Connect with us

Politica

Iohannis, atac virulent la coaliția PSD – ALDE în discursul de Centenar

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Președintele României, Klaus Iohannis, a adresat miercuri, 28 noiembrie a.c., un mesaj Parlamentului României în cadrul ședinței solemne consacrate celebrării Centenarului Marii Uniri.

Vă transmitem în continuare textul mesajului:

„Domnilor Președinți ai Senatului și  Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Acum exact 100 de ani se înfăptuia Unirea Bucovinei cu România. Urmându-i declarației Sfatului Țării de la Chișinău din 27 Martie 1918, prin care se proclama Unirea Basarabiei cu România, Moțiunea adoptată de Congresul Național al Bucovinei făcea al doilea pas pe calea realizării Marii Uniri, care avea să se împlinească la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.

Aniversăm astăzi un veac de la cea mai importantă realizare a românilor: înfăptuirea unității naționale. Elitele intelectuale și politice ale începutului secolului XX ne impresionează prin exemplul lor de viziune, angajament și jertfă. Este vorba despre suveranii României, de prim-miniștri, de politicienii Regatului României ori de cei din Transilvania, Basarabia sau Bucovina. Este vorba despre oameni de știință și cultură, după cum este vorba despre eminenți păstori ai spiritualității poporului român.

Ei au rămas cu toții în memoria națiunii pentru că au urmărit cu tenacitate realizarea proiectelor și aspirațiilor naționale. Rostite de la tribunele Unirii, cuvintele făuritorilor Statului național nu ne explică doar cum a fost posibilă întregirea României, ci ne transmit, peste ani, un patrimoniu de idei și valori care își păstrează neștirbită actualitatea.

Năzuința împlinirii unității naționale a fost, totodată, și expresia unor valori civice, întrunind adeziunea tuturor segmentelor societății, nu doar a elitelor.

Mai mult chiar, în 1918, unirea provinciilor istorice cu România încetase să mai fie un obiectiv strict românesc, pentru a deveni unul convergent cu interesele și aspirațiile minorităților care conviețuiau cu românii în Basarabia, Bucovina, Transilvania ori Banat.

Prin toate acestea, Marea Unire a fost și este mai mult decât momentul definitoriu al unui popor care își regăsea, democratic, cadrul statal natural.

Marea Unire s-a putut înfăptui și, mai ales, a durat pentru că propunea în plan intern drepturi și libertăți așteptate de toți oamenii. Ea susținea în plan internațional prevalența dreptului asupra forței și principiul frățietății universale.

Într-un moment de criză a relațiilor internaționale, România, cu sprijinul aliaților săi, a fost parte a soluției, și nu a problemei. Pe 1 decembrie 1918, Iuliu Maniu se întreba, la Alba Iulia, ce ar putea face generația sa pentru a se ridica la înălțimea îndeplinirii unui asemenea ideal.

Cu privilegiul de a fi Președintele României în vremea Centenarului, preiau emoționanta interogație a fruntașului ardelean, făuritor al Marii Uniri, și v-o adresez dumneavoastră, aleșilor nației: prin ce putem să fim noi demni de împlinirile de acum 100 de ani?

Astăzi, întrebarea la care trebuie să răspundă politicienii, indiferent de partid sau doctrină, este dacă vor continua să promită mult și să livreze puțin sau dacă vor avea curajul și responsabilitatea de a pune bazele dezvoltării României în cel de-al doilea centenar.

Cred că răspunsul la această întrebare poate să ne indice sursele demnității și coeziunii naționale. Răspunsul la această întrebare se găsește, în ultimă instanță, în oglinda clasei politice românești și misiunea sa.

Doamnelor și domnilor,

Centenarul nu este numai un prilej de a ne întoarce privirea spre trecut și a ne onora istoria. Este, în egală măsură, și un moment de reflecție, în care să ne întrebăm, cu toată onestitatea, dacă ne-am revendicat locul pe care îl merităm în rândul țărilor lumii.

Mergem astăzi în direcția corectă sau ne aflăm pe un drum greșit, care ne va duce în cu totul altă parte decât unde vrem să ajungem, ca națiune? Aniversarea celor 100 de ani ai țării noastre ne găsește la o răscruce pentru destinul României în următorul centenar.

Secolul pe care l-am parcurs nu a fost deloc ușor, dar în ultimele lui decenii am reușit să progresăm. Trăim într-o societate liberă, cu instituții stabile, și ne leagă un amplu parteneriat strategic de cea mai puternică democrație a lumii, Statele Unite ale Americii.

Suntem parte a NATO, cu toate beneficiile de securitate care decurg din acest statut, și suntem membri ai Uniunii Europene, integrați în marea familie a națiunilor, așa cum au visat înaintașii noștri.

Nu ne-a fost simplu să ajungem aici. Și, tocmai de aceea, la fel ca acum un secol, oamenii au mari speranțe pentru viitorul țării noastre și așteptări îndreptățite de la cei care o conduc.

Cu atât mai mult de Centenar, românii așteaptă o guvernare la înălțimea moștenirii care ne-a fost încredințată, vor lideri politici responsabili, cinstiți și care să-și propună obiective politice ambițioase pentru România, nu pentru interesele lor vremelnice.

Românii înțeleg că prosperitatea noastră depinde, în mod esențial, de alegerile pe care le facem, de opțiunile de dezvoltare pe care le adoptăm, de consecvența în a ne urma angajamentele. Este timpul să înțeleagă același lucru și majoritatea politică și guvernamentală.

Doamnelor și domnilor,

Celebrăm Centenarul într-o perioadă tumultoasă pentru societatea românească, iar unele abordări populiste, demagogice și manipulatorii au semănat discordie și au afectat unitatea care ar fi trebuit să caracterizeze modul în care sărbătorim împlinirea unui vis de veacuri.

Spiritul națiunii este însă viu și s-a manifestat în susținerea fără echivoc pe care cetățenii au arătat-o în fața oricăror încercări de a pune în pericol principiile și valorile care au stat și la baza Marii Uniri de acum 100 de ani.

A fi român echivalează acum cu a fi european, iar acest lucru înseamnă mult mai mult decât semnificația istorică sau geografică a termenului. Înseamnă a fi parte a unei comunități de valori care prețuiește libertatea, solidaritatea, respectarea demnității umane, democrația și în care domnește necondiționat statul de drept. Sunt lucruri care fac parte din fibra națională și nimeni, sub nicio formă, nu are dreptul de a le contesta.

Doamnelor și domnilor parlamentari și guvernanți,

Ascultați vocea românilor, recuplați-vă la interesele naționale, ridicați-vă la demnitatea Centenarului și nu îl dezonorați! Luați exemplul anului 1918: România își atinge potențialul său doar atunci când politicienii sunt inspirați de năzuințele oamenilor și ghidați de un proiect național!

România trebuie să țintească tot mai sus ca națiune liberă, ca stat performant, în slujba cetățenilor săi, iar nu să-și piardă direcția și să devină captivă lipsei de viziune a câtorva politicieni fără simțul guvernării democratice.

Printre cele mai importante idealuri ale Marii Uniri au fost respectul legii și libertatea individului. Sunt idealuri care și astăzi mobilizează societatea românească și, prin urmare, trebuie să mobilizeze și acțiunea forului suprem al acestei națiuni, care este Parlamentul României.

Este responsabilitatea dumneavoastră să asigurați o bună legiferare, într-un cadru de dezbateri deschise și transparente, prin implicarea profesioniștilor și prin dialog social, astfel încât deciziile luate aici să fie adaptate la nevoile reale ale societății. Este încă timp să reveniți asupra unor legi care nu au nici susținerea oamenilor și nici nu corespund standardelor europene de drept.

Nu puneți în joc tot efortul și sacrificiile românilor pentru care sunt atât de respectați în Uniunea Europeană, nu faceți rău societății românești mergând mai departe cu legi ale justiției și cu modificări ale codurilor penale care sunt incongruente cu o democrație veritabilă.

Sunt atât de multe probleme care își așteaptă rezolvarea și asupra cărora românii își doresc să vă aplecați, de la readucerea la performanță a marilor sisteme publice, la eficientizarea administrației publice și modernizarea infrastructurii.

Doamnelor și domnilor,

Aniversarea Centenarului a fost așteptată de concetățenii noștri ca unul dintre acele momente de vitalitate ale unei națiuni. Cu prilejul Centenarului, românii au aflat ce și-au propus și au văzut ce au realizat înaintașii noștri.

Dacă clasa politică de astăzi dorește să fie evocată atunci când, peste ani, se va vorbi despre România la Centenarul Marii Uniri, atunci va trebui să-și asume proiecte fundamentale și să atingă acele obiective care corespund cu adevărat așteptărilor cetățenilor noștri.

La mulți ani, români! La mulți ani, România!”

Comments

comments

Politica

Teodorovici: Bugetul pe 2019 nu va fi discutat joi în şedinţa de Guvern, mai trebuie clarificate anumite aspecte

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat, miercuri, că proiectul de buget pe 2019 nu va fi discutat joi în şedinţa de Guvern, în contextul în care mai trebuie dezbătute mai multe aspecte legate de modul în care vor fi cheltuiţi banii, dar nu a precizat dacă acest buget va fi adoptat până la 1 ianuarie 2019 sau după această dată. Teodorovici a precizat că, chiar dacă acest buget va fi adoptat cu întârziere, nu vor exista blocaje la nivelul Guvernului.

Teodorovici, a anunţat, marţi, după ce preşedintele Klaus Iohannis a suspendat şedinta Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că bugetul de stat pentru anul viitor trebuie să fie foarte bine discutat şi dezbătut, în contextul în care Produsul Intern Brut (PIB) va depăşi în 2019, pentru prima dată, 1.000 de miliarde de lei, iar Guvernul mizează pe o creştere economică de 5,5%. Ministrul a subliniat că anul viitor trebuie să fie un an al investiţiilor.

Miercuri, Teodorovici a precizat că proiectul de buget nu va fi discutat, joi, în şedinţa de Guvern.

”Bugetul pe 2019 nu va fi discutat joi în şedinţa de Guvern (…), mai trebuie clarificate anumite aspecte. (…) Unii întreabă cum faceţi rost de fondurile pentru investiţiile locale, cele 10 miliarde de euro? Cum o să derulaţi investiţiile prin parteneriatele public private pe infrastructură? Aceste elemente au fost prinse în bugetul pentru 2019, dar mai sunt etape procedurale”, a spus ministrul.

Ministrul a subliniat că acest proiect trebuie dezbătut pentru a nu exista neclarităţi, dar nu a putut preciza dacă bugetul va fi adoptat până la 1 ianuarie 2019.

”Este foarte important să fie totul foarte clar, este mai important ca niciodată. Va exista o dezbatere şi va fi un buget foarte bine fundamentat”, a spus ministrul.

Teodorovici a precizat că, chiar dacă bugetul va fi adoptat după 1 ianuarie 2019, nu vor exista blocaje în ceea ce priveşte plăţile, iar Guvernul este pregătit pentru o astfel de situaţie, în contextul în care legea prevede că, în astfel de situaţii, poate fi utilizat modelul bugetului pentru anul anterior.

Guvernul intenţionează să înfiinţeze un “Fond de investiţii locale”, căruia i se va aloca un buget de 10 miliarde de euro, fondul fiind destinat unor proiecte privind dezvoltarea localităţilor. Liviu Dragnea a spus, recent, că banii pentru acest fond vor veni “din România”.

sursa: news.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Parlamentul European recomandă primirea IMEDIATĂ a României și Bulgariei în spațiul Schengen

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Parlamentul European a votat marți și a recomandat primirea imediată României și Bulgariei în spaţiul Schengen, fără legătură cu raportul MCV. Practic, eurodeputaţii au aprobat raportul supus la vot cu 514 voturi ”pentru”, 107 ”împotrivă” şi 38 de abţineri.

După votul de astăzi din Parlamentul European urmează decizia finală a Consiliului Uniunii Europene.

O abordare în două etape – suspendarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre – implică un anumit număr de riscuri şi ar putea să aibă un efect negativ asupra viitorului extinderii spaţiului Schengen, subliniau membrii Comisiei.

Membrii Comisiei subliniau că spaţiul Schengen este un dispozitiv unic în felul său şi una dintre cele mai mari reuşite ale UE, iar mânarea aderării depline a României şi Bulgariei are consecinţe negative atât asupra celor două ţări, cât şi asupra întregii Uniuni.

PE a dat undă verde aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen încă din iunie 2011 şi şi-a reiterat poziţia în mai multe rânduri, în urma acestei rezoluţii legislative.

În prezent, atât România, cât şi Bulgaria aplică în mod parţial acquis-ul Schengen, iar controale sunt efectuate la frontierele ambelor ţări.

Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a celor două ţări la spaţiul Schengen este luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi-a exprimat speranţa, săptămâna trecută, la Bruxelles, după întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ceilalţi membri ai Guvernului, că România va fi primită în Schengen în mandatul actualei Comisii, subliniind că ”mai sunt eforturi de făcut”.

Update: În urmă cu puțină vreme, europarlamentarul român Claudiu Ciprian Tănăsescu a postat pe pagina sa de facebook următoarele cuvinte:

Vești bune de la Parlamentul European! Vă anunț cu bucurie că azi am votat, alături de colegii mei, raportul privind aderarea României și a Bulgariei la Spaţiul Schengen.

Cu o largă majoritate (514 voturi pentru, 107 împotrivă şi 38 de abţineri), Parlamentul European a aprobat admiterea României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

Din acest moment intrarea României în Spațiul Schengen mai are un hop de trecut, pentru că hotărârea finală cu privire la aderare trebuie să fie luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului European.

Comisia pentru libertăți civile din cadrul Parlamentului European a cerut miniştrilor UE, la începutul lunii noiembrie, să ia măsuri pentru admiterea de urgență a României și Bulgariei în Spațiul Schengen, susținând că o aderare în două etape ar prezenta prea multe riscuri. O abordare în două etape (suprimarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre) ar prezenta anumite riscuri şi ar putea avea un efect negativ asupra viitoarei extinderi a spaţiului Schengen.

Sursa: Digi24

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

“Fond de investiții locale”, program guvernamental în valoare de 10 miliarde de euro

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Guvernul intenţionează să înfiinţeze un “Fond de investiţii locale”, căruia i se va aloca un buget de 10 miliarde de euro, fondul fiind destinat unor proiecte privind dezvoltarea localităţilor, a anunțat luni seara Liviu Dragnea, președintele PSD. Acesta a explicat că banii pentru acest fond vor veni “din România” şi că speră ca ordonanţa privind înfiinţarea acestui fond să fie aprobată în următoarea şedinţă de Guvern. Totuși, liderul coaliției de guvernare a refuzat sa ofere detalii despre proveniența banilor, dar și ceea de presupune concret acest program destinat administrațiilor locale. 

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, luni, la finalul şedinţei CEx a PSD, că Guvernul intenţionează să înfiinţeze un fond de investiţii care să ajute localităţile să dezvolte proiecte legate de alimentarea cu apă, sisteme de canalizare sau şcoli.

“Pe lângă PNDL, vrem să facem acest Fond de investiţii locale, aşa se numeşte, pe care să-l dublăm de o proiecţie financiară, pentru că, chiar dacă ne propunem să facem mai multe lucruri, dacă nu avem o proiecţie financiară nu vom putea realiza acest lucru”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.

Aceasta nu a precizat de unde vor veni banii necesari înfiinţării şi funcţionării acestui fond.

Mai trebuie precizat ca Liviu Dragnea a informat ca speră ca în prima şedinţă de guvern să se adopte OUG privind acest fond de investiţii.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: