Connect with us

Politica

Ministrul Agriculturii: Peste 42 de milioane de euro au plecat către 24.464 fermieri

Publicat

la

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat la miezul nopții plata avansului pe suprafață aferent anului 2017, iar până în prezent s-au plătit peste 42 de milioane de euro pentru 24.464 de fermieri, a declarat luni, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

“Azi noapte, la orele 00:00, am dat drumul la plata avansului pe suprafață pentru anul 2017. Toată rețeaua APIA a funcționat de la miezul nopții în toată țara și până în prezent au primit avansurile 24.464 de fermieri dintr-un total de 885.000, iar suma plătită se ridică la peste 42,1 milioane de euro. Avansurile reprezintă 70% din plata nominală pe suprafață din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)”, a spus Daea.

Acesta a precizat că APIA trebuie să plătească avansurile pe suprafață până la 30 noiembrie 2017, însă intențiile sunt de a le finaliza până la începutul lunii noiembrie.

“APIA trebuie să finalizeze plățile până la 30 noiembrie, însă cu siguranță, prin organizarea noastră, prin eforturile și angajarea specialiștilor, dar și prin dorința de a da la timp subvențiile, ne propunem să finalizăm plata avansului cât mai repede cu putință, respectiv până la începutul lunii noiembrie. Avem toate fondurile necesare, banii sunt asigurați, sunt în cont la APIA și vorbim de câteva sute de milioane de euro. Totul este organizat, dar este important să avem răbdare pentru că nu putem da banii într-o singură zi pentru toți fermierii”, a adăugat șeful de la Agricultură.

De asemenea, începând cu 1 decembrie, APIA va continua să plătească toate subvențiile aferente anului 2017.

Comisia Europeană permite statelor membre să plătească avansuri de până la 70% în cazul plăților directe indicate în anexa I a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Plățile finanțate din FEGA se vor efectua la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2017 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În 2017, fermierii români au solicitat subvenții europene pentru o suprafață de 9,541 milioane de hectare, în creștere cu 214.525 hectare față de anul trecut, în timp ce numărul cererilor de plată s-a diminuat cu aproape 17.000.

“S-a încheiat campania de depunere a cererilor de plată luni, la orele 24:00. Dacă în 2016 au fost depuse 901.335 de cereri pentru o suprafață de 9.326.864 hectare, în 2017, la data de 15 mai, orele 24:00, fermierii au depus 884.397 de cereri pentru o suprafață de 9.541.389 hectare. Față de anul trecut avem mai puține cu 16.938 de cereri, ceea ce demonstrează că s-au comasat suprafețele, dar avem un plus de suprafață de 214.525 hectare”, a precizat ministrul Agriculturii, în data de 16 mai 2017.

Sprijinul financiar aferent Campaniei 2017 este finanțat din FEGA, FEADR și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Comments

comments

Politica

Senatorul Felix Stroe: PSD este total împotriva vânzării PE NIMIC a ultimelor companii de stat profitabile

Publicat

la data de

Scris de

Într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook, senatorul social democrat Felix Stroe explică absența colegilor săi de partid de la sesiunea extraordinară a Parlamentului. Stroe susține că social democrații nu susțin “aberația Guvernului Cîțu” privind vânzarea companiilor de stat.

“Autoritățile locale trebuie spriinite, însă nu în acest mod”, transmite senatorul Stroe.

De asemenea, tot pe Facebook senatorul PSD de Constanța le amintește românilor că “PSD a lăsat 5,4 mld de euro în trezorerie, dar împrumuturile făcute de Gvernul Cîțu au depășit 50 mld de euro“.

Iată mesajul complet:

“DESPRE ABSENȚA SENATORILOR PSD LA SESIUNEA EXTRAORDINARĂ:
Nu acceptăm ca, prin votul senatorilor noștri, să validăm aberația guvernului Cîțu, privind vânzarea companiilor de stat. Autoritățile locale trebuie sprijinite, însă nu în acest mod!
Ordinea de zi, având ca unic proiect Legea ce vizează împrumuturile din Trezorerie a primăriilor, are ca sursă de finanțare tocmai privatizările companiilor de stat profitabile!?
PSD este total împotriva vânzării pe nimic a ultimelor companii de stat profitabile și susține preluarea exemplului statelor europene dezvoltate (Germania, Polonia) care au interzis această vânzare, mai mult au demarat o acțiune de redobândire a activelor aflate în proprietatea altor entități juridice.
Deși PSD a lăsat 5.4 mld Euro in trezorerie, împrumuturile făcute de guvernul Cîțu au depășit 50 mld Euro.
Este inacceptabil ca guvernul să nu găsească 120 mil Euro fără să pună în pericol companiile profitabile la care statul, deci romanii, este acționar!”

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Stelian Ion îi dă replica lui Klaus Iohannis: „Criticile cred că ar trebui îndreptate înspre UDMR“

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, sare la gâtul lui Klaus Iohannis, după criticile președintelui față de activitatea liderului USR-PLUS la ministerul pe care îl conduce. Stelian Ion a precizat că a propus soluţii coaliţiei pentru a debloca situaţia privind proiectul de desfiinţarea a SIIJ şi anume ca „la cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat, cauza să fie trimisă spre soluţionare la un serviciu teritorial egal în grad şi învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală”.

„Atât desființarea definitivă a SIIJ, și nu încercarea de salvare a acesteia prin mutarea sediului la Parchetul General, cât și repararea legilor justiției ar fi fost deja obiective îndeplinite dacă toți partenerii din coaliție ar fi respectat programul de guvernare și ar fi pus preț pe opiniile instituțiilor internaționale – Comisia Europeană, GRECO și Comisia de la Veneția.

Desființarea SIIJ putea fi realizată încă din februarie, de când Ministerul Justiției a propus proiectul și a fost aprobat și susținut de Guvern. Ministerul Justiției a transmis forma corectă, avizată favorabil și de Comisia de la Veneția, pe care UDMR o ignoră cu bună-știință. Criticile cred că ar trebui îndreptate înspre UDMR, nu înspre Ministerul Justiției.

Mai mult, am propus coaliției și în grupul de lucru și alte soluții pentru deblocarea situației privind SIIJ: la cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat, cauza să fie trimisă spre soluţionare la un serviciu teritorial egal în grad și învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală. Faptul că soluțiile sunt respinse sistematic, fără argumente solide, arată că nu toți partenerii din coaliție doresc desființarea reală a SIIJ și caută modalități de a menține în viață această structură.

Legile justiției puteau fi aprobate din luna aprilie, după ce Ministerul Justiției a transmis proiectele pe 26 martie 2021. Până în septembrie ar trebui finalizate negocierile, dar ar fi de ajutor ca acestea să nu se îndepărteze de programul de guvernare. Negocierile nu se vor încheia oricum: USR PLUS nu va accepta cosmetizări ale legislației fără modificări de substanță și va insista asupra promovării liniilor apreciate deja inclusiv de organismele internaționale (Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO).

Realitatea este evidentă pentru toată lumea și nu poate fi ignorată. Blocajul vine din coaliție și Parlament, nu de la Ministerul Justiției.

Astăzi, președintele a transmis semnalul că este nemulțumit de aceste tergiversări, așa cum sunt și eu nemulțumit de atâta vreme. Îi transmit președintelui rugămintea de a se implica în depășirea acestui blocaj, din care putem ieși doar dacă toți respectăm programul de guvernare și recomandările instituțiilor europene.

Nu trebuie să uităm că SIIJ a avut și rolul de a slăbi lupta anticorupție, ceea ce nu mai trebuie acceptat. DNA și DIICOT trebuie să funcționeze cu competențe complete și fără să fie exercitate presiuni asupra procurorilor. De asemenea, trebuie ca procurorii-șefi care le conduc să aibă atribuții și autoritate depline. De aceea, am declanșat procedura de selecție pentru posturile vacante de procurori cu funcții de conducere la DNA și DIICOT, la finalul căreia să poată fi numită o echipă de conducere stabilă, pe baza avizului Secției pentru procurori a CSM.

În privința legilor justiției, chestiunile esențiale aflate în discuție vizează procedura de numire și revocare a procurorilor de rang înalt (în sensul diminuării factorului politic, în acord cu programul de guvernare, recomandările GRECO și ale Comisiei Europene), prerogativele procurorului general, situația poliției judiciare, modalitatea de alegere a membrilor CSM. Aceste subiecte  foarte importante sunt încă în negociere și nu am căzut deocamdată la un acord.

Referitor la procedura de numire a procurorilor de rang înalt, am propus, de asemenea, o nouă soluție: o procedură în două etape, cu implicarea Secției pentru procurori a CSM. Un lucru spun răspicat: varianta pe care o voi promova va fi în sensul diminuării factorului politic în această procedură de numire/revocare. Un rol crescut al Secției pentru procurori este esențial. De-a lungul timpului, Secția pentru procurori a adus în avizele sale la propunerile pentru numirea procurorilor cu rang înalt argumente care ar trebui să fie luate în considerare, și nu ignorate.“, a scris Stelian Ion pe Facebook.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Rectificarea bugetară. Ministerul Muncii pierde cei mai mulți bani. Cine primește în plus

Publicat

la data de

Scris de

Guvernul Cîțu se pregătește de marea rectificare bugetară, așteptată de toate autoritățile, locale și centrale. Cele mai multe fonduri suplimentare le va primi Ministerul Sănătăţii, peste 3,5 miliarde de lei, urmat de Ministerul Finanțelor și cel al Dezvoltării. În schimb, Ministerul Muncii va pierde 2,7 miliarde de lei, potrivit draftului proiectului de rectificare, citat Hotnews și News.ro.

Rectificarea bugetară ar putea fi una pozitivă, cu un plus de 8,99 miliarde lei pe cheltuieli.

Cele mai mari creșteri vor fi înregistrare la:

Ministerul Sănătății: +3,5 miliarde lei

Ministerul Finanțelor – Acțiuni generale: +3 miliarde lei

Ministerul Dezvoltării: +1,84 miliarde lei

Ministerul Investitiilor și Proiectelor Europene: +760,1 milioane lei

Minsterul Energiei: +650,5 milioane lei

Ministerul Mediului: +533,8 milioane lei

Ministerul Transporturilor: +322,6 milioane lei

Tăieri vor avea loc de la:

Ministerul Muncii: – 2,78 miliarde lei,

Curtea de Conturi: -10 milioane lei

Senat: 3,9 milioane lei

Ministerul Apărării, Ministerul de Externe şi Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării nu primesc bani în plus la rectificarea bugetară.

„Cer responsabilitate și performanță de la toți miniștrii. Nu accept solicitări pentru alocare suplimentară, la rectificarea bugetară, a 40 de miliarde lei, din moment ce execuția, după 6 luni, arată că au rămas 20 de miliarde de lei necheltuiți. Românii trebuie să știe că, în mandatul meu, nu ne batem joc de banii lor.“, a scris premierul Florin Cîțu pe Facebook.

Sursa: libertatea.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: