Connect with us

Politica

Iohannis trimite în Parlament pentru reexaminare proiectul de modificare şi completare a legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului spre reexaminare, vineri, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, care transpune directiva europeană privind gestiunea colectivă a acestor drepturi şi acordarea de licenţe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piaţa internă, potrivit news.ro.

În cererea adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, Iohannis arată că legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe transpune Directiva nr. 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe şi acordarea de licenţe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piaţa internă.

„În acest sens, legea defineşte entităţile de gestiune independente, introduce dispoziţii cu privire la modul de organizare, funcţionare şi desfăşurare a activităţii organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, stabileşte procedura de acordare a licenţelor multiteritoriale pentru drepturile online asupra operelor muzicale de către organismele de gestiune colectivă, reconfigurează atribuţiile Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi intervine asupra regimului sancţionator. Totodată, prin dispoziţii tranzitorii se prevede încetarea aplicabilităţii anumitor dispoziţii cuprinse în metodologiile aflate în curs de derulare”, arată documentul.

Cererea mai arată că articolul I, punctul 11 din legea transmisă la promulgare (articolul 1235 din Legea nr. 8/1996) defineşte entităţile de gestiune independente ca fiind persoane juridice cu scop lucrativ, ce funcţionează potrivit reglementărilor legale privind societăţile şi al căror obiect de activitate unic sau principal ori unul dintre obiectele de activitate principale îl reprezintă gestionarea drepturilor de autor sau drepturilor conexe.

„În opinia noastră această definiţie contravine prevederilor articolului 3 litera b din Directiva 2014/26/UE, întrucât permite entităţilor de gestiune independente să aibă scop lucrativ. Norma europeană defineşte entitatea de gestiune independentă ca fiind orice organism care este autorizat prin lege sau prin cesiune, licenţă sau alt tip de înţelegere contractuală să gestioneze drepturile de autor sau drepturile conexe în numele mai multor titulari de drepturi, în beneficiul colectiv al acelor titulari, având drept scop unic sau principal sau unul dintre principalele scopuri această activitate şi care nu este deţinut sau controlat, direct sau indirect, total sau parţial, de titularii de drepturi şi nu are scop lucrativ”, arată cererea de reexmainare.

„Or, adoptarea unor dispoziţii normative contrare directivei a cărei transpunere se urmăreşte aduce atingere obligaţiilor prevăzute de art. 148 alin. (4) din legea fundamentală, potrivit căruia Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării, tratatele constitutive şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu”, adaugă documentul.

În această cerere, preşedintele ţării a menţionat că articolul I, punctul 20 din legea transmisă la promulgare modifică articolul 1311 din Legea nr. 8/1996. Astfel, din cuprinsul primului alineat al articolului 1311- ce reglementează criteriile principale de care trebuie să se ţină seama cu ocazia negocierii în vederea elaborării metodologiei – sunt eliminate două dintre acestea, cele de la literele g şi i.

„Menţionăm că potrivit articolului 1311 alineatul 1 litera g, în cazul în care nu există venituri se va folosi practica europeană în domeniu, iar potrivit literei i, în cazul radiodifuzorilor, remuneraţiile se stabilesc prin negocieri, în condiţii de predictibilitate şi proporţionalitate, cu potenţialii receptori ai emisiunilor, astfel încât utilizatorii să poată avea reprezentarea obligaţiilor de plată la începutul fiecărui an fiscal”, arată cererea de reexaminare.

Potrivit documentului, la cel de-al doilea alineat al articolului 1311 se stabileşte că organismele de gestiune colectivă pot solicita în negocieri, de la aceeaşi categorie de utilizatori, fie remuneraţii forfetare, fie remuneraţii procentuale stabilite ca parte procentuală din veniturile obţinute de fiecare utilizator prin activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul sau, în lipsa veniturilor, din cheltuielile ocazionate de utilizare. Pentru activitatea de radiodifuzare, organismele de gestiune colectivă pot solicita numai remuneraţii procentuale, diferenţiate prin directă proporţionalitate cu ponderea utilizării de către fiecare utilizator – organism de televiziune sau de radiodifuziune, a repertoriului gestionat colectiv în această activitate.

Totodată, arată documentul, potrivit alineatului 3 al aceluiaşi articol, remuneraţiile trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică şi ponderea utilizării drepturilor în cauză, ţinând seama de caracteristicile şi de sfera de utilizare a operelor şi a altor obiecte protejate, precum şi de valoarea economică a serviciului prestat de organismul de gestiune colectivă.

„Referitor la intervenţiile legislative de la articolul 1311 alineatele 1-3, semnalăm că deşi aceste soluţii legislative se prevalează de transpunerea articolului 16 din Directiva 2014/26/UE, în realitate, actul european nu interzice remuneraţia forfetară, prin impunerea soluţiei exclusivităţii unei remuneraţii procentuale pentru activitatea de radiodifuzare. Pe de altă parte, cu privire la valoarea economică a utilizării drepturilor în cauză, ţinând seama de caracteristicile şi de sfera de utilizare a operelor şi a altor obiecte protejate, precum şi cu privire la valoarea economică a serviciului prestat de organismul de gestiune colectivă, actul european stabileşte că aceste criterii trebuie avute în vedere, printre altele, iar nu în mod exclusiv aşa cum transpare din redactarea alineatului 3 al articolului 1311”, mai este menţionat în cerere.

„În plus, noua redactare a alineatului 2 al articolului 1311 coroborat cu eliminarea literei g din cuprinsul alineatului 1 permite interpretarea potrivit căreia – în cazul activităţii de radiodifuzare – în lipsa veniturilor utilizatorului, organismele de gestiune colectivă nu vor mai putea solicita remuneraţii prin raportare la cheltuielile ocazionate de utilizarea operelor în cauză. Totodată, reanalizarea acestei norme se impune şi prin raportare la dispoziţiile articolului II alineatul 3 din legea transmisă la promulgare”, mai arată cererea de reexaminare.

În document este precizat că la articolul I, punctul 36 din legea transmisă la promulgare se abrogă litera g a alineatului 1 al articolului 140 din Legea nr. 8/1996, potrivit căreia încălcarea prevederilor articolului 134 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă, dacă nu există autorizarea sau consimţământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.

„Având în vedere modificările substanţiale aduse de Senat în calitate de primă Cameră sesizată articolului 134 din Legea nr. 8/1996, considerăm că soluţia abrogării literei g a alineatului 1 al articolului 140 de către Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, cu consecinţa dezincriminării acestor fapte, ar trebui reanalizată şi de Senat în vederea unei efective aplicări a principiului bicameralismului”, mai arată documentul.

Potrivit cererii, la articolul II alineatul 3 din legea transmisă la promulgare se prevede că dispoziţiile din metodologiile elaborate conform art. 131 şi 131¹ din Legea nr. 8/1996, care conţin prevederi referitoare la sume/remuneraţii fixe sau minime aplicabile în cazul radiodifuzării, contrare dispoziţiilor art. 131¹ alineatul 2, astfel cum acestea au fost modificate prin legea supusă reexaminării, nu se mai aplică începând cu data împlinirii unui termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

„Apreciem că acest text trebuie reanalizat în vederea corelării cu dispoziţiile  art. 1313 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 ce prevăd că până la publicarea noilor metodologii, rămân valabile vechile metodologii. Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe”, se încheie cererea preşedintelui ţării.

Comments

comments

Politica

Dragi români, duminică să mergem cu toții la vot!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Pe 26 mai să câștige România, să câștige PSD și să trimitem la Bruxelles români cu dragoste de țară, patrioți adevărați!

Opoziția a purtat o campanie murdară, dusă cu mercenari plătiți pentru a fi agresivi și a împrăștia minciuni, însă noi am avut de partea noastră cetățenii onești ai României și realizările pe care acest Guvern al Partidului Social Democrat le-a avut în acești doi ani.

PSD prezentat românilor ceea ce a realizat și nu a mințit. Nu uitați că guvernarea de dreapta a tăiat salarii și pensii în România, în timp ce guvernarea PSD a crescut salariile și pensiile. Nu uitați că guvernarea de dreapta a închis firme, școli și spitale în România, iar guvernarea PSD a introdus facilități fiscale pentru sprijinirea antreprenorilor și a mărit salariile profesorilor și medicilor.

PSD va trimite în Europa oameni onești, cu dragoste de țară, patrioți adevărați, care vor ști cum să lupte pentru România și cum să apere interesele țării lor.

Așadar, dragi români, mergeți cu toții la vot, duminică! Pe 26 mai votați PSD! Doar așa va câștiga România, trimițând la Bruxelles doar români cu dragoste de țară, patrioți adevărați!

Material comandat de Partidul Social Democrat – PSD

Realizat de Asociația Puterea Civică

CUI mandatar financiar coordonator: 41190008

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Barna și Cioloș, mesaj de la Constanța: „Vrem să aducem Europa în România!“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Alegerile europarlamentare au intrat în linie dreaptă. Duminică, peste 18 milioane de români sunt chemați la urne pentru a-și alege cei 33 de politicieni care vor reprezenta România în Parlamentul European. Printre aceștia, potrivit sondajelor, se vor număra și aleșii Alianței 2020 USR-PLUS, condusă de Dan Barna (USR) și Dacian Cioloș (PLUS). Lista candidaților USR este deschisă de fostul premier Dacian Cioloș, președintele USR, și cuprinde 43 de nume de la cele două partide. Pentru că municipiul Constanța reprezintă un nod important pe harta Europei, prin prisma prezenței Portului, mulți dintre candidații Alianței au venit la malul mării în această perioadă și au explicat motivele pentru care românii ar trebui să voteze candidații USR-PLUS. De altfel, Dan Barna și Dacian Cioloș au afirmat într-o vizită la Constanța, efectuată în urmă cu două luni, că scrutinul din 26 mai înseamnă mult mai mult decât alegerea unor reprezentanți în Parlamentul European.

„Este pentru prima dată după decembrie 2016 când românii au ocazia să-și exprime prin vot revolta și dezacordul față de faptul că timp de doi ani și jumătate România a discutat doar cum scapă Liviu Dragnea (președintele PSD, n.r.) de pușcărie și nu a discutat aproape deloc despre autostrăzi, spitale regionale ori curicula educațională. În acest context, suntem foarte încrezători că 26 mai va fi momentul în care România și cetățenii săi vor da un mesaj puternic actualei majorități PSD – ALDE, că lucrurile nu mai pot să continue în direcția dorită de ei și că trebuie să apucăm calea europeană. Trebuie să ne întoarcem la a guverna România și nu să satisfacem interesele persoane a unor persoane cu probleme penale care dau impresia că au confiscat întregul stat“, a afirmat liderul USR, Dan Barna.

În discuțiile cu electoratul constănțean, ce de la USR și PLUS le-au transmis cetățenilor de la malul mării că odată cu intrarea în PE, aleșii alianței au pentru prima dată șansa să acționeze acolo unde contează cu adevărat, la vot: „acolo, unde cei de PSD nu mai pot să ne lovească, nu mai pot să ne ignore, acolo noi avem puterea“.

„Noi credem că Uniunea Europeană este șansa istorică a României la prosperitate, normalitate și stabilitate. România e puternică atunci când Europa e puternică, România e prosperă atunci când Europa e prosperă. Vrem să aducem Europa în România. Vrem conectarea ireversibilă a României la valorile europene ale democrației și statului de drept. Vrem ca românii să beneficieze pe deplin de siguranța, bunăstarea și prosperitatea europeană. De aceea, ne asumăm un angajament pentru o Românie democratică, prosperă și puternică în Uniunea Europeană, cu trei obiective principale: recâștigarea încrederii în viitorul României, ca parte a Uniunii Europene, printr-o activitate credibilă, respectată de reprezentare a României în Parlamentul European.

Asigurarea dezvoltării economice, prin atragerea de investiții și absorbția de fonduri europene, dezvoltarea agriculturii și satului românesc, a infrastructurii și a antreprenoriatului și crearea de locuri de muncă bine plătite. Bunăstare și creșterea calității vieții, prin asigurarea unor servicii de sănătate, de educație și sociale la standarde europene.

În același timp, vom lupta pentru ca Uniunea Europeană să devină mai puternică și să reziste asaltului populiștilor și naționaliștilor, care profită de slăbiciunile ei pentru a o discredita și a o distruge din interior. Pentru a rezista acestor atacuri, forțele pro-europene trebuie să fie unite, iar Uniunea trebuie să funcționeze mai bine, să fie mai puțin birocratică și mai bine conectată la problemele reale ale cetățenilor. România poate contribui la o Uniune Europeană mai puternică, folosind experiența și competența candidaților noștri, precum și credibilitatea pe care aceștia o au în relația cu partenerii europeni“, mai spun cei din USR-PLUS.

În principal, temele Alianței pentru viitorul legislativ al Uniunii Europene cuprind patru capitole principale: I. JUSTIȚIE ȘI PROTEJAREA DREPTURILOR ROMÂNILOR ÎN UE

Justiție: drepturile europene ale cetățenilor români, schengen și protejarea frontierelor, sprijin pentru societatea civilă care apără valorile europene; II. BUNĂSTAREA SOCIETĂȚII: Educație, Sănătate, Măsuri antisărăcie; III. PROSPERITATE EUROPEANĂ ACASĂ, ÎN ROMÂNIA: Satul și agricultura, Fondurile europene, Infrastructura rutieră, Inovare, Piața muncii și ocuparea; IV. POLITICA EXTERNĂ ȘI DE SECURITATE: Republica Moldova, Extinderea Uniunii Europene, Parteneriatul Estic, Legislație Magnitsky în UE. În ceea ce privește Justiția, un capitol asupra căruia cei de la USR s-au axat în ultimii ani în Parlamentul României, Alianța USR-PLUS propune „crearea unui mecanism orizontal, aplicabil în toate statele membre, de monitorizare a derapajelor față de statul de drept, pe modelul MCV, implementat cu succes în Bulgaria și România“.

Iată lista candidaților Alianței 2020 USR-PLUS:

1 Dacian Ciolos PLUS

2 Cristian Ghinea USR

3 Dragos Nicolae Pîslaru PLUS

4 Clotilde Armand USR

5 Ioan Dragoș Tudorache PLUS

6 Nicolae Ștefănuță USR

7 Vlad Botoș USR

8 Ramona Victoria Strugariu PLUS

9 Vlad Gheorghe USR

10 Alin Cristian Mituța PLUS

11 Naomi Reniuț Ursoiu USR

12 Valeriu Nicolae PLUS

13 Oana Țoiu PLUS

14 Radu Ghelmez USR

15 Liviu Iolu PLUS

16 Radu Mihaiu USR

17 Andrei Ion PLUS

18 Iulian Lorincz USR

19 Adriana Cristian USR

20 Oana Popescu PLUS

21 Camelia Crișan USR

22 Anca Majaru PLUS

23 George Taranu USR

24 Bogdan Deleanu PLUS

25 Stefan Pălărie PLUS

26 Silviu Gurlui USR

27 Alexandru Grigorescu Negri PLUS

28 Teodora Stoian USR

29 George Gima PLUS

30 Alexandru Vărzaru USR

31 Raluca Amariei USR

32 Gabriela Maria Mirescu Gruber PLUS

33 Miroslav Tascu Stavre USR

34 Cătălina-Teodora Sofron PLUS

35 Florin Andrei USR

36 Sorin Dan Clinci PLUS

37 Iulian Craciun PLUS

38 Emanuel Stoica USR

39 Daniela Serban PLUS

40 Octavian Berceanu USR

41 Mihaela Nestor

42 Cristina Iurisniti USR

43 Elena Uram USR

Comandat de partidul Uniunea Salvați România (parte a alianței  electorale, Alianta 2020 USR-PLUS)

Realizat de Asociația Puterea Civică (Ordinea.ro)

Cod Unic de Identificare: 41190006

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Dragnea, despre procesul său: “Sunt complet nevinovat. Dacă judecătorii sunt lăsaţi liberi, o să fiu achitat”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut, joi seara, într-o emisiune la Antena 3, că judecătorii care urmează să se pronunţe în dosarul său sunt supuşi unor presiuni inimaginabile, iar dacă aceştia rezistă presiunilor, cu siguranţă va fi achitat.

„Presiunile sunt inimaginabile pe marginea acestui proces. (…) Dacă judecătorii din complet vor rezista la presiuni, nu poate să fie decât achitare, pentru că sunt complet nevinovat. Nu există absolut nicio probă care să mă incrimineze”, a afirmat Dragnea.

Liderul PSD a mai spus că primul complet, care l-a condamnat în prima instanţă, „nu există oficial”.

„Am vorbit cu avocaţii: primul complet care m-a condamnat nu există oficial. Orice complet trebuie să aibă în spate o hotărâre a Colegiului de conducere, care se publică în Monitorul Oficial. Aia nu există, adică a plecat o doamnă judecătoare din complet, a venit un domn judecător care, sigur, a şi susţinut condamnarea, nu a fost numit aleatoriu, nici nu există o hotărâre în care să apară acest nume”, a afirmat Dragnea.

„Sunt complet nevinovat, nu mai vorbesc că e o speţă ruşinoasă. Dacă judecătorii sunt lăsaţi liberi, o să fiu achitat, dacă nu rezistă la presiuni, Dumnezeu cu mila”, a declarat de asemenea liderul PSD.

ICCJ a amânat pentru 27 mai pronunţarea în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în servicium fiind condamnat în primă instanţă la 3 ani şi şase luni de închisoare. DNA a cerut, însă o pedeapsă mai mare, orientată spre medie.
sursa: news.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: