Connect with us

Societate

Lecția de istorie: Septembrie 1944 – Cum a rămas România fără flotă

Maria Ionescu

Publicat

la

În cursul zilei de ieri, 5 septembrie, pe pagina oficială a Forțelor Navale Române a fost postat un text care poate fi oricând introdus în manualele de istorie și studiat cu maximă atenție atât de către elevi, cât și de către profesori. Este vorba despre felul în care Marina Română a rămas, pentru prima dată în istorie, fără flotă. Se întâmpla în anul 1944, când aveam nu mai puțin de 21.000 de angajați.

Vă prezentăm integral textul postat pe pagina Forțelor Navale Române:

Între consecințele imediate survenite ca urmare a încetării unilaterale a operațiilor militare ale României împotriva U.R.S.S. și declanșarea operațiilor contra Germaniei hitleriste, ca urmare a actului de la 23 august 1944, s-a aflat și statutul de ţară ocupată, cu principalele atribute de suveranitate şi independenţă uzurpate de către autorităţile de ocupaţie sovietică.

După sosirea trupelor sovietice în porturile fluviale şi maritime româneşti, totalitatea navelor aparţinând Marinei Militare şi transporturilor navale civile au fost capturate sau blocate de comandamentul sovietic şi puse la dispoziţia sa.

Astfel, refuzând orice fel de negocieri cu reprezentanţii armatei şi guvernului român, până la semnarea, la 12 septembrie 1944, a Convenției de Armistițiu dintre România și puterile aliate, Comandamentul naval sovietic de la Constanța a sechestrat 125 de unităţi aparţinând Marinei Militare, pe care le-au deplasat în porturile caucaziene, unde li s-au schimbat pavilionul şi denumirile româneşti cu altele sovietice. Mijloacele de transport fluviale şi maritime, precum şi şantierele şi bazele navale cu echipamentele şi mijloacele auxiliare aferente, au fost puse în întregime la dispoziţia Armatei Roşii.

Pentru prima dată în istoria Marinei Române, flota României a fost dezmembrată şi anihilată, pierderile însumate întrecându-le pe cele ale tuturor confruntărilor armate la un loc, în care aceasta a fost implicată vreodată.

La ordinul comandantului Flotilei Fluviale sovietice, contraamiralul Gorșkov, sub pretextul organizării cooperării interflote, între 1 și 10 septembrie 1944 majoritatea navelor de luptă românești au fost concentrate la Ismail.

Astfel, în ziua de 1 septembrie, către ora 16.30, echipajele navelor româneşti aflate la Ismail au fost evacuate de la nave în cămaşă şi pantaloni. În timp ce ruşii intraţi la bord le devastau cabinele, marinarii români erau filmaţi pe cheu. Ulterior, la bordul fiecărei nave s-a menţinut un echipaj de siguranţă şi s-a instalat câte un ofiţer şi peste 10 marinari ruşi.

Principalele nave ale Marinei Regale Române capturate de U.R.S.S. la 5 septembrie 1944 au fost: la mare – distrugătoarele “Mărăști”, “Mărășești”, “Regele Ferdinand” și “Regina Maria”, torpiloarele “Zmeul” și “Zborul”, canonierele “Locotenent-comandor Stihi Eugen”, “Căpitan Dumitrescu Constantin” și “Ghiculescu”, nava-bază ,,Constanța”, submarinele ,,Delfinul”, ,,Rechinul“, ,,Marsuinul“, 7 vedete torpiloare, 3 vânătoare de submarine, 3 pontoane de transport armate, nava-şcoală ,,Mircea”, puitoarele de mine “Amiral Murgescu” și “Dacia”, 1 remorcher dragor, 3 şalupe pentru urmărit torpile, 3 şalupe de serviciu şi 1 bac.

De la Flotila de Dunăre: 7 monitoare, 5 vedete fluviale, 1 ponton port mine, 8 şalupe de patrulare, 5 şalupe de comandament, 1 bac pentru scafandri, 1 ceam, 1 navă hidrografică, nava de comandament “Măcin”, 4 şlepuri de transport, 2 şlepuri (baie şi cazarmă), 4 tancuri, 5 bacuri cu motor şi 6 bacuri fără motor.

Marinarii români, majoritatea maiştri şi marinari din Divizia de Dunăre, erau închişi în lagărul din port, o magazie împrejmuită cu două rânduri de sârmă ghimpată.

Pe 5 septembrie au fost ridicate de la bord pentru a fi transportate la Ismail arhiva, corespondenţa secretă şi aparatele radio. Arhiva ordinară a fost arsă la mal.

Pe timpul dezarmării navelor noastre, ofiţerii de marină au fost loviţi şi injuriaţi de militari sovietici, brutalizaţi şi deposedaţi de bunuri personale şi alungaţi în modul cel mai umilitor de la bord.

În fața acestei situații de neimaginat, în această fatidică zi căpitan-comandorul Alexandru Dumbravă, comandantul Escadrilei de Distrugătoare și al distrugătorului “Regina Maria” a recurs la un gest extrem, preferând să se sinucidă decât să accepte această dezonoare.

Sub ameninţarea ofiţerilor ruşi, pe 9 septembrie personalul românesc rămas la bord a fost obligat să semneze câte o declaraţie prin care se angajau că vor servi pe navele sovietice, păstrând în bună stare materialele şi secretele militare.

Pe 18 septembrie au fost debarcate portretele M.S. Regelui şi M.S. Regina şi a fost scoasă coroana regală de la pupa monitoarelor. Două zile mai târziu a fost debarcată toată muniţia.

La 30 septembrie 1944, vedetele româneşti şi bulgare purtau deja iniţialele ruseşti T.K. şi numere tactice de ordine noi.

Centrala electrică a Marinei de la Dana 1 a fost demontată şi luată de ruşi. După 29 septembrie, Marina Sovietică a început operaţii de dragaj în faţa Constanţei, în incinta portului fiind interzis să mai locuiască vreun civil român.

În afara navelor, organele marinei sovietice au luat Marinei Militare și toate depozitele de materiale, muniție, echipament ș.a., în valoare de peste 14 miliarde lei.

În pofida anihilării majorității unităților sale navale, Marina Română și-a continuat activitatea de campanie. Participarea Marinei Regale Române la războiul împotriva Germaniei a fost mai intensă în perioada 23 august – 20 septembrie 1944 şi s-a diminuat treptat în perioada 20 septembrie 1944 – 10 mai 1945, din cauza lipsei mijloacelor navale care au fost preluate de forţele sovietice şi a reducerilor succesive suferite de efectivele Marinei.

Astfel, dacă la 23 august 1944 Marina Regală avea un efectiv total de 21016 oameni (858 ofiţeri, 1417 subofiţeri şi 18741 trupă), din care 19104 oameni operativ şi 11912 interior, acest efectiv s-a redus succesiv, prin preluarea navelor de luptă de către forţele sovietice.

Din efectivul operativ, 4106 oameni încadrau navele maritime, 2405 navele fluviale şi 12593 unităţile terestre ale Marinei (infanterie marină, artilerie de coastă, transmisiuni de marină şi pionieri).

Astfel, după 5 septembrie 1944 au mai continuat operaţiile de curăţire a teritoriului de forţe germane numai Comandamentul Litoralului Maritim și Fluvial, cu unităţile din Dobrogea şi Detaşamentul Dunărea de Sus, totalizând un efectiv de 2268 oameni (77 ofiţeri, 107 subofiţeri şi 2084 trupă).

Totuşi, în comparaţie cu efectivele rămase, participarea Marinei a fost mărită considerabil în decursul perioadei a doua, ajungându-se ca procentajul efectivelor operative faţă de efectivele maxime să crească de la 20% cât era la 20 septembrie 1944 la 47,7% la 10 mai 1945. Această mărire a participării Marinei s-a efectuat treptat, pe măsură ce unităţile se organizau şi după ce au fost stabilite planuri de cooperare cu comandamentele navale sovietice.

Parte din aceste efective au continuat să activeze şi după 10 mai 1945 pentru deminarea Dunării și curăţarea de mine a drumurilor navigabile, asigurând astfel libera navigaţie a navelor comerciale.

Pierderile suferite de Marina Română în cursul războiului împotriva germanilor au fost în prima perioadă de 20 de oameni (2 ofiţeri, 2 subofiţeri, 16 trupă) iar în a doua perioadă 16 oameni (1 ofiţer, 4 subofiţeri şi 11 trupă).

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă
Apasă pentru a comenta

Trebuie să te autentifici pentru a scrie un comentariu Login

Lasă un răspuns

Societate

Podurile de la Fetești și Cernavodă vor fi reabilitate. Vezi cât costă lucrările

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a lansat o licitaţie de 116 milioane lei (24,3 milioane euro), fără TVA, pentru reabilitarea podurilor de la Feteşti şi Cernavodă, situate pe Autostrada A2, potrivit unui anunţ publicat pe platfoma SICAP.

Licitaţia vizează ”realizarea lucrărilor de reabilitare a podului peste braţul Borcea, lângă Feteşti, situat pe Autostrada A2, la km 149+680 (Lot 1) si realizarea lucrărilor de reabilitare a podului de la Cernavoda, situat pe Autostrada A2, la km 157+600 (Lot 2)”, se arată în anunţ.

Ofertantul trebuie să demonstreze că cifra de afaceri anuală totală, pentru fiecare din exerciţiile financiare aferente anilor 2016, 2017 si 2018, a fost de minimum 22 milioane lei pentru lotul 1 şi 19 milioane lei pentru lotul 2.

Pentru fiecare lot in parte, ofertantul trebuie să demonstreze că a finalizat, în ultimii 5 ani, lucrări de infrastructură în valoare cumulată de minimum 55 milioane lei pentru lotul 1 şi 46 milioane lei pentru lotul 2.

Tipul procedurii este licitaţie deschisă, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 18 noiembrie.

Potrivit anunțului publicat, obiectul contractului aferent lotului 1 îl reprezintă executarea lucrărilor de reabilitare a podului peste brațul Borcea, situat pe Autostrada A2. Lungimea căii de pod este de 968 m, iar lățimea este de 34,4 m. Obiectul contractului aferent lotului 2 îl reprezintă executarea lucrărilor de reabilitare a podului de la Cernavodă. Podul are o lungime de 1596 m și este lat de 34,4 m.
Foto: PCnews

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

Fenomenul bullying: ”Depinde doar de noi dacă îi permitem să existe sau nu”

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Bullying-ul este un comportament abuziv caracterizat prin dorința de a umili pe cineva prin utilizarea violenței psihice, emoționale, verbale, fizice sau sexuale în mod repetat la un nivel de intensitate ridicat. Fenomenul de bullying este foarte întâlnit atât în școli cât și la locul de muncă.

De la copiii care își formează găști pentru a domina și a teroriza alți copii până la colegii de serviciu care se aliază împotriva unui alt coleg pe care îl exclud și îl umilesc, comportamentul de abuz nu are limite de vârstă sau de mediu. Raportul agresor- victimă iese în evidență, susținut în aparență de anumite norme sociale.

Astfel, agresorul, care toată viața a fost agresat fizic, va agresa la rândul său persoanele nonagresive, cel care a fost etichetat și comparat și a suferit din această cauză, va eticheta și ridiculiza exact acele persoane care se straduiesc să fie perfecte. Agresorul încearcă prin abuz să își recapete stima de sine, iar prin dominare își imaginează că este puternic. El se hrănește cu reacția victimei pentru a-și confirma un statut pe care știe că nu îl are. Comportamentul său este sfidător, ofensiv și dezechilibrat între manipulare și crize de agresivitate și furie fizică sau verbală.

În mediul școlar, comportamentul de bullying se manifestă atât de către băieți, cât și de către fete. Există “un lider” al grupului – acel copil care pare de invidiat pentru că nu îi este frică sau rușine, cel care întărâtă colegii la comportamente infracționale sau antisociale și care tot timpul se laudă cu ce are sau ce face împotriva adulților, părinților, profesorilor, autorității și normelor societății în general. Acest copil își atrage în jurul lui așa numiți “adepți”, pe care îi păcălește cu iluzia de a fi cei mai grozavi, că ei stabilesc regulile și că nimeni nu le poate face nimic. Ca să își susțină iluzia puterii și a domninării au nevoie de victime.

Acestea sunt în general mai mici de vârstă și sunt acei copii care nu răspund atacurilor. Satisfacția căutată este suferința psihică, emoțională, fizică și sexuală a victimei.

În mediul profesional comportamentul de bullying este mai subtil, având în vedere că trebuie respectate anumite norme specifice locului de muncă. Astfel sunt foarte întâlnite situațiile în care o persoană are tendința de a monopoliza colectivul prin comportamente manipulative și de a exclude alți colegi prin umilire, denigrare, ridiculizare, izolare, îsușirea fără permisiune a rezultatelor muncii acestora și sabotarea în relația cu superiorii în mod intenționat și persistent.

Un alt comportament de bullying profesional, mult mai periculos, se referă la relația superior – subaltern. Foarte mulți angajați se plâng de atitudinea umilitoare și agresivă a “șefului”, alături de diferite comportamente de constrângere pentru obținerea de beneficii personale incluzând și comportamentele de tip sexual.

Dacă în mediul școlar comportamentul de bullying conține predominant violență fizică, în rândul adulților, componenta agresivă fizică a abuzatorului se mută în plan familial, fiind mascată în comportamentul de bullying profesional.

Și într-un caz și în celălalt, agresorul rămâne agresor, doar își cizelează comportamentul de abuzare în funcție de limitele mediului și riscurile implicate.

Dacă la primele manifestări apăreau doar tachinări, îmbrânciri și câteva jigniri în situații izolate, în ultimii ani comportamentul de bullying a devenit extrem de virulent și foarte des, constatându-se apariția lui chiar și la vârste foarte mici, în școala primară.

După numărul de cazuri înregistrate a devenit un fenomen, iar numărul victimelor crește în fiecare an.

”Comportamentul de bullying presupune un raport de dominare și putere în condițiile în care nimeni nu se naște zeu sau sclav… Depinde de noi dacă îi permitem să existe sau nu!”, a precizat președintele Asociației Tomis Antidrog Constanța, George Drăgan.

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

Iohannis BLOCHEAZĂ intersecția de la Casa de Cultură din Constanța

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Municipiului Constanța informează că începând de vineri, 13 septembrie, ora 18:00 și până sâmbătă, 14 septembrie, ora 20:00, traficul rutier va fi restricționat pe banda 1 de circulație de pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, tronsonul cuprins între aleea Daliei și strada I.L. Caragiale, precum și în zona parcărilor în spic aflate pe tronsonul menționat.

De asemenea, va fi restricționat accesul autovehiculelor în parcările aflate pe strada I.L.Caragiale, pe trosonul delimitat de intersecția cu bulevardul Alexandru Lăpușneanu până la bariera de acces în parcarea Casei de Cultură Constanța.

Motivul îl constituie desfășurarea unei conferințe regionale, sâmbătă, 14 septembrie, la Casa de Cultură din Constanța.

Conferința regională la care reprezentanții administrației municipale fac referire este conferința președintelui Iohannis pe care o are la Constanța.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: