Liderii celor trei formaţiuni politice maghiare din România – UDMR, PPMT şi PCM – au semnat o declaraţie comună privind autonomia regională sau teritorială, autonomia locală şi cea culturală, care ar trebui discutate în 2018 şi ”codificate” din punct de vedere legislativ, prin amendarea Constituţiei.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că autonomia este cheia rezolvării problemei păstrării identităţii etnice, a culturii şi limbii maghiare pe pământul natal.
”La sfârşitul anului 2017, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, am spus că ar trebui să găsim un text, o declaraţie comună în care reiterăm dezideratele şi principiile care ne conduc de 28 de ani în viaţa politică din România. Textul a fost finalizat şi l-am semnat alături de liderii PPMT şi PCM. Acum 27 – 28 de ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care, indiferent ce s-a întâmplat, am fost de acord, dezideratele şi principiile nu s-au schimbat. Este important să reiterăm dezideratele şi să vorbim de formele de autonomie care vor asigura cadrul instituţional pentru păstrarea identităţii etnice, a culturii şi limbii pe pământul natal. Autonomia este cheia rezolvării acestor probleme şi în România. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomia regională sau teritorială, autonomia locală şi cea culturală, care trebuie cât mai repede, în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a spus Kelemen citat de Mediafax.
Potrivit acestuia, o codificare legislativă înseamnă o amendare a Constituţiei, care nu prevede acum o altă formă de organizare teritorială decât judeţe, comune, oraşe, municipii nu şi regiuni.
”E nevoie de o amendare a Constituţiei, se va vorbi de o reformă administrativă, cea actuală e din perioada lui Ceauşescu, toată lumea spune că este nevoie de o astfel de reformă, dar sunt discuţii. Am convingerea că trebuie amendarea Constituţiei şi legile discutate şi amendate, dar e nevoie de un dialog cu majoritatea românească şi o viziune din partea noastră. Argumente sunt raţionale, ar trebui o discuţie fără prejudecăţi. (…) O nouă Constituţie este aproape imposibil de realizat”, a mai spus Kelemen Hunor.
Preşedintele UDMR a afirmat că, în anul Centenarului, trebuie continuat dialogul cu majoritatea română şi să se vorbească despre declaraţia de la Alba Iulia din 1918, astfel încât, prin dialog, să se poată găsi modalităţi legislative şi legislative prin care deziteratele comunităţii maghiare din România pot fi îndeplinite.
Declaraţia comună privind autonomia regională sau teritorială, autonomia locală şi cea culturală a fost semnată luni, la Cluj-Napoca.
Dragnea, despre rezoluția maghiarilor: neconstituțională și de negociat
Liderul PSD Liviu Dragnea consideră rezoluţia semnată luni de cele trei formaţiuni politice maghiare, UDMR, PPMT şi PCM, privind obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc drept neconstituţională şi „de nenegociat”.
Întrebat la finalul şedinţei Comitetului Executiv al PSD ce părere are despre rezoluţia semnată luni la Cluj-Napoca, Liviu Dragnea a spus că este „neconstituţională şi de nenegociat”.
Rezoluţia semnată de cele trei formaţiuni politice maghiare arată că se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care ar trebui să devină “o regiune autonomă în limitele sale istorice”, cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. Liderii politici maghiari arată că “administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti”.
Citește și:
Liderii formațiunilor politice maghiare din România, declaraţie comună privind autonomia
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
