Derapaj grav al fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei! Într-un live pe Facebook din ianuarie 2026, acesta a comentat detalii dintr-un dosar penal, aflat pe rolul instanței de judecată, în care deține calitatea de inculpat. El a discutat probe și teorii pe care le-a exhibat în apărarea sa și în cadrul procesual, și-a denigrat victima, le-a dat lecții de drept judecătorilor și s-a declarat inocent în raport cu acuzațiile.

Reacția sa vine ca urmare a faptului că, prin sentința pronunțată pe fond de Tribunalul Constanța în Dosarul Tabăra Năvodari, pe 14 noiembrie 2025, a fost obligat să achite, în solidar cu doi complici, un prejudiciu de 8,5 milioane de euro statului român și societății SIND România SRL, care sunt părți civile în proces.

De asemenea, declarațiile survin în contextul în care fostul primar a declarat apel, având termen de judecată pe 26 martie 2026 la Curtea de Apel Constanța, context în care astfel de ieșiri publice pot crea presiune asupra actului de justiție.

Fostul primar îi reproșează judecătoarei fondului că nu i-a primit o apărare, aceasta dând eficiență unei hotărâri civile definitive, pe care de asemenea Nicolae Matei a criticat-o pe Facebook în sensul că ar fi o eroare judiciară, dacă nu cumva un abuz. ”Nu va rămâne așa. Să nu creadă cineva că recit Miorița. Mă bat cu ei până când îi leșin” – a concluzionat Matei. Un clip cu o sinteză a declarațiilor sale poate fi urmărit mai jos.

Întregul live al fostului primar poate fi urmărit AICI. În aceeași filmare, Nicolae Matei instigă la ură împotriva unei consiliere locale din orașul său, sugerând că aceasta ar trebui scuipată pe stradă de cetățeni întrucât ar fi votat pentru creșterea taxelor și impozitelor locale. Tot aici, Matei se rățoiește în bloc la magistrați: ”Băăă, nu mai faceți justiție selectivă”.

Dosarul Tabăra Năvodari

Procesul lui Nicolae Matei a debutat în anul 2017 la secția penală a Tribunalului Constanța, în baza unui rechizitoriu întocmit de DNA Constanța, procuror de caz Andrei Bodean. Iată mai jos principalele acuzații!

6 hectare de teren, cu o adeverință

Ajungând primar la Năvodari, în anul 2008, Nicolae Matei a semnat o adresă către Ministerul Agriculturii, prin care, în numele Orașului, arăta că firma sa, Legmas SA, era îndreptățită să i se ateste dreptul de proprietate asupra unui teren de 6 hectare situat în zona turistică a localității, fix în Tabara de Copii Năvodari. În realitate, Legmas SA avea drept de atestare pentru un teren aflat de cealaltă parte a Canalului, în vecinătatea fabricii, într-un câmp fără nicio valoare turistică sau imobiliară. Amplasamentul a fost mutat din pix, iar Ministerul a emis certificatul.

Cele 6 hectare primite prin această lucrătură cu pixul se aflau, după cum am arătat mai sus, fix în Tabăra de Copii. Terenul era proprietate de stat și fusese dat în folosință sindicatelor comuniste, în anii 70. Pe această suprafață de 6 hectare existau mai multe unități de cazare înscrise în Registrul de Transcripțiuni, în proprietatea SC Sind România SRL (o societate fondată în anii 90 de marile platforme sindicale care au preluat patrimoniul UGSR în decembrie 1989).

În cele din urmă, clădirile au fost demolate, iar terenul a fost transferat de la Legmas SA la Top Vision SRL, o altă firmă deținută de Nicolae Matei și administrată de sora sa. Top Vision a dezmembrat cele 6 hectare în loturi mai mici, procedând ulterior la vânzarea acestora către terți.

58 de hectare de teren și 298 de clădiri

O altă acuzație adusă de DNA privea inventarierea în domeniul privat al orașului Năvodari a terenului de stat (58 de hectare) aferent Taberei de Copii și a 298 de clădiri aflate pe acest teren, clădiri care erau înscrise în proprietatea SC SIND România SRL. Complice la acest abuz comis în 2011 a fost inculpat și fostul secretar general al Primăriei Năvodari, Ștefan Ciocănel, cel care a semnat de legalitate.

Manevra se baza pe hotărâri locale anterioare, prin care Consiliul Local edictase peste Constituție și Codul civil că terenurile și construcțiile deținute fără un titlu valabil de persoane fizice sau juridice se inventariază în domeniul privat al orașului.

Mai există și alți baroni de stepă care au procedat la fel. De exemplu Cristian Maricel Cîrjaliu, primarul din Agigea, și-a dat o hotărâre identică, pentru a putea inventaria terenurile din Golful Pescarilor, ca să le vândă mai apoi unor interpuși. Vorbim de același patent, identic, pentru care și Cîrjaliu împreună cu fosta secretara generală de la Agigea au fost trimiși în judecată, fiind acum în așteptarea unei sentințe pe fond (mai multe detalii AICI).

O firmă pe numele unui interpus

După ce a băgat terenul statului și clădirile SIND în inventarul Primăriei, Nicolae Matei a inițiat o nouă hotărâre locală, în vederea exploatării acestor bunuri. Hotărârea aproba asocierea orașului cu firma Dormarbib Group SRL, deținută oficial de Isidor Gurgu, despre care procurorul de caz și mai apoi instanța de fond au reținut că era concubin al surorii primarului și lucrător la ferma de pui a lui Matei. Mai pe șleau, un interpus.

Însă terenul și clădirile se aflau în exploatarea efectivă a SIND România. Acest impediment a fost depășit după ce Tabăra Năvodari SA, noua firmă înființată de Primărie în asociere cu Dormarbib, a dat Primăria în judecată, cerând ca aceasta să fie obligată să predea cele 58 de hectare și cele 298 de clădiri, promise ca aport la capitalul social. Cererea a fost admisă, mai ales că Primăria a ascuns instanței că nu avea bunurile în posesie și din acest motiv nu putea în mod real să dispună de ele.

Executorul

În scenă a intrat apoi executorul judecătoresc Vasile Deacu, care a alungat SIND-ul și a predat tabăra către societatea în care interpusul lui Matei deținea 60% din acțiuni, iar Primăria, în baza întregului aport, doar 40%.

Ani buni, societatea a exploatat aceste bunuri. Ca treaba să meargă bine, Primăria condusă atunci de Matei plătea sejururi pentru copii aduși din Valea Jiului (vezi AICI). Singura justificare era aceea ca banii publici să intre în conturile Tabăra Năvodari SA.

Clădirile despre care vorbim au reintrat în posesia SIND România abia după o serie de procese civile, independent de dosarul penal. Soluțiile civile au fost dezavuate de Matei în live-ul pe care l-a făcut recent, iar judecătorii care le-au pronunțat au fost criticați de acesta.

Să mai spunem că executorul care l-a ajutat pe fostul primar să își desăvârșească planul, Vasile Deacu, se află acum în arest preventiv în ”Dosarul Fabrica de Moșteniri”, fiind acuzat de procurorii DIICOT că a constituit, alături de alte persoane, un grup infracțional organizat (GIO), specializat în furtul de case de la bătrâni.

Soluția instanței penale

După un proces de durată, cu mulți martori, expertize și dispute, judecătoarea Anca Teodora Iacobescu de la Tribunalul Constanța a stabilit că acuzațiile aduse fostului primar și complicilor acestuia sunt temeinice.

Extrase relevante din sentinta de fond Dosarul Tabara Navodari

Vinovăția acestora, stabilită pe baza probelor, nu a putut produce efecte pe latura penală, întrucât faptele s-au prescris în perioada 2018-2022, când Codul Penal nu a mai avut o prevedere validă cu privire la întreruperea cursului prescripției (în fapt, prelungirea termenului în care o infracțiune poate fi pedepsită penal). Articolul care consacra această procedură a fost declarat neconstituțional, iar autoritatea legislativă a omis să-l corecteze vreo patru ani la rând. Rezultatul concret a fost acela că sute de acuzați de corupție au scăpat de răspunderea penală. Situația i s-a aplicat și lui Matei.

Ca urmare, Tribunalul a constatat împlinirea termenului de prescripție, dispunând încetarea procesului penal al fostului primar și al complicilor săi. Însă vinovăția inculpaților a fost valorificată pe latura civilă, fiind întrunite elementele răspunderii civile delictuale, după cum a observat instanța.

Tribunalul l-a obligat pe Nicolae Matei să achite, în solidar cu ceilalți inculpați, următoarele sume:

CĂTRE STAT:

• 326.115 euro, ca echivalent pentru terenul de 6 hectare, care a fost vândut de firmele lui Matei.

CĂTRE SIND ROMÂNIA:

• 073 de euro pentru lipsa de folosință a celor 6 hectare;
• 200 de euro pentru lipsa de folosință a celor 58 de hectare;
• 144.171 de euro pentru lipsa de folosință a celor 298 de clădiri.

În total: 8.585.559 de euro.