Connect with us

Justitie

Magistrații mențin mandatul de arestare pe numele lui Radu Mazăre. Fostul primar va fi dat în urmărire internațională

Publicat

la

Fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, plecat în Madagascar la sfârșitul lunii decembrie 2017, va fi dat astăzi în urmărire generală internațională. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis astăzi să mențină mandatul de arestare în lipsă, respingând astfel contestația fostului primar al municipiului Constanța împotriva arestării preventive în lipsă. Decizia este definitivă.

“Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Mazăre Radu Ștefan împotriva încheierii din data de 10 ianuarie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală în dosarul nr. 4453/1/2015. În baza art. 275 alin. (2) Cod procedură penală obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art.275 alin. (6) Cod procedură penală onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 40 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2018”, se arată în minuta judecătorilor de la ÎCCJ.

Amintim faptul că, fostul primar al municipiului Constanța, aflat sub control judiciar, a plecat în Madagascar, unde a cerut azil politic. Pe numele lui a fost deja emis un mandat de arestare în lipsa, iar avocatului fostului edil a contestat deja decizia Instanței Supreme.

Avocatul lui Radu Mazăre, Tiberius Bărbăcioru, a afirmat luni că există posibilitatea ca fostul primar al municipiului Constanţa să se întoarcă în ţară dacă va fi achitat de instanţă.

Întrebat de jurnalişti, la ieşirea din sala de judecată, dacă există posibilitatea ca Radu Mazăre să revină în ţară, avocatul a răspuns: “Categoric că poate să existe această posibilitate. Poate şi este extrem de fezabil argumentul achitării. Dacă domnul Radu Mazăre va fi achitat, va exista extrem de mare posibilitatea ca dânsul să se întoarcă în ţară”. Un complet de cinci judecători de la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a luat în discuţie luni contestaţia formulată de Radu Mazăre împotriva deciziei prin care i-a fost înlocuită măsura controlului judiciar cu cea a arestului preventiv. În acest context, avocatul lui Radu Mazăre a susţinut în faţa magistraţilor că încearcă să îşi explice care este rezonanţa demersurilor juridice demarate împotriva clientului său.

“În prezent are opt dosare. Iată de ce Radu Mazăre a putut interpreta faptul că organele judiciare au trecut o limită şi au ieşit din obiectivitate, trecând pe tărâmul subiectivismului juridic. Este o impresie resimţită de Radu Mazăre că este o acţiune concertată de a-l destabiliza juridic. De aici, Mazăre s-a gândit că e necesar să ceară protecţia juridică altui stat, că e Madagascar, Nigeria sau Elveţia”, a declarat Tiberius Bărbăcioru, citat de agerpres.ro.

În replică, procurorul de şedinţă a solicitat instanţei respingerea ca nefondată şi constatarea că, deşi lăudabilă susţinerea apărării, aceasta nu a adus niciun argument.

“Conduita inculpatului este una de sfidare a ÎCCJ, dar şi a tuturor cetăţenilor care vin la organele de supraveghere şi la ÎCCJ. Prin atitudinea sa, Radu Mazăre se consideră mai presus de lege. El trimite un mesaj, o scrisoare prin care spune că se va prezenta atunci când va exista o justiţie reală. Ce ar trebui să facem? Să aşteptăm ca domnul Mazăre să se întoarcă în România, să nu se mai simtă destabilizat juridic? (…) Ne confruntăm cu un fenomen destul de periculos – tendinţa generalizată pe zi ce trece de sustragere de la judecată a tot mai mulţi inculpaţi. Acest lucru ar trebui să dea de gândit atât legiuitorului, pentru o eventuală modificare legislativă, cât şi instanţelor care analizează menţinerea măsurilor pentru inculpaţi vizaţi de mai multe dosare”, a precizat anchetatorul citat de aceeași sursă.

Pe 10 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea DNA de emitere a unui mandat de arestare în lipsă pe numele fostului primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, după ce acesta a încălcat termenii controlului judiciar şi a plecat în Madagascar.

ÎCCJ a dispus înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv pe o perioadă de 30 de zile. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de avocaţii lui Mazăre.

DNA a cerut emiterea unui mandat de arestare în lipsă pe numele lui Radu Mazăre, în cadrul unui proces în care fostul edil este judecat pentru luare de mită, abuz în serviciu şi conflict de interese, în care mai sunt inculpaţi fostul deputat Eduard Martin şi omul de afaceri Gabriel Strutinsky.

Pe 30 decembrie, IGPR a anunţat că Radu Mazăre, care se afla sub control judiciar, nu s-a prezentat la Poliţia din Constanţa pentru semnarea graficului de prezenţă, fostul edil informându-l pe ofiţerul de caz că se află pe teritoriul statului Madagascar, unde face demersuri pentru a obţine azil politic.

Comments

comments

Justitie

OFICIAL! Procedura de selecție a procurorilor de rang înalt, suspendată

Publicat

la data de

Scris de

Ceea ce a spus ministrul interimar al Justiției, Lucian Bode, s-a confirmat și oficial: procedura de selecție a procurorilor de rang înalt a fost suspendată pe perioada mandatului interimar.

Anunțul privind suspendarea procedurii de selecție a procurorilor șefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost transmis, vineri, de Ministerul Justiției.

„Procedura de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea unor funcții de conducere vacante, declanșată la data de 28 iulie 2021, se suspendă pe perioada interimatului funcției de ministru al justiției”, au transmis reprezentanții Ministerului Justiției.

Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca primă măsură în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta a fost miza principală a remanierii, afirmă fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, revocat miercuri seara din funcție.

sursa foto: presaSM

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Stelian Ion, despre miza remanierii de la Ministerul Justiției: “Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, dovada clară”

Publicat

la data de

Scris de

Remaniat de premierul Florin Cîțu de la Ministerul Justiției, Stelian Ion scrie pe contul său de Facebook despre miza deciziei șefului Executivului. Astfel, Ion transmite că “oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca primă măsură în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta este miza principală a remanierii“.

De asemenea, în același mesaj, de acum fostul ministru al Justiției susține că schimbarea “de pe o zi pe alta” are ca scop “obținerea avizului pentru PNDL3, proiect care facilitează furtul din bani publici”.

Iată mesajul complet:

“Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca prima măsura în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta a fost miza principală a remanierii.
Iar schimbarea de pe o zi pe alta a conducerii Direcției de avizare din cadrul MJ pentru a facilita obținerea avizului pentru PNDL 3, proiect care faciliteaza furtul din banii publici, și, probabil, a unor avize ulterioare, arată că Florin Citu nu are respect pentru lege și folosește aceleași metode abuzive pe care le foloseau odinioară cei pe care atâta i-a criticat public. Asta este realitatea tristă a acestor zile”.

Lucian Bode, ministru interimar al Justiției, oprește procedura de numire a noilor șefi la DIICOT și DNA

Lucian Bode (PNL), ministrul interimar al Justiției, a anunțat joi, 2 septembrie a.c., că oprește procedura de numire a unor procurori în funcții de conducere la DIICOT, DNA și Parchetul general, concurs lansat de Stelian Ion.

”Numirea în funcții de conducere la vârful parchetelor este o politică pe termen lung, o politică crucială pentru buna funcționare a acestei instituții. În consecință, consider că această procedură nu se poate derula pe un mandat al unui ministru interimar. Am solicitat specialiștilor din minister un punct de vedere și sunt convins că structurile de specialitate ale Ministerului Justiției vor publica un anunt în acest sens”, a declarat Bode într-o conferință de presă la preluarea funcției de ministru interimar al Justiției citat de jurnaliștii de la G4Media.ro.

De asemenea, este important să amintim că Ministerul Justiției, condus de Stelian Ion, a făcut publică miercuri noapte lista cu candidații care și-au depus dosarele pentru ocuparea funcțiile de procuror-șef și adjunct la DIICOT, ajunct la DNA și șef de secție la Parchetul General. A fost ultima decizie majoră luată de Stelian Ion înainte de revocare.

Concursul a fost lansat de Stelian Ion în august și urma să se încheie pe 15 septembrie, cu propuneri care ar fi trebuit să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis, după avizul CSM. Odată cu revocarea lui Stelian Ion însă procedura poate fi blocată.

sursa foto: G4Media.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Ministrul Justiției, Stelian Ion, despre blocajul din Coaliție privind desființarea Secției Speciale: “Lipsește voința politică reală”

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, acuză PNL că amână decizia desființării Secției Speciale și complică situația, adăugând o condiționare car enu este impusă de nimeni și în niciun caz de Comisia de la Veneția, întrucât ”condiționează desființarea SIIJ de rezolvarea concomitentă a problemei mai vechi a numărului mare de plângeri penale pe care justițiabilii nemulțumiți le fac împotriva magistraților”.

Acesta îndeamnă PNL să fie de acord să desființeze Secția Specială ”fără alte amendamente și condiționări”.

Mesajul integral postat de Stelian Ion pe Facebook:

După discuția de ieri din coaliție legată de eternul subiect al desființării SIIJ, una dintre concluziile pe care le putem trage este că, într-adevăr, proiectului guvernului de desființare a SIIJ îi lipsește ceva: nu atât alte amendamente, cât mai degrabă voința politică reală de a desființa rapid SIIJ.

Am luat cunoștință ieri, în ședința de coaliție, de noua opinie a colegilor din PNL pe tema desființării SIIJ. Această opinie diferă de cele precedente. Dacă până acum această opinie era în sensul în care PNL era de acord cu desființarea SIIJ oricum ar fi fost ea, în forma guvernului sau cu amendamentul UDMR, acum colegii de coaliție ne spun că sunt de acord cu desființarea SIIJ cu respectarea avizului Comisiei de la Veneția. Vestea pare una bună. Asta am susținut și noi până acum: trebuie să desființăm SIIJ, cu refacerea competențelor DNA și DIICOT, așa cum ne-am asumat în programul de guvernare. Dar ceea ce adaugă acum discuției colegii din PNL este că se condiționează desființarea SIIJ de rezolvarea concomitentă a problemei mai vechi a numărului mare de plângeri penale pe care justițiabilii nemulțumiți le fac împotriva magistraților. O chestiune amintită în avizul său de către Comisia de la Veneția, fără a fi impusă ca o condiționare pentru desființarea SIIJ. În opinia mea, această problemă poate fi discutată în cadrul mai larg al reformei justiției și al adoptării noilor legi ale justiției.

Sigur, putem discuta orice nouă propunere. O vom discuta și pe aceasta. Dar de ce această nouă temă a discuției va putea mai degrabă să temporizeze procesul de desființare a SIIJ? Pentru simplul fapt că această problemă ar fi putut fi discutată pe perioada verii, dacă cei care o invocă acum ar fi acceptat invitațiile repetate pe care le-am făcut de a ne întâlni și a mai tranșa din problemele legate de legile justiției. Avizul a fost emis în data de 5 iulie. A trebuit să treacă aproape două luni pentru a avea această interpretare a avizului Comisiei de la Veneția?

În ciuda bunelor intenții declarate odată cu lansarea acestei noi variante, efectul poate fi contrar: complică discuția, amână decizia, nu garantează că UDMR va renunța la amendamentul său, dimpotrivă, mai adaugă o condiționare care nu este impusă de nimeni în această etapă. În niciun caz de Comisia de la Veneția.

Răspunsul meu este simplu, în ciuda declarațiilor agresive și necolegiale ale unor colegi din PNL: dacă vreți într-adevăr să desființăm de urgență SIIJ, haideți să o facem pur și simplu, fără alte amendamente și condiționări! Avizul Comisiei de la Veneția nu doar că susține demersul, dar acest prim pas este chiar salutat de către Comisie.

Așa cum se susține și în avizul Comisiei de la Veneția, „desființarea SIIJ este doar primul pas în această reformă”. Ceilalți pași, celelalte discuții, propuneri de reformă, le putem face în contextul legilor justiției.

Declarațiile lui Stelian Ion vin după ce luni liberalii i-au cerut ministrului Justiției, la ședința liderilor de coaliție pe tema desființării Secției Speciale, să transpună toate recomandările Comisiei de la Veneția.

În debutul ședinței premierul Florin Cîţu susținea că este “foarte important” pentru el ca Secția de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) să fie desființată și că va prezenta în coaliție o soluție.

“Venim cu o propunere, ştiţi foarte bine, ministrul Justiţiei a cerut opinia Comisiei de la Veneţia în primăvară, o opinie care este foarte bună, dar foarte multe aspecte din acea opinie nu au fost discutate în spaţiul public. Şi atunci, noi credem că dacă se ia în considerare în totalitate opinia Comisia de la Veneţia, avem soluţia pentru a ieşi din acest impas temporar în care ne aflăm. Şi vom veni astăzi, împreună cu doamna Scântei, cu o soluţie pe masa coaliţiei”, a spus Cîţu, citat de Agerpres.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: