Exclusiv
Cum a plătit Primăria Năvodari un milion de lei ca să cazeze copiii din Valea Jiului în tabăra furată de Matei
O listă prinsă în coadă unui proiect de hotărâre inițiat recent de primarul din Năvodari, Florin Chelaru, arată că fostul primar Nicolae Matei bântuie zilnic existența administrației din acest oraș. Primăria trebuie să angajeze avocați pentru a fi reprezentată în mai multe litigii generate de actele abuzive întreprinse de fostul primar. Vorbim aici de burse de studii acordate de Matei, de achitarea unui contract de consultanță cu un PFA aparținând unui funcționar din gașca penală a lui Nicușor Constantinescu, implicat în povestea taxei uriașe de la complexul Verona; vorbim de banii de publicitate plătiți din buget televiziunii sale de familie, precum și de suportarea unui deviz uriaș pentru cazarea a 2.000 de copii de pe alte meleaguri în Tabăra din Năvodari, ajunsă și ea pe mâna altei rubedenii.
Curtea de Conturi: Hotărârea a fost inițiată de consilierul Pîndici Radu
Din capul locului, cel mai important proces este cel inițiat de Primărie împotriva societății Tabăra Năvodari SA. S-a ajuns aici datorită unei decizii a Curții de Conturi din anul 2015, atunci când au fost verificate situațiile financiare din exercițiul financiar al anului 2014. Întrucât suntem în posesia acestui document extrem de elocvent pentru modul în care a fost prăpădit bugetul localității de administrația Matei, redăm mai jos un amplu pasaj din Raport:
”(…) în anul 2014, autoritatea locală a angajat cheltuieli nelegale cu servicii de cazare și masă pentru 2.000 de copii în tabăra Năvodari prin încheierea contractului nr. 28939/16.06.2014 cu SC Tabăra Năvodari SA, prețul total al serviciilor contractate fiind de 1.068.000 de lei. Prin HCL nr. 112/29.05.2014 se aprobă Protocolul de Colaborare între Orașul Năvodari și Consiliul Județean Constanța și totodată se aprobă finanțarea contravalorii serviciilor de cazare și masă pentru un număr maxim de 2.000 de copii în cadrul SC Tabăra Năvodari SA și a cadrelor didactice însoțitoare în sezonul 2014. În fapt, protocolul de colaborare nu este semnat de părți și nu este înregistrat la cele două instituții, și din consultarea reprezentanților Consiliului Județean Constanța, acest protocol nu există, iar obiectul protocolului fiind acela de promovare a Taberei de copii, sprijinirea copiilor cu merite deosebite la învățătură, a celor cu condiții precare din punct de vedere financiar, a copiilor ce aparțin altor minorități, copiilor din zonele defavorizate. Hotărârea a fost inițiată de consilierul Pîndici Radu, având la bază Raportul compartimentului de resort și totodată expunerea de motive a inițiatorului – primarul Matei Nicolae în care precizează obiectivul proiectului, acela de dezvoltare zonală sau regională. (…) Din verificarea modului de derulare a contractului de prestări servicii au fost constatate următoarele: UATO Năvodari a angajat și plătit la SC Tabăra Năvodari SA suma totală de 1.068.000 lei de la capitolul bugetar 67.50.00 – Asistență Socială, iar documentele de decontare anexate la facturi nu conțin elemente justificative pentru toate serviciile prestate.”.
La vrăjeală
Într-un limbaj mai lumesc, un consilier local, pe numele său Radu Pîndici, despre care am mai scris aici că a fost la viața lui un simplu și nevinovat lăcătuș mecanic, s-a gândit el așa să cazeze pe banii orașului vreo 2.000 de copii din Valea Jiului și alte zone defavorizate. Apoi, acesta a depus în anexa inițiativei sale o expunere de motive, pe care n-a semnat-o deoarece era deja semnată de Matei, care astfel apare ca al doilea inițiator al hotărârii. O ultimă hârtie depusă în atenția consilierilor locali era un protocol de colaborare cu, onor, Consiliul Județean. Care consiliu nu știa nimic, nu semnase nimic, nu aprobase nimic. Și ăia furau pe capete la Cejeu, dar chiar așa proști nu erau. După ce ostiile lui Matei au votat cu două mâini binefacerea pentru Valea Jiului, fostul primar s-a apucat să verse bănetul în contul Taberei Năvodari SA, fără nicio justificare în coada facturilor. La vreo lună, după cum se arată în raportul Curții de Conturi, Primăria a trimis la vrăjeală protocolul și la Consiliul Județean, de unde documentul nu s-a mai întors, semnat sau nesemnat, niciodată, fiind aruncat în arhiva de hârtii inutile.
Cumnatul lui Matei, acționar majoritar… fără bani
Puțin îi păsa lui Matei de beneficiarii din Valea Jiului, care au existat sau nu prea, așa cum sugerează Curtea de Conturi. Lui îi păsa de conturile Taberei. Același raport întocmit în urma actului de control lămurește și acest interes, cu vârf și îndesat. La inițiativa lui Nicolae Matei, în anul 2011, Consiliul Local a aprobat, prin HCL 152, înființarea SC Tabăra Năvodari SA, în care Orașul s-a asociat cu SC Dormarbib SRL, reprezentată de Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei. Autoritatea locală s-a angajat atunci să aducă drept aport la capitalul Tabăra Năvodari SA clădirile furate anterior din patrimoniul sindicatelor, prin simplă inventariere într-o listă. Se mai obliga să predea dreptul gratuit de folosință asupra terenurilor de pe malul mării, în suprafață de 543.251 mp. Acest aport în natură a fost evaluat la 4,5 milioane de lei. În plus, Primăria a mai vărsat 1,5 milioane de lei cu titlul de aport în numerar.
De cealaltă parte, cumnatul lui Matei trebuia să verse în conturile societății nou înființate 9 milioane de lei, în vederea începerii activității, respectiv renovarea clădirilor și asigurarea capitalului de lucru. Cum individul nu avea lichidități, s-a stabilit din capul locului să pună banii în termen de 12 luni. Ostiile lui Matei au votat cu două mâini în Consiliul Local. În acest fel, Dormarbib primea 60% din acțiuni fără să verse niciun ban, iar Orașul Năvodari, în schimbul clădirilor și a folosinței terenurilor, la modul crunt subevaluate, precum și în schimbul vărsămintelor de 1,5 milioane, se alegea cu doar 40%. După un an, rubedenia lui Matei abia reușise să aducă 597.500 de lei din cele nouă milioane la care se obligase. După încă un an, în 2013, a completat suma până la 1,7 milioane de lei. Mai rămâneau de adus 7,3 milioane de lei, dar termenul de depunere era de mult depășit. Cu un nou ajutor de la Matei, s-a modificat actul constitutiv al SC Tabăra Năvodari SA, în așa fel încât să i se permită rubedeniei sale să facă aport în natură, cu terenuri obținute fraudulos din retrocedări, schimburi și licitații trucate de Primărie.
Niciun leuț din dividende
”SC Tabăra Năvodari SA a funcționat pe tot parcursul timpului cu aport majoritar efectiv al Orașului Năvodari, motiv pentru care acesta se justifică să dețină calitatea de acționar majoritar… Până la data auditului și anume în perioada 2011-2015, UATO nu a primit dividende de la această societate…” – mai notau auditorii Curții de Conturi.
Din datele publicate de Tabără pe portalul Ministerului de Finanțe, reiese că societatea a fost mereu în pierdere. Cu alte cuvinte, nici după încheierea raportului de control din anul 2015, bugetul local nu a încasat un leuț din această asociere cu rubedenia lui Matei.
Deciziile prea blânde ale Camerei de Conturi din Constanța
Deși raportul de control sugera că Orașul ar trebui să fie acționar majoritar la Tabără, nu s-a întreprins nicio acțiune în acest sens. Directorii Camerei de Conturi Constanța nu au remarcat această constatare a auditorilor de la București și nu au valorificat-o așa cum era legal. De altfel, și recent directorii de la Constanța au dat o decizie controversată în urma unui raport făcut de auditorii de la București, în care se constata că lupii de la Primărie au înșfăcat 5,4 hectare de teren pe malul lacului Siutghiol din proprietatea publică a statului. Directorii Camerei de Conturi au impus Primăriei să facă o comisie împreună cu Apele Române, să se inventarieze exact ce s-a furat. Termenul de implementare e undeva prin 2018. Însă, îndată după plecarea auditorilor, pe o porțiune de 4,5 hectare din terenul furat de la stat, în coada lacului, în zona Mamaia Sat, s-au început lucrări haiducești, fără autorizație și fără aviz de mediu, pentru asanarea ariei naturale protejate. Pe terenul inclus în situl Natura 2000 au fost aduse la repezeală cantități impresionante de resturi din construcții, piatră, pământ și nisip. În sit a fost turnată rapid o fundație din beton, despre care locatarii din Mamaia Sat spun că este parte dintr-un viitor post de transformare electric. Desigur, toate aceste mișcări nu ar fi fost posibile dacă directorii Camerei de Conturi Constanța ar fi dat o decizie cu implementare urgentă. Cel mai probabil, când vor fi luați la întrebări, vor spune că atât i-a dus capul, mai ales că în România prostia nu se plătește.
Primăria a pierdut pe fond procesul cu Tabăra SA
Revenind la Decizia din 2015, trebuie să spunem că, în mod cert, prin aceasta Primăria Năvodari a fost obligată să recupereze pomana pentru Valea Jiului. Abia pe 7 iulie 2017, primarul Florin Chelaru s-a învrednicit să depună o acțiune la Tribunalul Constanța, solicitând, cam cu părere de rău, ca banii plătiți pe degeaba să se întoarcă în bugetul local. Pe 17 octombrie 2017, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată. Trebuie să recunoaștem că nu știm nimic despre modul în care a fost purtat acest proces, ce avocați au fost trimiși la bară și ce au prestat pentru clientul lor. Acum, consilierii locali din Năvodari sunt chemați să aprobe angajarea unui avocat, cel vechi sau altul, care să ducă procesul mai departe.
Un sfetnic plătit cu bani grei și debutul unui abuz imens
Alți bani ar putea fi alocați din buget pentru angajarea unui avocat care să continue procesul inițiat de Primărie, tot obligată de Curtea de Conturi, împotriva lui Bogdan Teoniu Dima-Gavrilă, fost director în Consiliul Județean, pe vremea lui Nicușor Constantinescu. Acesta a fost angajat de Nicolae Matei drept consultant al Primăriei. În această calitate, individul a fost implicat în povestea halucinantă a taxei fiscale de două milioane de euro de la complexul Verona. Pe 5 mai 2012, Dima-Gavrilă a contrasemnat o notificare adresată societății Somaco Construct SRL, care deține complexul de vile de patru stele Verona, de pe malul lacului Siutghiol. Prin acest înscris, societatea era anunțată că ocupă fără titlu un teren din domeniul privat al localității în suprafață de 3723 mp și un altul din domeniul public, de 923 mp. Societatea era somată să evacueze terenul și să-l aducă la starea inițială, în caz contrar fiind amenințată cu o plângere penală pentru tulburare de posesie. În realitate, malul lacului și o parte din cuvetă fuseseră amenajate pentru a arăta ca o splendidă plajă naturală de societatea cu activitate în turism. Apa se infiltra periodic și punea în pericol siguranța construcțiilor, motiv pentru care, cu acordul de principiu al Apelor Române, societatea a consolidat această suprafață. Se întâmpla în anul 2008. De drept terenul era inclus în proprietatea publică a statului. Însă în anul 2011, la inițiativa lui Matei, această suprafață a fost trecută în inventarul bunurilor publice și private ale localității, fără a se menționa modul de dobândire. Căci dobândirea era un furt pe față al statului. Mai departe, reușind să intabuleze terenul în 2012, parte în domeniul privat, parte în domeniul public, Primăria a procedat la notificarea menționată mai sus. Societatea a cerut explicații, însă în schimbul acestora a primit o amendă contravențională de 40.000 de lei, pe motiv că ar fi amenajat locurile publice ale Orașului, fără a avea acest drept. Somaco Construct a contestat amenda în instanță, iar judecătorii au redus valoarea acesteia la 1.000 de lei. Totodată au respins măsura complementară de aducere a terenului la starea inițială, găsind-o inoportună… mai ales că lucrarea era benefică și înfrumuseța un loc lăsat de izbeliște.
O taxă uriașă: două milioane de euro
Fostul primar a trimis societății, pe 12 august 2012, o decizie de impunere fiscală, calculată retroactiv, din anul 2010, așadar cu doi ani înainte ca terenul să ajungă prin furt în proprietatea localității, în valoare de două milioane de euro. Vorbim aici de cea mai mare taxă fiscală aplicată vreodată în cuprinsul unui stat membru al Uniunii Europene. Matei a pretins că societatea a depozitat nisip pe terenul deja nisipos, chiar dacă într-un strat uniform. La fel a pretins că societatea a depozitat piatră, în subsolul terenului. Ca să înțelegeți pe deplin grozăvia, ar trebui să vă imaginați următoarele: aveți o groapă în fața blocului; cum Primăria nu vine să o astupe, aruncați o roabă de piatră. După cinci ani, aceeași Primărie indolentă pretinde că ați depozitat piatră în groapa ei și vă taxează cu milioane de euro. Cam asta i s-a întâmplat firmei Somaco Construct. Consultantul care a pus umărul, cel puțin în faza incipientă, la acest abuz a fost găsit, în 2015, că a luat banii degeaba de la Primărie. Și nu puțini, ci 171.657 de lei. Autoritatea a fost obligată să deschidă proces împotriva sa. Procesul a fost inițiat în 2017 și pierdut la scurt timp, pe fond. Nici în acest caz nu există informații publice cu privire la avocatul care s-a prezentat la bară, la probatoriu și la apărări. Acum Primăria se pregătește să aloce alți bani pentru avocat. Contractele de asistență juridică reprezintă, însă, o altă mare problemă, pe care o vom detalia într-un articol viitor. Va urma!
