Connect with us

Politica

Ion Iliescu, trimis în judecată în dosarul “Mineriada”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Featured Image

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și fostul director SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată de procurorii militari în dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990.

Anunțul a fost făcut, într-o declarație de presă, de un procuror militar.

Dosarul va fi judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Până la această oră, Parchetul instanţei supreme nu a făcut niciun anunţ oficial în acest caz, precizând că urmează să fie susţinută o declaraţie de presă la sediul Parchetului.

În 15 mai, fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul premier Petre Roman au fost audiaţi la Parchetul instanţei supreme în dosarul mineriadei din 1990, ambii având calitatea de inculpat şi fiind citaţi în legătură cu extinderea urmăririi penale, declarau atunci surse judiciare.

Începând din 11 ianuarie în afară de Roman şi Iliescu, au fost la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a lua la cunoştinţă că sunt inculpaţi în dosarul Mineriadei, pentru infracţiuni contra umanităţii, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu, Virgil Măgureanu, Emil “Cico” Dumitrescu şi Miron Cozma.

Şi Andrei Pleşu, fost ministru al Culturii în iunie 1990, a fost audiat în calitate de martor în acest dosar. Tot ca martor a fost audiat şi Dumitru Mazilu, fost prim-vicepreşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, pentru a da declaraţii despre evenimentele din 13-15 iunie 1990.

În dosarul Mineriadei, procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte al României, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale şi Mugurel Cristian Florescu, general în rezervă, fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare. În acelaşi dosar a fost pusă în mişcarea acţiunea penală, pentru infracţiuni contra umanităţii, şi faţă de amiralul în rezervă Emil “Cico” Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului ministru în iunie 1990, Miron Cozma, fost preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere “Valea Jiului”.

De asemenea, au fost puşi sub acuzare Matei Drella, la data săvârşirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Burlec Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne, notează News.ro.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite prin împuşcare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

Iohannis îi explică premierului de ce a respins numirea în funcții a lui Vasilescu și Drăghici

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Featured Image

Președintele României, Klaus Iohannis, i-a trimis, azi, o scrisoare prim-ministrului Vasilica-Viorica Dăncilă, referitoare la propunerile de numire în funcțiile de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administrației publice și de ministru al transporturilor:

Stimată doamnă Prim – ministru,

Urmare adresei dumneavoastră nr. 5/105/10.01.2019, prin care ați reiterat propunerea de numire în funcția de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice a doamnei Lia-Olguța Vasilescu, respectiv de numire în funcția de ministru al transporturilor a domnului Mircea-Gheorghe Drăghici, asumându-vă îndeplinirea tuturor condițiilor de legalitate de către persoanele propuse,

Văzând incidența dispozițiilor art. 85 alin. (2) și ale art. 105 din Constituție, precum și a celor ale art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, potrivit cărora pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, și ținând seama și de jurisprudența Curții Constituționale,

Luând în considerare că legea prevede un regim juridic diferit pentru  membrii Parlamentului și pentru membrii Guvernului atât în ceea ce privește incompatibilitățile, cât și în ceea ce privește condițiile de exercitare a celor două funcții de demnitate publică, numai persoana în cauză putând să declare pe propria răspundere că nu se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege,

Reținând că nici Constituția și nici legea nu stabilesc un regim derogatoriu pentru accederea în funcția de membru al Guvernului cu privire la dovada îndeplinirii condiției prevăzute de Legea nr. 90/2001, respectiv aceea de a nu fi suferit condamnări penale, și având în vedere dispozițiile  art. 2 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, potrivit cărora „în cazierul judiciar se ține evidența persoanelor fizice și a persoanelor juridice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal sau administrativ conform Codului penal, precum și a celor față de care au fost dispuse măsuri procesual-penale”, certificatul de cazier judiciar fiind singurul document care atestă situația judiciară a unei persoane,

Constatând că documentația care însoțește propunerea (respectiv copia cărții de identitate și curriculum vitae actualizat) este incompletă, astfel  încât nu se poate verifica îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de art. 105 din Constituție și de art. 2 din Legea nr. 90/2001 pentru numirea în funcția de membru al Guvernului,

Vă aduc la cunoștință că, în continuare, propunerile de numire în funcția de membru al Guvernului nu fac dovada îndeplinirii tuturor condițiilor de legalitate, astfel încât să li se poată da curs.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Președintele Iohannis cere Guvernului analiză și soluții pentru recursul compensatoriu

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Featured Image

Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat miercuri Guvernului să facă, în timp scurt, o analiză profundă privind problema recursului compensatoriu şi să vină cu soluţii, subliniind că se poate intra în procedură foarte rapid în Parlament pentru a se corecta legislaţia.

“Solicit Guvernului României să facă, în timp scurt, o analiză profundă şi să vină cu soluţii. Repet: solicit Guvernului o analiză profundă şi prezentarea de soluţii. Aceste soluţii trebuie să vină de la Guvern, de la Ministerul de Justiţie. Se poate intra în procedură foarte rapid în Parlament, se poate corecta legislaţia. Singurul lucru care nu este acceptabil este ca lumea să vină şi să caute vinovaţi în loc să caute soluţii”, a afirmat Iohannis citat de agerpres.ro.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Hârșova. Primarul reacționează la acuzațiile consilierului Dia de la PNL – drept la replică

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Featured Image

Primarul orașului Hârșova, Viorel Ionescu, a transmis redacției “Ordinea.Ro” un drept la replică față de articolul Primarul din Hârșova, pus la zid de un consilier liberal: Refuză înființarea și dotare cabinetelor școlare”

Iată punctul de vedere transmis redacției:

“Încep prin a face o mențiune absolut necesară, pentru ca toți cetățenii să înțeleagă faptul că preocuparea domnului consilier Dia Ionel pentru înființarea cabinetelor medicale în unitățile de învățământ a făcut obiectul unui act normativ, încă din anul 2011, iar adoptarea unei HCL cu același obiect nu s-ar mai fi impus. Deși toți consilierii locali, inclusiv consilierii ALDE, au aprobat, prin HCL nr. 75/28.07.2016, înființarea unor cabinete medicale școlare, trebuie specificat faptul că, această hotărâre de consiliu local nu are putere legislativă superioară unui ordin de ministru, ce reglementează aceeași situație încă din anul 2011, de când există cadrul legal ce stabilește responsabilitățile tuturor instituțiilor implicate în acest proces, ocazie cu care îi recomand domnului consilier Dia Ionel, să lectureze Metodologia aprobată prin Ordinul comun nr. 5298/1668/2011 al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și al Ministerului Sănătății. Acest ordin de ministru se aplică cu prioritate, lucru pe care domnul Dia Ionel, jurist fiind, sigur îl cunoaște.

Concret, pentru informarea domnului consilier Dia Ionel, potrivit Anexei 1:

  • VI, lit. b la Metodologie, directorul unității de învățământ este cel care ”semnalează nevoile de amenajare şi dotare a cabinetelor medicale administraţiei publice locale”.
  • XI, lit. b la Metodologie, inspectoratul școlar județean este cel care ”semnalează nevoile de amenajare şi dotare administraţiei publice locale”.
  • XII, lit. b și c la Metodologie, administrația publică locală asigură resursele financiare pentru dotarea cabinetelor și personalul medical necesar, ca urmare a semnalărilor transmise de unitatea școlară sau inspectoratul școlar județean. De menționat faptul că, potrivit Art. 3 alin. 3 din OUG nr. 162/2008, sumele necesare pentru asistența medicală sunt asigurate în baza unui contract încheiat cu direcția de sănătate publică și nu de la bugetul local.

Pe de altă parte, preocuparea primarului Viorel Ionescu pentru înființarea acestor cabinete medicale ar fi trebuit să fie cunoscută de consilierul local, domnul Dia Ionel, întrucât primarul Viorel Ionescu a accesat două programe de finanțare prin PNDL, prin care, în cadrul Liceului Teoretic ,,Ioan Cotovu”, au fost construite, deja, încă două clase și un cabinet medical, ce urmează a fi date în folosință, aspecte făcute publice pe pagina de facebook a Primăriei Orașului Hârșova și a mea, personală.

De asemenea, în cadrul aceluiași program de finanțare, se va realiza mansardarea Școlii Gimnaziale nr. 1 din Hârșova, execuție ce urmează a se demara în cursul acestui an, înființându-se și un cabinet medical.

Așadar, este evident că m-am preocupat de înființarea unor noi astfel de cabinete medicale, iar pentru spațiile deja existente, nu a existat un refuz de finanțare a dotărilor cabinetelor, acestea nefiind încă semnalate administrației publice locale de personalul ce avea astfel de atribuții, conform actului normativ arătat mai sus.

Dl. Consilier Dia Ionel își arată preocuparea, într-adevăr, însă numai pe hârtie și fără o informare corespunzătoare. Putem scrie orice, dar trebuie să o facem cu responsabilitate.

Apreciez, totuși, interesul domnului consilier județean Bola Bogdan, care și-a arătat sprijinul pentru a ajuta în implementarea acestui proiect, pe lângă Inspectoratul Școlar Județean și de ce nu, poate și în obținerea de fonduri suplimentare, necesare punerii în aplicare a acestui proiect, de la Consiliul Județean. Suntem deschiși unei colaborări cu consilierul județen, în acest sens, dacă se dorește o comunicare directă și pragmatică, nu doar un schimb de articole de presă.

Nu am contestat necesitatea unor astfel de cabinete medicale în unitățile de învățământ, nu am refuzat înființarea lor, de aceea am demarat și realizat, parțial, proiecte prin care, cu ajutorul unor programe de  finanțare să realizăm aceste obiective de investiție, dar, este curios, totuși, cum a constatat domnul Dia Ionel că nu există astfel de cabinete medicale abia în anul 2016 și 2018, deși ordinul ministrului sănătății este din anul 2011, iar Dia Ionel a fost consilier și perioada 2012-2016, dar înțeleg că nu l-a interesat la fel de mult ca acum sănătatea copiilor din unitățile de învățământ.

Faptul că și Dia Ionel are pretenția de a se realiza toate nevoile cetățenilor orașului Hârșova într-un interval de numai doi ani de zile, deși alții au avut la dispoziție câte două mandate și nu au făcut aceste lucruri, denotă un alt scop, un interes electoral, propagandistic, pe care îl observ din ce în ce mai acut în rândul potențialilor candidați ce se anunță la funcția de primar, din care face parte și el, dar încă nu cred că are curajul să o spună, atâta timp cât se pare că nu corespunde criteriilor stabilite de Chiriță Ionel și partidul pe care încă îl reprezintă”.

Care au fost acuzațiile consilierului Ionel Dia, citiți într-un articol “Ordinea.ro”:

Primarul din Hârșova, pus la zid de un consilier liberal: “Refuză înființarea și dotarea cabinetelor școlare”

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: