Connect with us

Politica

Liderii PNL i-au pus gând rău Avocatului Poporului. Liberalii au depus cerere pentru REVOCAREA lui Renate Weber

Publicat

la

Liderii PNL din Senat și Camera Deputaților, Daniel Fenechiu și Florin Roman, au depus cererea de revocare din funcție a Avocatului Poporului, Renate Weber. Conducerea PNL susține că Renate Weber și-a depășit atribuțiile legale și a afectat funcționarea sistemului sanitar în perioada pandemiei

Redăm integral cererea depusă de liderii PNL:

”C ă t r e,

Biroul Permanent al Senatului,

Domnului Robert CAZANCIUC, Vicepreședintele Senatului

Biroul Permanent al Camerei Deputaților

Domnului Marcel CIOLACU, Președintele Camerei Deputaților

Referitor la: Revocarea din funcție a doamnei Renate Weber, Avocat al Poporului

Prin prezenta, în temeiul art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997, republicată, privind organizarea și funcționarea Instituției Avocatul Poporului vă solicităm să procedați la sesizarea Comisiilor Juridice ale Camerei Deputaților și Senatului, pentru ca în ședință comună să audieze Avocatul Poporului, dna Renate Weber, în vederea revocării din funcție în care a fost numită, pentru următoarele motive:

Avocatul Poporului a acționat cu depășirea competențelor legale stabilite de Legea nr.35/1997, având drept consecință nerespectarea dispozițiilor art.13 din Legea de organizare și funcționare a Instituției Avocatul Poporului și pe cale de consecință a art.1 alin.(5) din Constituția României.

Analizând acțiunile doamnei Renate Weber, în calitatea sa de Avocat al Poporului, constatăm:

– declanșarea mecanismului național privind prevenirea torturii (MPN) cu privire la unitățile sanitare care tratează pacienți COVID 19, sub aspectul monitorizării acestora fără un temei concret, constând în existența unor sesizări care să creeze suspiciuni rezonabile privind existența unor acte sau fapte ce pot fi asimilate torturii. În fapt, mecanismul de monitorizare a fost instituit fără a se comunica unităților sanitare actul administrativ care a stat la baza declanșării procedurii de monitorizare.

Conform art.15 lit.b) și a art.33 alin.(1) din Legea nr.35/1997, astfel cum a fost modificată si completată prin dispozițiile OUG 48/2014, monitorizarea poate fi instituită doar de către Avocatul Poporului, fiind competența sa exclusivă de coordonare a activității MNP, situația în care suspiciunile de practicare a torturii privesc o instituție a statului român. Or, prin adresele înaintate către unitățile sanitare monitorizate la data de 4 iunie 2020 nu este stipulat actul administrativ emis de Avocatul Poporului în exercițiul atribuției de coordonare, în temeiul căruia se instituie monitorizarea unităților sanitare, ceea ce, per a contrario, conduce la concluzia inexistenței acestuia. Această afirmație se întemeiază si pe dispoziția legală conform căreia mecanismul de monitorizare este periodic (“regulat”, conform art.35 din Lege) nu continuu, deci are o dată de începere și una de încheiere a monitorizării, care în mod evident trebuie înscrise într-un document cu caracter administrativ, în temeiul art.35 lit.i) din Legea nr.35/1997. Astfel, dna Renate Weber se situează în afara atribuțiilor constituționale conferite Avocatului Poporului, deoarece a declanșat sau a permis, ultra vires, subordonaților săi, să declanșeze mecanismul național de prevenire a torturii în privința monitorizării “spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV2, în faza I sau în faza II, ori sunt unități suport”, fără respectarea dispozițiilor legale în materie. Mai mult, prin înștiințarea semnată de adjunctul Avocatului Poporului, adresată unităților medicale vizate de monitorizare se solicită documente medicale cu un conținut complet de date care intră sub incidența mecanismului european de protecție a datelor personale (GDPR) emise în perioada stării de urgență, deși prin înștiințare se afirmă, fără a se indica un document în acest sens, că monitorizarea se realizează “pe perioada stării de alertă”. Prin urmare, prin propria-i comunicare Avocatul Poporului induce o stare de confuzie cu privire la acțiunea sa, acest fapt fiind de natură să afecteze grav buna funcționare a sistemului sanitar în ansamblul său, infrastructură critică a statului, în perioada stării de urgență, ulterior în perioada stării de alertă, instituite urmare a pandemiei declarate astfel de Organizația Mondială a Sănătății. Mai mult, niciunde în dispozițiile legii nu este stipulată atribuția Avocatului Poporului de a dispune unității sanitare îndeplinirea obligației de a afișa procedura în derulare “de spital aflat sub monitorizarea Mecanismului Național pentru Prevenirea Torturii”, solicitare desprinsă din înștiințarea f.n. a Avocatului Poporului din data de 4 iunie 2020. Considerăm această faptă o încălcare gravă a Legii nr.35/1997 și a art.1 alin.(5) din Constituția României;

– existența unui grav conflict de interese generat de acțiunea Avocatului Poporului în sprijinul blocării intrării în vigoare a Legii pentru modificarea Codului Fiscal, adoptată de Parlamentul României, la data de 17 iunie 2020, prin care pensiile „speciale” sunt impozitate drastic, eliminând astfel discrepanțele care au generat revolta poporului român în privința inechității sistemului public de pensii. Constatăm ca prin dispozițiile Legii nr.35/1997 Avocatul Poporului beneficiază de pensie de serviciu în temeiul art.9 alin.(4) din Legea nr.35/1997, iar prin dispozițiile asimilate ale art.134^1 alin.(3) litera c) din Legea privind completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal atacată la Curtea Constituțională de același Avocat al Poporului această pensie „specială” este impozitată cu 85%. Conform art.72 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.161/2004:

“Persoana care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau ori rudele sale de gradul I. Obligațiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative”, iar art.99 alin.1 lit.c) din aceeași Lege arată: “Persoanelor care exercita următoarele demnități publice și funcții publice de autoritate din cadrul autorităților și instituțiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:

Avocatul Poporului și adjuncții săi,

li se aplică dispozițiile art. 72[…]”.

Prin urmare, singura acțiune exceptată de la noțiunea de conflict de interese este acțiunea parlamentarilor sau a Guvernului ca legiuitor delegat de a legifera.

Nefiind parte a forului legislativ suprem, neexercitând competență legislativă, doamna Renate Weber, prin acțiunea sa ca Avocat al Poporului de a contesta la Curte Constituțională o Lege anterior intrării acesteia, Lege care îi afectează un interes patrimonial personal, a încălcat dispozițiile legale în vigoare în materia conflictului de interese, acțiunea sa fiind în mod evident în contradicție cu dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituția României.

Conform art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997, republicată, Avocatul Poporului trebuie demis “ca urmare a încălcării Constituției și a legilor”.

În raport cu motivele arătate mai sus, grave încălcări ale Legii si ale Constituției prin acțiuni sau inacțiuni care au afectat buna funcționare a sistemului sanitar prin starea de temere legitimă creată asupra personalului medical prin declanșarea mecanismului national de prevenire a torturii în privința spitalelor care tratează bolnavi COVID 19 (situație exprimată public de cadrele medicale din România), cât si prin conflictul de interese în care se află urmare a sesizării de neconstituționalitate realizate în privința Legii care îi diminuează substanțial cuantumul pensiei speciale instituită în favoarea sa,

vă solicităm să procedați la sesizarea Comisiilor Juridice ale Camerei Deputaților și Senatului pentru audierea Dnei Renate Weber, Avocat al Poporului, în vederea întocmirii unui raport prin care să se propună Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună, demiterea acesteia din funcția de demnitate publică în care a fost numită.

Ne motivăm solicitarea prin dispozițiile art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997, republicată și pe dispozițiile art.29 pct.30 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Daniel FENECHIU                                                        Florin ROMAN

Liderul Grupului Parlamentar PNL        Liderul Grupului Parlamentar PNL

din Senatul României                                           din Camera Deputaților”, se arată în sesizarea PNL.

Comments

comments

Politica

Mircea Geoană rămâne fără ceasurile de 100.000 de euro primite de la Vanghelie

Publicat

la data de

Scris de

Judecătorii de la Curtea de Apel București, care judecă dosarul de corupție a lui Marian Vanghelie, au decis să mențină măsura asiguratorie asupra celor trei ceasuri pe care Mircea Geoană le-a primit de la fostul primar al sectorului 5. Magistrații cred că obiectele de lux au fost achiziționate din banii obținuți din mită. În urmă cu un an, instanța ridicase sechestrul asupra ceasurilor.

Mircea Geoană, actual secretar general adjunct al NATO, rămâne fără ceasurile pe care le-a primit de la Marian Vanghelie. Judecătorii au pus sechestru pe obiectele de lux, după ce anul trecut au decis restituirea lor, notează fanatik.ro.

Marian Vanghelie ar fi cumpărat ceasurile din șpaga de 30 de milioane de euro

Decizia judecătorilor a fost luată în urmă cu o săptămână, în cadrul apelului formulat de Marian Vanghelie la condamnarea de 11 ani și 8 luni pentru 9 infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu și 7 infracțiuni de spălare de bani.

În același dosar au fost trimiși în judecată: Mircea-Sorin Niculae (vărul lui Vanghelie), Sorin Ștefan Ciocan, Laura Ciocan (director Economat sector 5) și Marian Dumitru. Procurorii DNA susțin că, în perioada 2006-2015, pe vremea când era primar al sectorului 5, Vanghelie a solicitat și primit foloase materiale necuvenite în valoare de 30,4 milioane de euro (20% din vânzări) de la omul de afaceri Marin Dumitru.

Din banii obținuți din mită, Vanghelie ar fi cumpărat și trei ceasuri de lux pe care i le-a oferit lui Mircea Geoană. Este vorba despre două modele diferite Vacheron Constantin și un Glashutte Panoramic Crono, care au costat, în total, peste 100.000 de euro.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost capturat în Grecia

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar general al Capitalei Sorin Oprescu a fost capturat în Grecia. Potrivit stiripesurse.ro, autoritățile din Atena, Grecia, au confirmat telefonic, prin Centrul de Cooperare Polițienească, IGPR că fostul primar Sorin Oprescu a fost depistat în capitală. Oprescu a fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie. Potrivit DNA, în perioada 2013 – 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat. Oprescu a condus primăria generală a Capitalei din 2008 până în 2015, când a fost arestat preventiv.

Sursa: stiripesurse.ro, sursa foto: playtech.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Legea privind OUG pentru implementarea sistemului privind factura electronică, promulgată de Iohannis

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronica RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii în dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea.

Actul normativ transpunere în legislaţia naţională Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achiziţiilor publice, scrie Agerpres.

„Implementarea şi operaţionalizarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura vizează trei direcţii mari de acţiune: oferirea unui serviciu public electronic necesar derulării contractelor de achiziţii publice, contractelor de achiziţie sectorială/concesiuni de lucrări şi servicii şi tranzacţiilor dintre operatorii economici, în fapt un instrument de sprijin adaptat evoluţiei contextului pandemic; coerenţa în realizarea şi aplicarea politicilor şi reformelor fiscal-bugetare prin gestionarea în mod eficient a resurselor bugetare alocate instituţiilor şi autorităţilor publice, respectiv implementarea unor mecanisme corecte şi eficiente care să asigure monitorizarea execuţiei bugetare şi a sumelor alocate diferitelor programe de investiţii; creşterea eficienţei şi eficacităţii în colectarea impozitelor şi taxelor, cu concentrare în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea şi consolidarea gradului de colectare a TVA, precum şi prevenirea şi combaterea fraudei, a evaziunii şi a eventualelor abuzuri în domeniul TVA”, se arată în expunerea de motive.

Prin ordonanţa de urgenţă sunt stabilite măsurile referitoare la accesul entităţilor implicate în procesul de achiziţie publică la achiziţii sectoriale de concesiuni şi servicii destinate inclusiv limitării interacţiunii la preluarea documentelor, astfel încât activitatea autorităţilor publice competente să se desfăşoare în condiţii de siguranţă.

Actul normativ vizează modalitatea de utilizare a Sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura de către operatorii economici şi autorităţile şi entităţile publice.

Factura electronică este însoţită de sigiliul electronic al Ministerului Finanţelor, care certifică faptul că nu sunt permise intervenţii asupra conţinutului acesteia.

Sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura este interconectat cu sistemul naţional de raportare gestionat de Ministerul Finanţelor care permite primirea şi descărcarea facturii electronice de către autorităţile şi entităţile contractante în relaţia comercială.

„Prin ordonanţa de urgenţă se consolidează cadrul legal pentru prevenirea şi descoperirea timpurie a fraudelor în domeniul comerţului cu autoturisme rulate de provenienţă intracomunitară”, se mai arată în expunerea de motive a actului normativ. Ordonanţa prevede obligaţia primului proprietar pe teritoriul naţional de a se prezenta la RAR.

Potrivit actului normativ, începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia, în relaţia B2G, definită conform art. 2 alin. (1) lit. m) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea, cu modificările şi completările ulterioare, să emită facturi electronice şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: