Procurorii de la Direcția Națională Anticorupție- biroul teritorial Constanța s-au autosesizat săptămâna trecută, imediat după publicarea investigației Recorder “Corupție în numele Domnului”. Sunt cercetate infracțiunile de „cumpărare de influență” și „complicitate la cumpărare de influență”, anunță jurnalistul Alex Nedea, pe pagina sa de Facebook.
Materialul publicat de Recorder vizează mecanismul prin care se fraudează bani publici în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Un om din interiorul Bisericii, filmat cu camera ascunsă, a dezvăluit mecanismul prin care mai mulți lideri politici și înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe Române se implică direct în fraudarea banilor publici. Unul dintre cei filmați cu camera ascunsă este chiar IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
„Petrică Leașcu, un preot slujitor al Bisericii Ortodoxe Române, a vrut să demonstreze corupția din interiorul sistemului de finanțare a unităților de cult. S-a dat drept un om de afaceri cu influență la București și a filmat cu camera ascunsă cum Înaltpreasfințitul Teodosie și consilierul economic al Arhiepiscopiei Tomisului promit un comision de 20% în schimbul obținerii, prin trafic de influență, a unei sume de 800.000 de lei din fondurile publice de la Secretariatul de Stat pentru Culte. Vom continua să urmărim evoluția acestui caz.“, a spus Alex Nedea.
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, a mai fost anchetat în trecut de DNA Constanța. În anul 2017, ierarhul a fost trimis în judecată în dosarul Nazarcea, având ca principală acuzație folosirea de declarații false în vederea obținerii unor subvenții în valoare de aproape 1,4 milioane de lei de la APIA pentru culturi de viță de vie care în fapt nu au existat. Subvențiile au fost accesate în perioada 2010 – 2016, deși via de la Nazarcea fusese abandonată și invadată de vegetație nedorită. Teodosie a fost achitat pe fond de un complet al secției penale a Curții de Apel Constanța, complet condus de magistratul Cristian Deliorga, promovat la scurt timp în rangul de judecător la Curtea Constituțională a României. Ulterior, în februarie 2020, soluția de achitare a fost menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție, devenind astfel definitivă.
