Connect with us

Politica

INTERVIU Răzvan Filipescu, candidatul Pro România la președinția CJ Constanța: „80% din culturile de grâu, orz și rapiță sunt calamitate“

Tatian Iorga

Publicat

la

Un necaz nu vine niciodată singur. Pe lângă epidemia de coronavirus, România se confruntă cu o secetă accentuată. În județul Constanța situația este atât de gravă, încât culturile de grâu, orz și rapiță sunt calamitate în proporție de peste 80%, existând certitudinea că nu vor fi recoltate. Mai multe semnale de alarmă au fost atrase de economistul Răzvan Filipescu, care este secretarul general adjunct pe zona de sud-est al Pro România și, totodată, președintele Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) “Dobrogea” Mihail Kogălniceanu. Într-un interviu pentru Ordinea.ro, Filipescu, candidatul Pro România la funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța, prezintă gravitatea situației și spune că una dintre cele mai bune soluții la problema secetei este reabilitarea rețelelor de irigat. Totodată, Răzvan Filipescu cere autorităților să se implice până nu e prea târziu. În principal, Filipescu spune că statul român ar trebui să acorde despăgubiri agricultorilor din cauza faptului că cele mai multe culturi sunt compromise. Acesta spune că, împreună cu deputatul Mircea Dobre, se luptă efectiv pentru introducerea unor amendamente în legislație care să prevadă protejarea fermierilor afectați de secetă, în fața creditorilor, astfel încât să li se permită suspendarea ratelor până în octombrie 2021.

Reporter: Domnule Filipescu, la începutul lunii aprilie ați fost primul care a sesizat problemele din agricultură și ați ieșit cu declarații publice despre situația fermierilor, cauzată de secetă. Ce s-a întâmplat de atunci?

Răzvan Filipescu: Din păcate, veștile nu sunt deloc bune, nici din partea naturii, nici din partea administrativă. Ploile de săptămâna trecută au cuprins aproximativ 70% din teritoriul județului Constanța, fiind o rază de speranță doar pentru culturile de porumb și floarea-soarelui, abia însămânțate. În rest, grâul, orzul și rapița sunt calamitate în proporție de peste 80%, existând certitudinea, pot spune acum, că nu vor fi recoltate. La fel și în cazul loturilor semincere, adică mulți fermieri nu vor avea semințele necesare reînființării culturilor noi. De asemenea, din partea guvernului încă nu există nicio estimare a cuantumului despăgubirilor care vor fi acordate fermierilor, ceea ce le induce o stare de incertitudine și teamă cu privire la activitatea lor viitoare.

Rep.: Mai exact, care credeți că sunt efectele?

R.F.: În primul rând, scăderea producției afectează industria internă de panificație, de zootehnie, legumicultura și pomicultura, deci industria alimentară, per ansamblu. Întârzierea plății despăgubirilor afectează dur finanțele agricultorilor, care au contractate leasing-uri și credite agricole pentru echipamente, utilaje, terenuri, linii de credit pentru capitalul de lucru, cărora în perioada imediat următoare le ajung la scadență facturile pentru achiziția de îngrășăminte, pesticide, semințe, motorină, plata arendei, care pentru multe persoane reprezintă o sursă de venit. Toate acestea generează un efect de domino cu impact socio-economic extrem de grav.

Trebuie să vă spun că eu și colegul meu, deputatul Mircea Dobre, ne-am luptat efectiv pentru introducerea unor amendamente care prevedeau protejarea fermierilor afectați de secetă, în fața creditorilor, astfel încât să li se permită suspendarea ratelor până în octombrie 2021. Chiar ieri, colegul meu a depus o nouă inițiativă care susține aceste demersuri, fiind susținut de grupul parlamentar PRO România și de Victor Ponta. Prin inițiativa legislativă înregistrată la Senat cu nr. 241/12.05.2020 propunem ca, pe timp de secetă, fermierii să beneficieze de aceleași drepturi de care beneficiază toți operatorii economici care au fost afectați de COVID -19, conform prevederilor OUG 37/2020. Măsura vizează posibilitatea amânării creditelor bancare până la data de 31.10.2021. Sperăm că toți colegii parlamentari, indiferent cu culoarea politică, le vor vota, pentru că este vorba despre un domeniu vital vieții noastre, de hrana noastră, până la urmă.

Rep.: Ce se mai aude despre irigații, pentru că am văzut din ce în ce mai multă lume care dezbate acest subiect?

R.F.: Într-adevăr, e un subiect care ține agenda publică, în această perioadă. Și, cu părere de rău, vă spun că mulți din conducerea județului sau cu aspirații de a ajunge acolo, dau interviuri fade și fac postări generaliste, necunoscând domeniul. Toți aceștia nu au fost nici măcar interesați până acum de acest domeniu și tocmai de aceea nu prezintă măsuri concrete… pentru că nu știu nici ei, nici nu au măcar un specialist în echipa lor, care să poată spune ceva util. De ce va zic asta? Pentru că am participat inclusiv la o întâlnire pe teren, cu ministrul Agriculturii, cu primari, fermieri și chiar am trimis în scris o serie de propuneri care încă așteptăm să se materializeze.

Rep.: Le puteți enumera?

R.F.: Da, sunt două mari probleme: Prima este a celor care au proiecte eligible și finanțabile, care se pot apuca de investit, dar care se confruntă cu o birocrație excesivă, cel puțin în privința obligativității obținerii acordului din partea tuturor proprietarilor de teren pe suprafața cărora se reabilitează sistemul de irigații. În momentul în care, la Autorizația de Construcție ți se cere acest lucru, iar suprafața de teren, de exemplu 400-500 de hectare este extrem de fragmentat, divizat, te descurajezi. De aceea, solicit Guvernului și parlamentarilor să revizuiască în regim de urgență alineatul 2., litera b) din Legea Îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004.

Birocrație și termene mari de realizare se regăsesc și în ceea ce privește refacerea sistemului sau a racordurilor la rețeaua electrică, pentru a conecta stațiile de pompare. Eu consider că aceste lucruri trebuie mult simplificate, chiar eliminate, pentru că vorbim despre domenii cheie, de interes național. A doua problemă o reprezintă, acolo unde nu sunt surse directe de apă, sumele insuficiente care sunt alocate pentru refacerea sistemelor de irigații, atât din surse publice, cât și din fonduri europene, dar și termenul scurt în care sunt anunțate deschiderile sesiunilor de depunere a proiectelor. Și vă exemplific: Sistemul primar de irigații trebuie refăcut de stat, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, din surse de la buget.

În același timp, sistemul secundar trebuie refăcut de privați, prin Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, denumite OUAI-uri, din proiecte pe fonduri europene, unde anul trecut au fost 200 de milioane de euro, dar au fost depuse peste 320 de proiecte, de unde puteți vedea și interesul crescut din partea fermierilor pentru refacerea sau reabilitarea sistemului de irigații. Sistemul de irigații realizat de stat trebuie, bineînțeles, să fie finalizat înaintea sau măcar odată cu reabilitarea sistemului privat, pentru că altfel, degeaba refaci tu, privat, dacă apa nu curge, pentru că nu ai de unde să o iei. Pentru asta, colegii mei cu aspirații politice trebuie să se lupte, să aducă bani județului Constanța.

Săptămâna trecută, pe site-ul AFIR s-a publicat un nou ghid consultativ, care anunța o nouă sesiune, ce se va deschide pe la începutul lunii iunie, de aproximativ 40 de milioane de euro, în contextul în care reabilitarea unei stații costă 1 milion de euro, în funcție de dimensiunea lotului pe care îl deservește, iar pe teritoriul organizației se pot găsi mai multe stații. Deci suma alocată e insuficientă. Dar insuficient este și timpul alocat, pentru că realizarea unui proiect pentru o stație presupune realizarea de: studii geo, ridicări topo, identificarea soluțiilor tehnice, proiectare, întocmire cerere de finanțare, avize, certificate de urbanism și multe altele. Consider că era normal ca o asemenea sesiune să fie anunțată încă de la începutul anului și nu doar cu trei săptămâni înainte. De asemenea, am solicitat public, ca OUAI-urile din județul Constanța care nu beneficiază de access direct la apă sau gravitațional, depinzând de sistemul administrat de ANIF, fiind în zona defavorizată, să beneficieze de un punctaj suplimentar, pentru a le creste șansele de a obține finanțare pentru proiectele depuse.

Rep.: Și totuși, de unde bani?

R.F.: Înainte de a vorbi de bani, trebuie să ai voință, să asculți partenerii de dialog, să lași orgoliile politice, să înveți să colaborezi și să lași propaganda politică, urmărind doar câteva voturi. Guvernul României poate accesa Fondul de Solidaritate la nivelul Comisiei Europene și mai cere realocarea de bani din alte programe operaționale pentru agricultură, atât pentru despăgubiri, cât și pentru susținerea producătorilor agricoli și pentru refacerea sistemului de irigații. Trebuie identificat unde au rămas bani necheltuiți din această periodă de programare și, ulterior, să se aloce agriculturii. La nivel de buget intern, eu cred, cu experinta mea administrativă, că se pot găsi numeroase surse, dar trebuie să știi doar de unde și cum să faci economii, dar mai ales să-ți dorești. Nu în ultimul rând – și poate cea mai la îndemână metodă de ajutor a fermierilor, în această criză, este plata subvențiilor, în procent mai mare și în avans, începând cu luna august 2020, pentru susținerea înființării noilor culturi.

 

Comments

comments

Politica

Mihai Vîlcu este nominalizarea pentru subprefect din partea USR-PLUS Constanța

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

În urma negocierilor dintre PNL și USR-PLUS, la Constanța, Alianța va avea un post de subprefect. După ce liderii Organizației de la Constanța ai USR-PLUS au anunțat că au 3 nume pentru acest post: Dumitru Paris, Anca Mănăilă și Mihai Vîlcu, Biroul Național al partidului a decis ca viitorul subprefect al Constanței din partea USR-PLUS va fi Mihai Vîlcu, consilier local la Ghindărești. Acesta a candidat în toamna anului trecut la funcția de primar al comunei. Cel mai probabil, Mihai Vîlcu o va înlocui în funcția de subprefect pe Aura Bozdoacă, care a fost susținută de PMP.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Guvernarea PNL: Datoria statului a crescut cu 124 de MILIARDE de lei în doar un an

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Datoria guvernamentală a ajuns la finele lui 2020 la 498,3 miliarde lei şi la o pondere de 47,7% din PIB, faţă de 35,3% din PIB cât reprezenta în 2019, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

În 2019, datoria administraţiei publice se ridica la 373 miliarde lei, conform Mediafax.

Cea mai mare parte a datoriei aparţine adminsitraţiei publice centrale, în sumă de 482 miliarde lei, restul fiind în contul administraţiei locale.

Din suma totală datorată la finele anului trecut, 480 miliarde lei au scadenţa pe termen mediu şi lung.

Din punct de vedere al instrumentelor, cea mai mare parte, respectiv 417 miliarde lei sunt titluri de stat vândute de Finanţe, iar 69 miliarde lei împrumuturi şi 11,4 miliarde lei numerar şi depozite.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Conferință internațională pentru legalizarea canabisului în scop medical

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Ieri, 23 februarie a avut loc prima conferință internațională din România pe tema utilizării canabisului medicinal. Cu toată deschiderea și tot suportul pentru acest demers am primit răspunsuri și explicații despre importanța canabisului medicinal și din partea altor invitați din domeniul legislativ, economic sau farmaceutic.

Proiectul de lege pentru legalizarea canabisului medicinal care se află pe ordinea de zi în Camera Deputaților este o inițiativă extrem de importantă care vine în sprijinul multor pacienți, suferinzi de multiple afecțiuni ce au dreptul la un tratament cu reale și dovedite beneficii.

“Conferința a creat contextul științific și profesional pentru ca toți factorii decidenți din Parlament, indiferent de culoarea politică să afle din experiența altor state din lume și să trateze cu seriozitate și responsabilitate acest proiect legislativ. Legalizarea canabisului în scop medical ar reprezenta o adevărată victorie pentru pacienții români care au tot atâtea drepturi ca cei din alte țări”, transmite Crestina Ileana Dumitrache, deputat PSD și inițiator al acestui proiect legislativ.

Conferința  s-a desfășurat online pe platforma Zoom și a fost transmisă live pe facebook și youtube. A fost un maraton de prezentări susținute de unii dintre cei mai prestigioși medici și cercetători din România și din lume.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: