Connect with us

Politica

Iohannis trimite în Parlament pentru reexaminare proiectul de modificare şi completare a legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului spre reexaminare, vineri, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, care transpune directiva europeană privind gestiunea colectivă a acestor drepturi şi acordarea de licenţe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piaţa internă, potrivit news.ro.

În cererea adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, Iohannis arată că legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe transpune Directiva nr. 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe şi acordarea de licenţe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piaţa internă.

„În acest sens, legea defineşte entităţile de gestiune independente, introduce dispoziţii cu privire la modul de organizare, funcţionare şi desfăşurare a activităţii organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, stabileşte procedura de acordare a licenţelor multiteritoriale pentru drepturile online asupra operelor muzicale de către organismele de gestiune colectivă, reconfigurează atribuţiile Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi intervine asupra regimului sancţionator. Totodată, prin dispoziţii tranzitorii se prevede încetarea aplicabilităţii anumitor dispoziţii cuprinse în metodologiile aflate în curs de derulare”, arată documentul.

Cererea mai arată că articolul I, punctul 11 din legea transmisă la promulgare (articolul 1235 din Legea nr. 8/1996) defineşte entităţile de gestiune independente ca fiind persoane juridice cu scop lucrativ, ce funcţionează potrivit reglementărilor legale privind societăţile şi al căror obiect de activitate unic sau principal ori unul dintre obiectele de activitate principale îl reprezintă gestionarea drepturilor de autor sau drepturilor conexe.

„În opinia noastră această definiţie contravine prevederilor articolului 3 litera b din Directiva 2014/26/UE, întrucât permite entităţilor de gestiune independente să aibă scop lucrativ. Norma europeană defineşte entitatea de gestiune independentă ca fiind orice organism care este autorizat prin lege sau prin cesiune, licenţă sau alt tip de înţelegere contractuală să gestioneze drepturile de autor sau drepturile conexe în numele mai multor titulari de drepturi, în beneficiul colectiv al acelor titulari, având drept scop unic sau principal sau unul dintre principalele scopuri această activitate şi care nu este deţinut sau controlat, direct sau indirect, total sau parţial, de titularii de drepturi şi nu are scop lucrativ”, arată cererea de reexmainare.

„Or, adoptarea unor dispoziţii normative contrare directivei a cărei transpunere se urmăreşte aduce atingere obligaţiilor prevăzute de art. 148 alin. (4) din legea fundamentală, potrivit căruia Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării, tratatele constitutive şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu”, adaugă documentul.

În această cerere, preşedintele ţării a menţionat că articolul I, punctul 20 din legea transmisă la promulgare modifică articolul 1311 din Legea nr. 8/1996. Astfel, din cuprinsul primului alineat al articolului 1311- ce reglementează criteriile principale de care trebuie să se ţină seama cu ocazia negocierii în vederea elaborării metodologiei – sunt eliminate două dintre acestea, cele de la literele g şi i.

„Menţionăm că potrivit articolului 1311 alineatul 1 litera g, în cazul în care nu există venituri se va folosi practica europeană în domeniu, iar potrivit literei i, în cazul radiodifuzorilor, remuneraţiile se stabilesc prin negocieri, în condiţii de predictibilitate şi proporţionalitate, cu potenţialii receptori ai emisiunilor, astfel încât utilizatorii să poată avea reprezentarea obligaţiilor de plată la începutul fiecărui an fiscal”, arată cererea de reexaminare.

Potrivit documentului, la cel de-al doilea alineat al articolului 1311 se stabileşte că organismele de gestiune colectivă pot solicita în negocieri, de la aceeaşi categorie de utilizatori, fie remuneraţii forfetare, fie remuneraţii procentuale stabilite ca parte procentuală din veniturile obţinute de fiecare utilizator prin activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul sau, în lipsa veniturilor, din cheltuielile ocazionate de utilizare. Pentru activitatea de radiodifuzare, organismele de gestiune colectivă pot solicita numai remuneraţii procentuale, diferenţiate prin directă proporţionalitate cu ponderea utilizării de către fiecare utilizator – organism de televiziune sau de radiodifuziune, a repertoriului gestionat colectiv în această activitate.

Totodată, arată documentul, potrivit alineatului 3 al aceluiaşi articol, remuneraţiile trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică şi ponderea utilizării drepturilor în cauză, ţinând seama de caracteristicile şi de sfera de utilizare a operelor şi a altor obiecte protejate, precum şi de valoarea economică a serviciului prestat de organismul de gestiune colectivă.

„Referitor la intervenţiile legislative de la articolul 1311 alineatele 1-3, semnalăm că deşi aceste soluţii legislative se prevalează de transpunerea articolului 16 din Directiva 2014/26/UE, în realitate, actul european nu interzice remuneraţia forfetară, prin impunerea soluţiei exclusivităţii unei remuneraţii procentuale pentru activitatea de radiodifuzare. Pe de altă parte, cu privire la valoarea economică a utilizării drepturilor în cauză, ţinând seama de caracteristicile şi de sfera de utilizare a operelor şi a altor obiecte protejate, precum şi cu privire la valoarea economică a serviciului prestat de organismul de gestiune colectivă, actul european stabileşte că aceste criterii trebuie avute în vedere, printre altele, iar nu în mod exclusiv aşa cum transpare din redactarea alineatului 3 al articolului 1311”, mai este menţionat în cerere.

„În plus, noua redactare a alineatului 2 al articolului 1311 coroborat cu eliminarea literei g din cuprinsul alineatului 1 permite interpretarea potrivit căreia – în cazul activităţii de radiodifuzare – în lipsa veniturilor utilizatorului, organismele de gestiune colectivă nu vor mai putea solicita remuneraţii prin raportare la cheltuielile ocazionate de utilizarea operelor în cauză. Totodată, reanalizarea acestei norme se impune şi prin raportare la dispoziţiile articolului II alineatul 3 din legea transmisă la promulgare”, mai arată cererea de reexaminare.

În document este precizat că la articolul I, punctul 36 din legea transmisă la promulgare se abrogă litera g a alineatului 1 al articolului 140 din Legea nr. 8/1996, potrivit căreia încălcarea prevederilor articolului 134 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă, dacă nu există autorizarea sau consimţământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.

„Având în vedere modificările substanţiale aduse de Senat în calitate de primă Cameră sesizată articolului 134 din Legea nr. 8/1996, considerăm că soluţia abrogării literei g a alineatului 1 al articolului 140 de către Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, cu consecinţa dezincriminării acestor fapte, ar trebui reanalizată şi de Senat în vederea unei efective aplicări a principiului bicameralismului”, mai arată documentul.

Potrivit cererii, la articolul II alineatul 3 din legea transmisă la promulgare se prevede că dispoziţiile din metodologiile elaborate conform art. 131 şi 131¹ din Legea nr. 8/1996, care conţin prevederi referitoare la sume/remuneraţii fixe sau minime aplicabile în cazul radiodifuzării, contrare dispoziţiilor art. 131¹ alineatul 2, astfel cum acestea au fost modificate prin legea supusă reexaminării, nu se mai aplică începând cu data împlinirii unui termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

„Apreciem că acest text trebuie reanalizat în vederea corelării cu dispoziţiile  art. 1313 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 ce prevăd că până la publicarea noilor metodologii, rămân valabile vechile metodologii. Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe”, se încheie cererea preşedintelui ţării.

Comments

comments

Politica

Eugen Tomac (PMP), la Constanța: Reducerea numărului de parlamentari și eliminarea pensiilor speciale, condiții pentru a susține un Guvern

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PMP, Eugen Tomac, împreună cu Elena Băsescu, candidat pentru Camera Deputaților, și Claudiu Palaz, candidat al PMP pentru un post de senator, au susținut, astăzi, la Constanța, o conferință de presă. În cadrul acesteia, Elena Băsescu a declarat că ea duce o „campanie la firul ierbii“, pe care a învățat-o de la tată ei, Traian Băsescu, și de la vechii PDL-iști și PD-iști.

„Campania la firul ierbii mi se pare cea mai eficientă, pentru că, mergând la pas prin localități și vorbind cu sute sau chiar mii de oameni, am constatat cu amărăciune că județul Constanța este dezvoltat cu trei viteze. Prima este municipiul Constanța, care are resurse care nu sunt exploatate la maxim, adică la platforma continentală a Mării Negre, ori la poziția geostrategică a Portului. A doua viteză este reprezentată de stațiunile de la Marea Neagră și aș vrea să includ și Mihail Kogălniceanu, care găzduiește baza Nato. A treia viteză este reprezentată de restul localităților care par uitate de autoritățile locale și centrale. Sunt multe localități care nu au apă și canalizare, gaze, iar locuitorii se încălzesc la sobe cu lemne. Angajamentul PMP Constanța este să nu mai existe acești cetățeni de mâna a doua și a treia. Ne dorim să sprijinim autoritățile locale ca până în 2024 80% dintre localități să aibă gaze, să sprijinim micii agricultori și să aducem internet în toate școlile, unde nu ar mai trebui să existe toalete în afara unităților de învățământ. Ne mai dorim să îi ajutăm pe cei care doresc să facă agroturism și să refacem sistemul de irigații, iar apa pentru fermieri să fie mai ieftină.“, a declarat Elena Băsescu, care a mai spus că mulțumește organizației PMP de la Constanța, unde s-a simțit ca pe vremuri în vechiul PDL.

„PMP, singuul partid care vrea cu adevărat eliminarea pensiilor speciale“

Eugen Tomac a declarat, la rândul său, că Elena Băsescu este un candidat model în ceea ce privește implicarea în campania electorală.

„Veți vedea puțini politicieni care tratează cu atâta responsabilitate acest exercițiu democratic cum sunt alegerile. Un candidat trebuie să aibă curajul de a merge să discute cu cetățenii, indiferent dacă este sau nu susținut. Din acest punct de vedere o felicit pe Elena Băsescu, pentru că știe ce are de făcut și pun mare speranță în tandemul Băsescu – Palaz la Constanța.“, a spus Tomac.

El a afirmat că, având în vedere că peste criza sanitară se va suprapune o criză economică fără precedent, PMP are obligația să vină cu soluții. El a spus că a observat cum în această campanie mulți politicieni, vechi sau noi, vin și promit lucruri care sunt deja promovate de ani buni de Mișcarea Populară. Spre exemplu, spune Tomac, este vorba de povestea eliminării pensiilor speciale.

„Este o gogoașă. Nici PSD, dar nici USR nu au făcut mare lucru și inclusiv inițiativa PNL a fost construită în așa fel încât să nu reușească. Singurul partid care a propus în parlament inițiative legislative prin care așa cum au fost instituite să fie abrogate aceste legi este PMP. Noi nu am propus o lege pachet, ci inițiative prin care eliminăm pentru anumite categorii, dar să rămână, spre exemplu, pentru militari care au fost în teatrele de operațiuni, unde și-au riscat viața pentru demnitatea României. De asemenea, trebuie să menținem pensii speciale pentru foștii deținuți politici. În rest, toate pensiile trebuie eliminate (pentru funcționari parlamentari, pentru parlamentari, aleși locali), iar pentru militari și magistrați trebuie plafonate. Inițiativa noastră pentru eliminarea pensiilor speciale este în Camera Deputaților și mai are nevoie de un vot.“, a spus Tomac.

Condiții pentru intrarea la guvernare

El a criticat și faptul că unele partide au promis că vor reintroduce alegeri în două tururi pentru primar, ceea ce este o minciună, pentru că legea este în Parlament și a fost propusă de PMP. La fel este și în cazul reducerii numărului de parlamentari, propunere care nu au fost acceptată de niciun alt partid. Tomac a afirmat că PMP este singurul partid care a propus un pachet de legi pentru a reforma sistemul de sănătate. Liderul Mișcării Populare a punctat că dacă legea sănătății propusă de formațiunea sa ar fi fost acceptată, nu s-ar mai fi întâmplat tragedia de la Piatra Neamț, asta pentru că PMP propunea depolitizarea sistemului de sănătate. Eugen Tomac a mai afirmat că dacă viitorul Guvern își va asuma propunerile PMP privind reducerea numărului de parlamentari la 300 și eliminarea pensiilor speciale, formațiunea sa este dispusă să discute pentru a da țării un Executiv.

Președintele PMP Constanța, Claudiu Palaz, a criticat, la rândul său, modul haotic în care statul a organizat desfășurarea campanie electorale, în condițiile în care mesajele nu ajung așa cum trebuie la cetățeni.

Comandat de Partidul Mișcarea Populară-Organizația Județeană Constanța

Executat de Asociația Puterea Civică – portal: www.ordinea.ro

– CUI mandatar financiar coordonator: 11200012

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Planurile pentru Justiție și reforma statului ale USR-PLUS: „Fără pensii speciale, Fără imunitate parlamentară, Fără Penali“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Deputatul USR Stelian Ion și avocatul Andrei Lupu, candidați ai Alianței USR PLUS pentru Parlamentul României, au prezentat, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, principalele măsuri pentru justiție și reforma statului din cadrul programului de guvernare USR PLUS.

„Vrem o Românie fără penali în funcții publice, fără pensii speciale și fără imunitate parlamentară. Începând cu 6 decembrie vom depune efort pentru a elimina pensiile speciale, le vom elimina și pe cele pentru aleșii locali și pentru celelalte categorii. Iar acolo unde sunt impedimente vom construi proiecte pentru a trece de filtrul Curții Constituționale. Iar Fără Penali în funcții publice va fi literă în Constituție, pentru ca pe viitor să fie regulă de bun-simț să nu mai poți fi ales dacă ai săvârșit fapte de corupție cu intenție. Rămâne doar ca proiectul să fie deblocat în Parlament, iar în viitoarea legislatură vom organiza referendumul. În prezent Parlamentul a devenit paravan pentru tot felul de personaje care s-au ascuns pentru a scăpa de justiție. Într-un stat normal democratic, parlamentarii nu se ascund în spatele imunității parlamentare. Nu există niciun motiv pentru care un parlamentar bănuit de fapte de corupție să se ascundă în spatele imunității. Un obiectiv asumat de USR PLUS este eliminarea imunității parlamentare. Parlamentul trebuie să fie unul curat”, a declarat deputatul USR Stelian Ion, membru în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaților și candidat al Alianței USR-PLUS în Constanța pentru Camera Deputaților.

Avocatul Andrei Lupu, membru în Biroul Național PLUS și candidat al Alianței USR PLUS în Prahova pentru Camera Deputaților, a subliniat, la rândul său, faptul că depolitizarea în toate sectoarele de activitate ale statului român va fi „e o condiție esențială pentru coaliția de guvernare” din care USR PLUS va face parte.

„Depolitizarea nu înseamnă doar eliminarea presiunilor politicului, ci mai mult: cerem clar tuturor partidelor și ne asumăm că vom intra într-o coaliție de guvernare doar dacă cei care vor fi parte a acelei coaliții de guvernare sunt de acord ca numirile politice să fie făcute doar pentru funcțiile de miniștri și de secretari de stat. Mai jos de atât totul va fi impus doar prin concurs și concurs în mod serios, nu pe pile. Dincolo de administrația centrală, ne dorim depolitizare și în administrația locală și asta înseamnă pe de o parte analiza tuturor autorităților locale, direcțiilor, deconcentratelor și analizarea dacă ele își justifică existența. Dacă nu își justifică existența, pot fi desființate oricând. Dacă nu sunt suficient de eficiente, pot fi comasate. Avem propuneri foarte clare pentru depolitizarea Curții Constituționale. În primul rând propunem ca cei care sunt numiți judecători la Curtea Constituțională să nu fi putut face parte dintr-un partid politic în ultimii nouă ani. Trebuie să limităm posibilitatea politicului de a numi oameni la CCR și, de aceea, cea de-a treia putere în stat, justiția, trebuie să poată numi prin Consiliul Superior al Magistraturii o treime dintre judecătorii de la CCR. Pe viitor, ceea ce vrem este să fie respectate recomandările Comisiei Europene din cadrul Mecanismului pentru Cooperare și Verificare și asta înseamnă ca procurorii-șefi, procurorul general să fie numiți în baza unui concurs organizat de către CSM și, ulterior, președintele să joace doar un rol formal prin emiterea unui decret de numire”, a afirmat Andrei Lupu.

Mai multe detalii despre angajamentele USR PLUS pentru justiție și reforma statului:

https://www.usrplus.ro/un_stat_reformat

https://www.usrplus.ro/o_romanie_fara_hotie

Comandat de Uniunea Salvați România – filiala Constanța

Executat de Asociația Puterea Civică – portal: ordinea.ro

CUI mandatar financiar coordonator: 11200021

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

(document) Planul Guvernului pentru ieșirea din criză. Măsuri și investiții de… 30 mld. de euro

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Diseară, la ora 18:00, Guvernul PNL condus de Ludovic Orban prezintă Planul Național de Redresare și Reziliență(PNRR), un document menit să stabilească măsurile pe care România le va lua pentru a depăși actuala criză cu ajutorul finanțărilor venite de la Uniunea Europeană prin Facilitatea de Redresare și Reziliență (FRR). Este prezentat, practic, felul în care România va folosi banii europeni pentru a ieși din criză, pe fiecare dintre cele 12 domenii considerate prioritare, precum și un plan pentru consolidarea și pregătirea sistemului medical și a domeniului alimentar pentru viitoare situații de criză.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se bazează pe trei piloni:

  • tranziţia Verde şi combaterea schimbărilor climatice, Serviciile Publice,
  • dezvoltarea urbană şi valorificarea patrimoniului
  • competitivitate economică şi rezilienţă.

Sunt vizate 12 domenii prioritare pe care le enumerăm mai jos. Celor 12 domenii li se adaugă un capitol  dedicat creșterii capacității de reziliență în situații de criză în domeniul sanitar și alimentar, altfel pregătirea celor două domenii în așa fel încât să poată rezista mai bine la o viitoare criză. Domeniile prioritare sunt următoarele: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare.

Iată documentul:

Pnrr Draft 33396800

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: