea executivă, prezentând cadrul constituțional și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la astfel de conflicte și la principiul separației puterilor, și propune analizarea oportunității sesizării Curții Constituționale a României cu privire la existența unui asemenea conflict.“