Connect with us

Societate

Lecția de istorie: Septembrie 1944 – Cum a rămas România fără flotă

Maria Ionescu

Publicat

la

În cursul zilei de ieri, 5 septembrie, pe pagina oficială a Forțelor Navale Române a fost postat un text care poate fi oricând introdus în manualele de istorie și studiat cu maximă atenție atât de către elevi, cât și de către profesori. Este vorba despre felul în care Marina Română a rămas, pentru prima dată în istorie, fără flotă. Se întâmpla în anul 1944, când aveam nu mai puțin de 21.000 de angajați.

Vă prezentăm integral textul postat pe pagina Forțelor Navale Române:

Între consecințele imediate survenite ca urmare a încetării unilaterale a operațiilor militare ale României împotriva U.R.S.S. și declanșarea operațiilor contra Germaniei hitleriste, ca urmare a actului de la 23 august 1944, s-a aflat și statutul de ţară ocupată, cu principalele atribute de suveranitate şi independenţă uzurpate de către autorităţile de ocupaţie sovietică.

După sosirea trupelor sovietice în porturile fluviale şi maritime româneşti, totalitatea navelor aparţinând Marinei Militare şi transporturilor navale civile au fost capturate sau blocate de comandamentul sovietic şi puse la dispoziţia sa.

Astfel, refuzând orice fel de negocieri cu reprezentanţii armatei şi guvernului român, până la semnarea, la 12 septembrie 1944, a Convenției de Armistițiu dintre România și puterile aliate, Comandamentul naval sovietic de la Constanța a sechestrat 125 de unităţi aparţinând Marinei Militare, pe care le-au deplasat în porturile caucaziene, unde li s-au schimbat pavilionul şi denumirile româneşti cu altele sovietice. Mijloacele de transport fluviale şi maritime, precum şi şantierele şi bazele navale cu echipamentele şi mijloacele auxiliare aferente, au fost puse în întregime la dispoziţia Armatei Roşii.

Pentru prima dată în istoria Marinei Române, flota României a fost dezmembrată şi anihilată, pierderile însumate întrecându-le pe cele ale tuturor confruntărilor armate la un loc, în care aceasta a fost implicată vreodată.

La ordinul comandantului Flotilei Fluviale sovietice, contraamiralul Gorșkov, sub pretextul organizării cooperării interflote, între 1 și 10 septembrie 1944 majoritatea navelor de luptă românești au fost concentrate la Ismail.

Astfel, în ziua de 1 septembrie, către ora 16.30, echipajele navelor româneşti aflate la Ismail au fost evacuate de la nave în cămaşă şi pantaloni. În timp ce ruşii intraţi la bord le devastau cabinele, marinarii români erau filmaţi pe cheu. Ulterior, la bordul fiecărei nave s-a menţinut un echipaj de siguranţă şi s-a instalat câte un ofiţer şi peste 10 marinari ruşi.

Principalele nave ale Marinei Regale Române capturate de U.R.S.S. la 5 septembrie 1944 au fost: la mare – distrugătoarele “Mărăști”, “Mărășești”, “Regele Ferdinand” și “Regina Maria”, torpiloarele “Zmeul” și “Zborul”, canonierele “Locotenent-comandor Stihi Eugen”, “Căpitan Dumitrescu Constantin” și “Ghiculescu”, nava-bază ,,Constanța”, submarinele ,,Delfinul”, ,,Rechinul“, ,,Marsuinul“, 7 vedete torpiloare, 3 vânătoare de submarine, 3 pontoane de transport armate, nava-şcoală ,,Mircea”, puitoarele de mine “Amiral Murgescu” și “Dacia”, 1 remorcher dragor, 3 şalupe pentru urmărit torpile, 3 şalupe de serviciu şi 1 bac.

De la Flotila de Dunăre: 7 monitoare, 5 vedete fluviale, 1 ponton port mine, 8 şalupe de patrulare, 5 şalupe de comandament, 1 bac pentru scafandri, 1 ceam, 1 navă hidrografică, nava de comandament “Măcin”, 4 şlepuri de transport, 2 şlepuri (baie şi cazarmă), 4 tancuri, 5 bacuri cu motor şi 6 bacuri fără motor.

Marinarii români, majoritatea maiştri şi marinari din Divizia de Dunăre, erau închişi în lagărul din port, o magazie împrejmuită cu două rânduri de sârmă ghimpată.

Pe 5 septembrie au fost ridicate de la bord pentru a fi transportate la Ismail arhiva, corespondenţa secretă şi aparatele radio. Arhiva ordinară a fost arsă la mal.

Pe timpul dezarmării navelor noastre, ofiţerii de marină au fost loviţi şi injuriaţi de militari sovietici, brutalizaţi şi deposedaţi de bunuri personale şi alungaţi în modul cel mai umilitor de la bord.

În fața acestei situații de neimaginat, în această fatidică zi căpitan-comandorul Alexandru Dumbravă, comandantul Escadrilei de Distrugătoare și al distrugătorului “Regina Maria” a recurs la un gest extrem, preferând să se sinucidă decât să accepte această dezonoare.

Sub ameninţarea ofiţerilor ruşi, pe 9 septembrie personalul românesc rămas la bord a fost obligat să semneze câte o declaraţie prin care se angajau că vor servi pe navele sovietice, păstrând în bună stare materialele şi secretele militare.

Pe 18 septembrie au fost debarcate portretele M.S. Regelui şi M.S. Regina şi a fost scoasă coroana regală de la pupa monitoarelor. Două zile mai târziu a fost debarcată toată muniţia.

La 30 septembrie 1944, vedetele româneşti şi bulgare purtau deja iniţialele ruseşti T.K. şi numere tactice de ordine noi.

Centrala electrică a Marinei de la Dana 1 a fost demontată şi luată de ruşi. După 29 septembrie, Marina Sovietică a început operaţii de dragaj în faţa Constanţei, în incinta portului fiind interzis să mai locuiască vreun civil român.

În afara navelor, organele marinei sovietice au luat Marinei Militare și toate depozitele de materiale, muniție, echipament ș.a., în valoare de peste 14 miliarde lei.

În pofida anihilării majorității unităților sale navale, Marina Română și-a continuat activitatea de campanie. Participarea Marinei Regale Române la războiul împotriva Germaniei a fost mai intensă în perioada 23 august – 20 septembrie 1944 şi s-a diminuat treptat în perioada 20 septembrie 1944 – 10 mai 1945, din cauza lipsei mijloacelor navale care au fost preluate de forţele sovietice şi a reducerilor succesive suferite de efectivele Marinei.

Astfel, dacă la 23 august 1944 Marina Regală avea un efectiv total de 21016 oameni (858 ofiţeri, 1417 subofiţeri şi 18741 trupă), din care 19104 oameni operativ şi 11912 interior, acest efectiv s-a redus succesiv, prin preluarea navelor de luptă de către forţele sovietice.

Din efectivul operativ, 4106 oameni încadrau navele maritime, 2405 navele fluviale şi 12593 unităţile terestre ale Marinei (infanterie marină, artilerie de coastă, transmisiuni de marină şi pionieri).

Astfel, după 5 septembrie 1944 au mai continuat operaţiile de curăţire a teritoriului de forţe germane numai Comandamentul Litoralului Maritim și Fluvial, cu unităţile din Dobrogea şi Detaşamentul Dunărea de Sus, totalizând un efectiv de 2268 oameni (77 ofiţeri, 107 subofiţeri şi 2084 trupă).

Totuşi, în comparaţie cu efectivele rămase, participarea Marinei a fost mărită considerabil în decursul perioadei a doua, ajungându-se ca procentajul efectivelor operative faţă de efectivele maxime să crească de la 20% cât era la 20 septembrie 1944 la 47,7% la 10 mai 1945. Această mărire a participării Marinei s-a efectuat treptat, pe măsură ce unităţile se organizau şi după ce au fost stabilite planuri de cooperare cu comandamentele navale sovietice.

Parte din aceste efective au continuat să activeze şi după 10 mai 1945 pentru deminarea Dunării și curăţarea de mine a drumurilor navigabile, asigurând astfel libera navigaţie a navelor comerciale.

Pierderile suferite de Marina Română în cursul războiului împotriva germanilor au fost în prima perioadă de 20 de oameni (2 ofiţeri, 2 subofiţeri, 16 trupă) iar în a doua perioadă 16 oameni (1 ofiţer, 4 subofiţeri şi 11 trupă).

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Societate

Un bărbat ce fusese condamnat la închisoare a vrut să FUGĂ din țară, pe la Ostrov

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În Punctul comun de Trecere a Frontierei Ostrov-Silistra s-a prezentat un cetăţean român pe numele căruia autoritățile române au emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, pentru comiterea de infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice și infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii.

În data de 22.01.2020, în Punctul comun de Trecere a Frontierei Ostrov-Silistra s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor specifice trecerii frontierei, pe sensul de ieșire din țară, un cetăţean român, în vârstă de 30 de ani, domiciliat pe raza județului Călărași, călătorind pe jos.

Cu ocazia efectuării controlului specific, poliţiştii de frontieră au constatat faptul că pe numele persoanei în cauză era emis, în aceeași zi, de către autoritățile române, un mandat de executare a pedepsei cu închisoare de 1 an și 9 luni, pentru săvârşirea de infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice și infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii.

”Poliţiştii de frontieră au luat măsura întreruperii călătoriei bărbatului, acesta fiind predat unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călărași, în vederea luării măsurilor legale ce se impun.”, a precizat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă.

 

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

După tragedia de la liceul Călinescu, Consiliul Județean al Elevilor vorbește de carențele sistemului educațional

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Consiliul Judeţean al Elevilor Constanţa, structura care reprezintă drepturile şi interesele elevilor la nivelul judeţului Constanţa, îşi exprimă profunda indignare cu privire la incidentul petrecut în cadrul Liceului Teoretic “George Călinescu”, în care un băiat de clasa a VI-a s-a aruncat de la etajul al II-lea al clădirii.

Silviu Morcan, reprezentant al Consiliului, spune că, pentru ca traseul educaţional al elevilor să fie unul prielnic, profesorii trebuie să îşi centreze atenţia asupra lor ca indivizi, sa înţeleagă toate frământările prin care trec cei aflaţi în dificultate şi să identifice mecanisme relevante prin care să le acorde sprijin în soluţionarea problemelor. Cadrele didactice trebuie să fie pregătite pentru a analiza, sub o formă complexă, aceste aspecte, cu scopul de a genera soluţii pertinente.

Totodată, reprezentanţii elevilor constănţeni condamnă ferm lipsa de consiliere psihologică calitativă în unităţile de învăţământ, acolo unde există chiar şi peste 1000 de elevi arondaţi la un psiholog şcolar, ceea ce provoacă, în multiple situaţii, imposibilitatea de a desfăşura servicii de consiliere pentru fiecare elev. Ca să se dezvolte prielnic, elevii au nevoie ca şcoala să le asigure acestora oportunitatea de a beneficia de toate resursele necesare unei formări armonioase. De asemenea, este imperios necesar modificarea cadrului legislativ care prevede că trebuie să existe un consilier şcolar la 800 de elevi, întrucât este aproape imposibil ca un psiholog să îşi gestioneze resursele de timp şi energie pentru fiecare dintre aceştia.

”Considerăm că proporţiile majore ale incidentului care a avut loc în cursul zilei de ieri, în care un elev de gimnaziu a încercat să-şi ia viaţa aruncându-se de la etajul II al şcolii în care învaţă, trebuie să reprezinte un puternic semnal de alarmă. Evenimentul descrie întru totul carenţele sistemului educaţional, precum lipsa consilierilor şcolari care să-şi centreze atenţia pe cazurile particulare ale fiecărui elev, nicidecum să aibă arondaţi chiar şi peste 1000, aşa cum se întâmplă în prezent. În nenumărate cazuri, atât problemele întâmpinate în relaţia cu familia, cât şi stresul acumulat la şcoală şi alte tensiuni dobândite din diverse surse pot afecta profund performanţele şi randamentul acestora, dar şi echilibrul lor personal. De aceea, şcoala trebuie să ocupe rolul unui garant permanent al stabilităţii individuale a fiecărui elev, nu doar al unei instituţii care să le asigure formarea pe plan educaţional”, declară preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Constanţa, Silviu Morcan.

Astfel, solicităm public Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Constanţa, să deblocheze cât mai multe posturi de psihologi şcolari, având în vedere interesul prioritar al beneficiarilor primari ai educaţiei, care au dreptul la integritate psihică asigurată de personal specializat. În contextul actual, această temă sensibilă continuă să fie ignorată de către factorii decizionali, deoarece aspectele de ordin psihologic încă sunt privite cu reticenţă în educaţia românească.

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

Vreți să învățați să călăriți? Sunteți așteptați la manejul de la CMSN Constanța

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Clubul de echitație, care funcționează în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, vă așteaptă să vă înscrieți la Școala de Echitație. Pentru a putea lua lecții de călărie vă puteți face abonamente de 5 sau 11 ședințe. Prețul unui abonament de 5 ședințe este de 250 de lei +TVA, iar cel pentru 11 ședințe costă 500 de lei+TVA. Plimbările în manej costă 5 lei pentru echitație ponei și 10 lei pentru echitație cai.

Este de precizat faptul că manejul de la CMSN Constanţa are o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi şi este deschis pe tot parcursul anului. Echitația de la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii se face într-o incintă închisă chiar și pe timpul iernii, dar de primăvara, caii și elevii ies în aer liber. Sunt 14 cai din rase diferire (calul de sport românesc, olandeză, freziană, norvegiană – Fjord Horse, cai arabi, huțul bucovinean și ponei), pregătiți și antrenați atât pentru începători cât și pentru avansați.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: