Connect with us

Politica

Iohannis trimite în Parlament pentru reexaminare proiectul de modificare şi completare a legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului spre reexaminare, vineri, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, care transpune directiva europeană privind gestiunea colectivă a acestor drepturi şi acordarea de licenţe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piaţa internă, potrivit news.ro.

În cererea adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, Iohannis arată că legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe transpune Directiva nr. 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe şi acordarea de licenţe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piaţa internă.

„În acest sens, legea defineşte entităţile de gestiune independente, introduce dispoziţii cu privire la modul de organizare, funcţionare şi desfăşurare a activităţii organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, stabileşte procedura de acordare a licenţelor multiteritoriale pentru drepturile online asupra operelor muzicale de către organismele de gestiune colectivă, reconfigurează atribuţiile Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi intervine asupra regimului sancţionator. Totodată, prin dispoziţii tranzitorii se prevede încetarea aplicabilităţii anumitor dispoziţii cuprinse în metodologiile aflate în curs de derulare”, arată documentul.

Cererea mai arată că articolul I, punctul 11 din legea transmisă la promulgare (articolul 1235 din Legea nr. 8/1996) defineşte entităţile de gestiune independente ca fiind persoane juridice cu scop lucrativ, ce funcţionează potrivit reglementărilor legale privind societăţile şi al căror obiect de activitate unic sau principal ori unul dintre obiectele de activitate principale îl reprezintă gestionarea drepturilor de autor sau drepturilor conexe.

„În opinia noastră această definiţie contravine prevederilor articolului 3 litera b din Directiva 2014/26/UE, întrucât permite entităţilor de gestiune independente să aibă scop lucrativ. Norma europeană defineşte entitatea de gestiune independentă ca fiind orice organism care este autorizat prin lege sau prin cesiune, licenţă sau alt tip de înţelegere contractuală să gestioneze drepturile de autor sau drepturile conexe în numele mai multor titulari de drepturi, în beneficiul colectiv al acelor titulari, având drept scop unic sau principal sau unul dintre principalele scopuri această activitate şi care nu este deţinut sau controlat, direct sau indirect, total sau parţial, de titularii de drepturi şi nu are scop lucrativ”, arată cererea de reexmainare.

„Or, adoptarea unor dispoziţii normative contrare directivei a cărei transpunere se urmăreşte aduce atingere obligaţiilor prevăzute de art. 148 alin. (4) din legea fundamentală, potrivit căruia Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării, tratatele constitutive şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu”, adaugă documentul.

În această cerere, preşedintele ţării a menţionat că articolul I, punctul 20 din legea transmisă la promulgare modifică articolul 1311 din Legea nr. 8/1996. Astfel, din cuprinsul primului alineat al articolului 1311- ce reglementează criteriile principale de care trebuie să se ţină seama cu ocazia negocierii în vederea elaborării metodologiei – sunt eliminate două dintre acestea, cele de la literele g şi i.

„Menţionăm că potrivit articolului 1311 alineatul 1 litera g, în cazul în care nu există venituri se va folosi practica europeană în domeniu, iar potrivit literei i, în cazul radiodifuzorilor, remuneraţiile se stabilesc prin negocieri, în condiţii de predictibilitate şi proporţionalitate, cu potenţialii receptori ai emisiunilor, astfel încât utilizatorii să poată avea reprezentarea obligaţiilor de plată la începutul fiecărui an fiscal”, arată cererea de reexaminare.

Potrivit documentului, la cel de-al doilea alineat al articolului 1311 se stabileşte că organismele de gestiune colectivă pot solicita în negocieri, de la aceeaşi categorie de utilizatori, fie remuneraţii forfetare, fie remuneraţii procentuale stabilite ca parte procentuală din veniturile obţinute de fiecare utilizator prin activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul sau, în lipsa veniturilor, din cheltuielile ocazionate de utilizare. Pentru activitatea de radiodifuzare, organismele de gestiune colectivă pot solicita numai remuneraţii procentuale, diferenţiate prin directă proporţionalitate cu ponderea utilizării de către fiecare utilizator – organism de televiziune sau de radiodifuziune, a repertoriului gestionat colectiv în această activitate.

Totodată, arată documentul, potrivit alineatului 3 al aceluiaşi articol, remuneraţiile trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică şi ponderea utilizării drepturilor în cauză, ţinând seama de caracteristicile şi de sfera de utilizare a operelor şi a altor obiecte protejate, precum şi de valoarea economică a serviciului prestat de organismul de gestiune colectivă.

„Referitor la intervenţiile legislative de la articolul 1311 alineatele 1-3, semnalăm că deşi aceste soluţii legislative se prevalează de transpunerea articolului 16 din Directiva 2014/26/UE, în realitate, actul european nu interzice remuneraţia forfetară, prin impunerea soluţiei exclusivităţii unei remuneraţii procentuale pentru activitatea de radiodifuzare. Pe de altă parte, cu privire la valoarea economică a utilizării drepturilor în cauză, ţinând seama de caracteristicile şi de sfera de utilizare a operelor şi a altor obiecte protejate, precum şi cu privire la valoarea economică a serviciului prestat de organismul de gestiune colectivă, actul european stabileşte că aceste criterii trebuie avute în vedere, printre altele, iar nu în mod exclusiv aşa cum transpare din redactarea alineatului 3 al articolului 1311”, mai este menţionat în cerere.

„În plus, noua redactare a alineatului 2 al articolului 1311 coroborat cu eliminarea literei g din cuprinsul alineatului 1 permite interpretarea potrivit căreia – în cazul activităţii de radiodifuzare – în lipsa veniturilor utilizatorului, organismele de gestiune colectivă nu vor mai putea solicita remuneraţii prin raportare la cheltuielile ocazionate de utilizarea operelor în cauză. Totodată, reanalizarea acestei norme se impune şi prin raportare la dispoziţiile articolului II alineatul 3 din legea transmisă la promulgare”, mai arată cererea de reexaminare.

În document este precizat că la articolul I, punctul 36 din legea transmisă la promulgare se abrogă litera g a alineatului 1 al articolului 140 din Legea nr. 8/1996, potrivit căreia încălcarea prevederilor articolului 134 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă, dacă nu există autorizarea sau consimţământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.

„Având în vedere modificările substanţiale aduse de Senat în calitate de primă Cameră sesizată articolului 134 din Legea nr. 8/1996, considerăm că soluţia abrogării literei g a alineatului 1 al articolului 140 de către Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, cu consecinţa dezincriminării acestor fapte, ar trebui reanalizată şi de Senat în vederea unei efective aplicări a principiului bicameralismului”, mai arată documentul.

Potrivit cererii, la articolul II alineatul 3 din legea transmisă la promulgare se prevede că dispoziţiile din metodologiile elaborate conform art. 131 şi 131¹ din Legea nr. 8/1996, care conţin prevederi referitoare la sume/remuneraţii fixe sau minime aplicabile în cazul radiodifuzării, contrare dispoziţiilor art. 131¹ alineatul 2, astfel cum acestea au fost modificate prin legea supusă reexaminării, nu se mai aplică începând cu data împlinirii unui termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

„Apreciem că acest text trebuie reanalizat în vederea corelării cu dispoziţiile  art. 1313 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 ce prevăd că până la publicarea noilor metodologii, rămân valabile vechile metodologii. Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe”, se încheie cererea preşedintelui ţării.

Comments

comments

Politica

Hârșova. Primarul reacționează la acuzațiile consilierului Dia de la PNL – drept la replică

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Primarul orașului Hârșova, Viorel Ionescu, a transmis redacției “Ordinea.Ro” un drept la replică față de articolul Primarul din Hârșova, pus la zid de un consilier liberal: Refuză înființarea și dotare cabinetelor școlare”

Iată punctul de vedere transmis redacției:

“Încep prin a face o mențiune absolut necesară, pentru ca toți cetățenii să înțeleagă faptul că preocuparea domnului consilier Dia Ionel pentru înființarea cabinetelor medicale în unitățile de învățământ a făcut obiectul unui act normativ, încă din anul 2011, iar adoptarea unei HCL cu același obiect nu s-ar mai fi impus. Deși toți consilierii locali, inclusiv consilierii ALDE, au aprobat, prin HCL nr. 75/28.07.2016, înființarea unor cabinete medicale școlare, trebuie specificat faptul că, această hotărâre de consiliu local nu are putere legislativă superioară unui ordin de ministru, ce reglementează aceeași situație încă din anul 2011, de când există cadrul legal ce stabilește responsabilitățile tuturor instituțiilor implicate în acest proces, ocazie cu care îi recomand domnului consilier Dia Ionel, să lectureze Metodologia aprobată prin Ordinul comun nr. 5298/1668/2011 al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și al Ministerului Sănătății. Acest ordin de ministru se aplică cu prioritate, lucru pe care domnul Dia Ionel, jurist fiind, sigur îl cunoaște.

Concret, pentru informarea domnului consilier Dia Ionel, potrivit Anexei 1:

  • VI, lit. b la Metodologie, directorul unității de învățământ este cel care ”semnalează nevoile de amenajare şi dotare a cabinetelor medicale administraţiei publice locale”.
  • XI, lit. b la Metodologie, inspectoratul școlar județean este cel care ”semnalează nevoile de amenajare şi dotare administraţiei publice locale”.
  • XII, lit. b și c la Metodologie, administrația publică locală asigură resursele financiare pentru dotarea cabinetelor și personalul medical necesar, ca urmare a semnalărilor transmise de unitatea școlară sau inspectoratul școlar județean. De menționat faptul că, potrivit Art. 3 alin. 3 din OUG nr. 162/2008, sumele necesare pentru asistența medicală sunt asigurate în baza unui contract încheiat cu direcția de sănătate publică și nu de la bugetul local.

Pe de altă parte, preocuparea primarului Viorel Ionescu pentru înființarea acestor cabinete medicale ar fi trebuit să fie cunoscută de consilierul local, domnul Dia Ionel, întrucât primarul Viorel Ionescu a accesat două programe de finanțare prin PNDL, prin care, în cadrul Liceului Teoretic ,,Ioan Cotovu”, au fost construite, deja, încă două clase și un cabinet medical, ce urmează a fi date în folosință, aspecte făcute publice pe pagina de facebook a Primăriei Orașului Hârșova și a mea, personală.

De asemenea, în cadrul aceluiași program de finanțare, se va realiza mansardarea Școlii Gimnaziale nr. 1 din Hârșova, execuție ce urmează a se demara în cursul acestui an, înființându-se și un cabinet medical.

Așadar, este evident că m-am preocupat de înființarea unor noi astfel de cabinete medicale, iar pentru spațiile deja existente, nu a existat un refuz de finanțare a dotărilor cabinetelor, acestea nefiind încă semnalate administrației publice locale de personalul ce avea astfel de atribuții, conform actului normativ arătat mai sus.

Dl. Consilier Dia Ionel își arată preocuparea, într-adevăr, însă numai pe hârtie și fără o informare corespunzătoare. Putem scrie orice, dar trebuie să o facem cu responsabilitate.

Apreciez, totuși, interesul domnului consilier județean Bola Bogdan, care și-a arătat sprijinul pentru a ajuta în implementarea acestui proiect, pe lângă Inspectoratul Școlar Județean și de ce nu, poate și în obținerea de fonduri suplimentare, necesare punerii în aplicare a acestui proiect, de la Consiliul Județean. Suntem deschiși unei colaborări cu consilierul județen, în acest sens, dacă se dorește o comunicare directă și pragmatică, nu doar un schimb de articole de presă.

Nu am contestat necesitatea unor astfel de cabinete medicale în unitățile de învățământ, nu am refuzat înființarea lor, de aceea am demarat și realizat, parțial, proiecte prin care, cu ajutorul unor programe de  finanțare să realizăm aceste obiective de investiție, dar, este curios, totuși, cum a constatat domnul Dia Ionel că nu există astfel de cabinete medicale abia în anul 2016 și 2018, deși ordinul ministrului sănătății este din anul 2011, iar Dia Ionel a fost consilier și perioada 2012-2016, dar înțeleg că nu l-a interesat la fel de mult ca acum sănătatea copiilor din unitățile de învățământ.

Faptul că și Dia Ionel are pretenția de a se realiza toate nevoile cetățenilor orașului Hârșova într-un interval de numai doi ani de zile, deși alții au avut la dispoziție câte două mandate și nu au făcut aceste lucruri, denotă un alt scop, un interes electoral, propagandistic, pe care îl observ din ce în ce mai acut în rândul potențialilor candidați ce se anunță la funcția de primar, din care face parte și el, dar încă nu cred că are curajul să o spună, atâta timp cât se pare că nu corespunde criteriilor stabilite de Chiriță Ionel și partidul pe care încă îl reprezintă”.

Care au fost acuzațiile consilierului Ionel Dia, citiți într-un articol “Ordinea.ro”:

Primarul din Hârșova, pus la zid de un consilier liberal: “Refuză înființarea și dotarea cabinetelor școlare”

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Claudiu Palaz (PMP): PNL jupoaie artiștii constănțeni

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Partidul Miscarea Populara, prin presedintele, Claudiu Iorga Palaz, a depus marți un proiect de hotarare, prin care solicita Consiliului Judetean Constanta sa aprobe atribuirea in folosinta gratuita din partea PNL CONSTANTA, a spatiului situat in strada Ion Lahovari, nr 2A.

“Spatiul solicitat spre folosinta gratuita este necesar pentru desfasurarea de activitati administrative (birouri) de catre Teatrul de Stat Constanta, spatiu ce a avut destinatia de sediu de partid, PNL. Consider ca este timpul ca PNL Constanta sa faca ceva pentru institutiile de cultura constantene si un prim pas ar fi ca PNL sa renunte la cei 2.200 euro/luna pe care ii primeste drept chirie pentru spatiul aminitit mai sus de la Consiliul Judetean Constanta!!! Nu cred ca este un capat de tara ca PNL sa accepte sa ajute Teatrul de Stat Constanta si sa nu-l mai jupoaie financiar de 2.200 euro lunar. Este imoral ca un partid politic ca PNL care are deja un sediu dat de catre Primaria Constanta pentru care plateste o chirie modica pentru o suprafata de aproape 300 mp, sa profite de pe urma banilor publici si sa pretinda chirie de la Consiliul Judetean Constanta pentru un alt spatiu (cel din strada Ion Lahovari, nr 2A) al carui detinator este”, transmite liderul PMP Constanța prin intermediul unui comunicat de presă remis redacției.

Astfel, prin documentul depus la sediul administrației județene, Palaz propune cedarea spațiului situat pe str. Traian înapoi Primăriei Constanța, iar liberalii să își mute sediul în spațiul pe care îl închiriază, de pe str. Lahovari. Dacă nu, să-l atribuie Teatrului de Stat din Constanța spre folosință gratuită.

“Propun ca PNL sa cedeze spatiul de pe str. Traian, inapoi primariei Constanta si sa se mute in cel pe care-l inchiriaza, de pe str. Ion Lahovari, sau sa-l atribuie pe cel din urma, Teatrului de Stat Constanta spre folosinta gratuita. Cum a avut noroc chiar PNL Constanta sa isi inchirieze sediul de partid  Consiliului Judeatean Constanta cand tot orasul este plin de spatii goale de inchiriat? La o simpla analiza a situatiei concluzia politica este urmatoarea: PSD a inchiriat un spatiu de la PNL si ii plateste acestuia 10.000 ron/luna. Domnilor de la PNL, va cer public ca pana la sedinta de consiliu de luna aceasta sa va dati acceptul notarial prin care dati in folosinta gratuita (renuntand la chiria platita din banii publici ai Consiliul Judetean Constanta pe care ati obtinut-o de la artistii constanteni, lunar) spatiul din Str. Ion Lahovari nr 2a Teatrului de Stat Constanta. Va cer public sa nu mai jupuiti artistii constanteni !!!” susține Claudiu Palaz prin intermediul aceluiași document de presă.

De altfel, președintele PMP Constanța face public și contractul de închiriere al sediului PNL din str. Lahovari către Teatrul de Stat Constanța. Iată documentul:

Download (PDF, 1.33MB)

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

UDMR rupe majoritatea PSD din Parlament. Kelemen Hunor: “Măsurile brutale în zona fiscală sunt contraproductive”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, luni, într-un interviu la RFI, că Guvernul nu ar fi trebuit să adopte OUG privind măsurile fiscale cu doar câteva zile înainte de terminarea anului calendaristic şi fiscal. El precizează că Uniunea nu susţine aceste măsuri luate brusc şi fără o dezbatere.

„Nu am susţinut nici anul trecut, când au fost anunţate printr-o Ordonanţă de Urgenţă, cu câteva zile înainte de terminarea anului calendaristic şi fiscal şi nu susţin nici acum, fiindcă nu a existat o dezbatere, nu a existat un studiu, ce se va întâmpla după introducerea acestor măsuri fiscale. Nu poţi să faci cu câteva zile înainte de terminarea anului, fiindcă nici companiile, nici societatea, nimeni nu poate fi pregătit pentru o astfel de schimbare şi nu este bine să faci brusc, şase luni măcar ar trebui să laşi, aşa cum scrie şi în legislaţia noastră internă, pentru ca toată lumea să se pregătească pentru o modificare fiscală şi mă îndoiesc că această dezbatere sau mă rog, dezbaterea OUG când va ajunge în Parlament va merge foarte lin. Nu ştiu dacă s-a gândit ministrul Finanţelor şi la o respingere a Ordonanţei undeva pe la mijlocul anului, ce va pune la loc sau cum va gestiona treaba. De aceea, eu cred că măsurile aşa brutale în zona fiscală, în zona de impozite sunt extrem de contraproductive”, a declarat liderul UDMR citat de stiripesurse.ro.

OUG privind măsurile fiscale prevede, între altele, o aşa-numită taxă pe lăcomie aplicată băncilor şi impozite de 2% şi 3% pe cifra de afaceri, în domenii ca telecom şi energetic.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: