Connect with us

Exclusiv

Cum a plătit Primăria Năvodari un milion de lei ca să cazeze copiii din Valea Jiului în tabăra furată de Matei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

O listă prinsă în coadă unui proiect de hotărâre inițiat recent de primarul din Năvodari, Florin Chelaru, arată că fostul primar Nicolae Matei bântuie zilnic existența administrației din acest oraș. Primăria trebuie să angajeze avocați pentru a fi reprezentată în mai multe litigii generate de actele abuzive întreprinse de fostul primar. Vorbim aici de burse de studii acordate de Matei, de achitarea unui contract de consultanță cu un PFA aparținând unui funcționar din gașca penală a lui Nicușor Constantinescu, implicat în povestea taxei uriașe de la complexul Verona; vorbim de banii de publicitate plătiți din buget televiziunii sale de familie, precum și de suportarea unui deviz uriaș pentru cazarea a 2.000 de copii de pe alte meleaguri în Tabăra din Năvodari, ajunsă și ea pe mâna altei rubedenii.

Curtea de Conturi: Hotărârea a fost inițiată de consilierul Pîndici Radu

Din capul locului, cel mai important proces este cel inițiat de Primărie împotriva societății Tabăra Năvodari SA. S-a ajuns aici datorită unei decizii a Curții de Conturi din anul 2015, atunci când au fost verificate situațiile financiare din exercițiul financiar al anului 2014. Întrucât suntem în posesia acestui document extrem de elocvent pentru modul în care a fost prăpădit bugetul localității de administrația Matei, redăm mai jos un amplu pasaj din Raport:

”(…) în anul 2014, autoritatea locală a angajat cheltuieli nelegale cu servicii de cazare și masă pentru 2.000 de copii în tabăra Năvodari prin încheierea contractului nr. 28939/16.06.2014 cu SC Tabăra Năvodari SA, prețul total al serviciilor contractate fiind de 1.068.000 de lei. Prin HCL nr. 112/29.05.2014 se aprobă Protocolul de Colaborare între Orașul Năvodari și Consiliul Județean Constanța și totodată se aprobă finanțarea contravalorii serviciilor de cazare și masă pentru un număr maxim de 2.000 de copii în cadrul SC Tabăra Năvodari SA și a cadrelor didactice însoțitoare în sezonul 2014. În fapt, protocolul de colaborare nu este semnat de părți și nu este înregistrat la cele două instituții, și din consultarea reprezentanților Consiliului Județean Constanța, acest protocol nu există, iar obiectul protocolului fiind acela de promovare a Taberei de copii, sprijinirea copiilor cu merite deosebite la învățătură, a celor cu condiții precare din punct de vedere financiar, a copiilor ce aparțin altor minorități, copiilor din zonele defavorizate. Hotărârea a fost inițiată de consilierul Pîndici Radu, având la bază Raportul compartimentului de resort și totodată expunerea de motive a inițiatorului – primarul Matei Nicolae în care precizează obiectivul proiectului, acela de dezvoltare zonală sau regională. (…) Din verificarea modului de derulare a contractului de prestări servicii au fost constatate următoarele: UATO Năvodari a angajat și plătit la SC Tabăra Năvodari SA suma totală de 1.068.000 lei de la capitolul bugetar 67.50.00 – Asistență Socială, iar documentele de decontare anexate la facturi nu conțin elemente justificative pentru toate serviciile prestate.”.

La vrăjeală

Într-un limbaj mai lumesc, un consilier local, pe numele său Radu Pîndici, despre care am mai scris aici că a fost la viața lui un simplu și nevinovat lăcătuș mecanic, s-a gândit el așa să cazeze pe banii orașului vreo 2.000 de copii din Valea Jiului și alte zone defavorizate. Apoi, acesta a depus în anexa inițiativei sale o expunere de motive, pe care n-a semnat-o deoarece era deja semnată de Matei, care astfel apare ca al doilea inițiator al hotărârii. O ultimă hârtie depusă în atenția consilierilor locali era un protocol de colaborare cu, onor, Consiliul Județean. Care consiliu nu știa nimic, nu semnase nimic, nu aprobase nimic. Și ăia furau pe capete la Cejeu, dar chiar așa proști nu erau. După ce ostiile lui Matei au votat cu două mâini binefacerea pentru Valea Jiului, fostul primar s-a apucat să verse bănetul în contul Taberei Năvodari SA, fără nicio justificare în coada facturilor. La vreo lună, după cum se arată în raportul Curții de Conturi, Primăria a trimis la vrăjeală protocolul și la Consiliul Județean, de unde documentul nu s-a mai întors, semnat sau nesemnat, niciodată, fiind aruncat în arhiva de hârtii inutile.

Cumnatul lui Matei, acționar majoritar… fără bani

Puțin îi păsa lui Matei de beneficiarii din Valea Jiului, care au existat sau nu prea, așa cum sugerează Curtea de Conturi. Lui îi păsa de conturile Taberei. Același raport întocmit în urma actului de control lămurește și acest interes, cu vârf și îndesat. La inițiativa lui Nicolae Matei, în anul 2011, Consiliul Local a aprobat, prin HCL 152, înființarea SC Tabăra Năvodari SA, în care Orașul s-a asociat cu SC Dormarbib SRL, reprezentată de Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei. Autoritatea locală s-a angajat atunci să aducă drept aport la capitalul Tabăra Năvodari SA clădirile furate anterior din patrimoniul sindicatelor, prin simplă inventariere într-o listă. Se mai obliga să predea dreptul gratuit de folosință asupra terenurilor de pe malul mării, în suprafață de 543.251 mp. Acest aport în natură a fost evaluat la 4,5 milioane de lei. În plus, Primăria a mai vărsat 1,5 milioane de lei cu titlul de aport în numerar.


De cealaltă parte, cumnatul lui Matei trebuia să verse în conturile societății nou înființate 9 milioane de lei, în vederea începerii activității, respectiv renovarea clădirilor și asigurarea capitalului de lucru.  Cum individul nu avea lichidități, s-a stabilit din capul locului să pună banii în termen de 12 luni. Ostiile lui Matei au votat cu două mâini în Consiliul Local. În acest fel, Dormarbib primea 60% din acțiuni fără să verse niciun ban, iar Orașul Năvodari, în schimbul clădirilor și a folosinței terenurilor, la modul crunt subevaluate, precum și în schimbul vărsămintelor de 1,5 milioane, se alegea cu doar 40%. După un an, rubedenia lui Matei abia reușise să aducă 597.500 de lei din cele nouă milioane la care se obligase. După încă un an, în 2013, a completat suma până la 1,7 milioane de lei. Mai rămâneau de adus 7,3 milioane de lei, dar termenul de depunere era de mult depășit. Cu un nou ajutor de la Matei, s-a modificat actul constitutiv al SC Tabăra Năvodari SA, în așa fel încât să i se permită rubedeniei sale să facă aport în natură, cu terenuri obținute fraudulos din retrocedări, schimburi și licitații trucate de Primărie.

Niciun leuț din dividende

”SC Tabăra Năvodari SA a funcționat pe tot parcursul timpului cu aport majoritar efectiv al Orașului Năvodari, motiv pentru care acesta se justifică să dețină calitatea de acționar majoritar… Până la data auditului și anume în perioada 2011-2015, UATO nu a primit dividende de la această societate…” – mai notau auditorii Curții de Conturi.

Din datele publicate de Tabără pe portalul Ministerului de Finanțe, reiese că societatea a fost mereu în pierdere. Cu alte cuvinte, nici după încheierea raportului de control din anul 2015, bugetul local nu a încasat un leuț din această asociere cu rubedenia lui Matei.

Deciziile prea blânde ale Camerei de Conturi din Constanța

Deși raportul de control sugera că Orașul ar trebui să fie acționar majoritar la Tabără, nu s-a întreprins nicio acțiune în acest sens. Directorii Camerei de Conturi Constanța nu au remarcat această constatare a auditorilor de la București și nu au valorificat-o așa cum era legal. De altfel, și recent directorii de la Constanța au dat o decizie controversată în urma unui raport făcut de auditorii de la București, în care se constata că lupii de la Primărie au înșfăcat 5,4 hectare de teren pe malul lacului Siutghiol din proprietatea publică a statului. Directorii Camerei de Conturi au impus Primăriei să facă o comisie împreună cu Apele Române, să se inventarieze exact ce s-a furat. Termenul de implementare e undeva prin 2018. Însă, îndată după plecarea auditorilor, pe o porțiune de 4,5 hectare din terenul furat de la stat, în coada lacului, în zona Mamaia Sat, s-au început lucrări haiducești, fără autorizație și fără aviz de mediu, pentru asanarea ariei naturale protejate. Pe terenul inclus în situl Natura 2000 au fost aduse la repezeală cantități impresionante de resturi din construcții, piatră, pământ și nisip. În sit a fost turnată rapid o fundație din beton, despre care locatarii din Mamaia Sat spun că este parte dintr-un viitor post de transformare electric. Desigur, toate aceste mișcări nu ar fi fost posibile dacă directorii Camerei de Conturi Constanța ar fi dat o decizie cu implementare urgentă. Cel mai probabil, când vor fi luați la întrebări, vor spune că atât i-a dus capul, mai ales că în România prostia nu se plătește.

 

Primăria a pierdut pe fond procesul cu Tabăra SA

Revenind la Decizia din 2015, trebuie să spunem că, în mod cert, prin aceasta Primăria Năvodari a fost obligată să recupereze pomana pentru Valea Jiului. Abia pe 7 iulie 2017, primarul Florin Chelaru s-a învrednicit să depună o acțiune la Tribunalul Constanța, solicitând, cam cu părere de rău, ca banii plătiți pe degeaba să se întoarcă în bugetul local. Pe 17 octombrie 2017, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată. Trebuie să recunoaștem că nu știm nimic despre modul în care a fost purtat acest proces, ce avocați au fost trimiși la bară și ce au prestat pentru clientul lor. Acum, consilierii locali din Năvodari sunt chemați să aprobe angajarea unui avocat, cel vechi sau altul, care să ducă procesul mai departe.

Un sfetnic plătit cu bani grei și debutul unui abuz imens

Alți bani ar putea fi alocați din buget pentru angajarea unui avocat care să continue procesul inițiat de Primărie, tot obligată de Curtea de Conturi, împotriva lui Bogdan Teoniu Dima-Gavrilă, fost director în Consiliul Județean, pe vremea lui Nicușor Constantinescu. Acesta a fost angajat de Nicolae Matei drept consultant al Primăriei. În această calitate, individul a fost implicat în povestea halucinantă a taxei fiscale de două milioane de euro de la complexul Verona. Pe 5 mai 2012, Dima-Gavrilă a contrasemnat o notificare adresată societății Somaco Construct SRL, care deține complexul de vile de patru stele Verona, de pe malul lacului Siutghiol. Prin acest înscris, societatea era anunțată că ocupă fără titlu un teren din domeniul privat al localității în suprafață de 3723 mp și un altul din domeniul public, de 923 mp. Societatea era somată să evacueze terenul și să-l aducă la starea inițială, în caz contrar fiind amenințată cu o plângere penală pentru tulburare de posesie. În realitate, malul lacului și o parte din cuvetă fuseseră amenajate pentru a arăta ca o splendidă plajă naturală de societatea cu activitate în turism. Apa se infiltra periodic și punea în pericol siguranța construcțiilor, motiv pentru care, cu acordul de principiu al Apelor Române, societatea a consolidat această suprafață. Se întâmpla în anul 2008. De drept terenul era inclus în proprietatea publică a statului. Însă în anul 2011, la inițiativa lui Matei, această suprafață a fost trecută în inventarul bunurilor publice și private ale localității, fără a se menționa modul de dobândire. Căci dobândirea era un furt pe față al statului. Mai departe, reușind să intabuleze terenul în 2012, parte în domeniul privat, parte în domeniul public, Primăria a procedat la notificarea menționată mai sus. Societatea a cerut explicații, însă în schimbul acestora a primit o amendă contravențională de 40.000 de lei, pe motiv că ar fi amenajat locurile publice ale Orașului, fără a avea acest drept. Somaco Construct a contestat amenda în instanță, iar judecătorii au redus valoarea acesteia la 1.000 de lei. Totodată au respins măsura complementară de aducere a terenului la starea inițială, găsind-o inoportună… mai ales că lucrarea era benefică și înfrumuseța un loc lăsat de izbeliște.

O taxă uriașă: două milioane de euro

Fostul primar a trimis societății, pe 12 august 2012, o decizie de impunere fiscală, calculată retroactiv, din anul 2010, așadar cu doi ani înainte ca terenul să ajungă prin furt în proprietatea localității, în valoare de două milioane de euro. Vorbim aici de cea mai mare taxă fiscală aplicată vreodată în cuprinsul unui stat membru al Uniunii Europene. Matei a pretins că societatea a depozitat nisip pe terenul deja nisipos, chiar dacă într-un strat uniform. La fel a pretins că societatea a depozitat piatră, în subsolul terenului. Ca să înțelegeți pe deplin grozăvia, ar trebui să vă imaginați următoarele: aveți o groapă în fața blocului; cum Primăria nu vine să o astupe, aruncați o roabă de piatră. După cinci ani, aceeași Primărie indolentă pretinde că ați depozitat piatră în groapa ei și vă taxează cu milioane de euro. Cam asta i s-a întâmplat firmei Somaco Construct. Consultantul care a pus umărul, cel puțin în faza incipientă, la acest abuz a fost găsit, în 2015, că a luat banii degeaba de la Primărie. Și nu puțini, ci 171.657 de lei. Autoritatea a fost obligată să deschidă proces împotriva sa. Procesul a fost inițiat în 2017 și pierdut la scurt timp, pe fond. Nici în acest caz nu există informații publice cu privire la avocatul care s-a prezentat la bară, la probatoriu și la apărări. Acum Primăria se pregătește să aloce alți bani pentru avocat. Contractele de asistență juridică reprezintă, însă, o altă mare problemă, pe care o vom detalia într-un articol viitor. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Golănia juridico-financiară de la Căminul de Bătrâni Hârșova. Ionescu, un primar extraordinar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Vara anului 2005. Un soare torid prăjește colinele din Hârșova. Primarul localității, liberalul Ionel Chiriță, se refugiază la Neptun, la o întâlnire de lucru a Alianței Dreptate și Adevăr. Are cu el un diplomat burdușit cu acte. La eveniment, se intersectează cu Gheorghe Barbu, ministrul protecției sociale. În câteva minute, îi spune oficialului că are în geantă trei proiecte sociale făcute ca la carte, după o vizită de documentare în Danemarca. Pe căprării: un adăpost pentru victimele violenței domestice, un centru after school și un cămin de bătrâni. Ministrul ascultă, cumpănește și îl invită la București, ca să deschidă aplicațiile.

Așa s-a născut proiectul căminului de bătrâni de la Hârșova. Primăria a pus la bătaie o clădire în care funcționase pe vremuri un sediu de CAP. Ministerul a venit cu fondurile necesare recompartimentării și modernizării. În anul 2008, investiția a fost finalizată. Două lucruri lipseau ca imobilul modernizat să funcționeze potrivit menirii sale: o centrală termică și recepția finală. În vara lui 2008, Chiriță pierde alegerile locale. La Primărie ajunge Tudor Nădrag, un tip cu o educație precară și pus pe hoții. Porțile căminului de bătrâni sunt ferecate cu lacăt. Opt ani rămân așa.

Abia în octombrie 2016, sub un nou primar, clădirea abandonată părea să își găsească în sfârșit menirea. Pe 27 octombrie 2016, edilul actual, Viorel Ionescu, s-a prezentat în plenul Consiliului Local, pentru a-și susține viziunea. Soluția găsită de el se referea la organizarea unei licitații publice pentru închirierea imobilului către o persoană fizică sau juridică, în scopul prestării, în regim privat, a serviciilor sociale. La o Fundație, ca în Danemarca, Suedia, Norvegia sau altă țară cu performanță în sistemul asistenței sociale, cu scopuri sănătoase și caritabile, nu s-a gândit. Dar bine că s-a gândit la o persoană fizică.

După dovada de largă viziune de mai sus, primarul și-a demonstrat talentul și în baliverne. Iată o motivație de-a dreptul memorabilă pe care a transpus-o în Studiul de Oportunitate înaintat aleșilor locali:

”În România, legislația europeană încurajează înființarea unităților medicale publice private. Dezvoltarea lor este motivată de beneficiile aduse, în special în condițiile în care România se confruntă cu o criză economică fără precedent”.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din toată Uniunea Europeană în anul 2016. Așadar, nici vorbă de criză economică fără precedent. Însă oral, în ședință, primarul a motivat total diferit oportunitatea închirierii. El i-a întrebat pe membrii comisiei sociale dacă bugetul local poate susține funcționarea căminului de bătrâni. Aceștia au răspuns că nu, mai ales că, nefăcând parte din comisia de specialitate economică, nici nu se pricepeau la chestiuni de buget. E limpede că proiectul închirierii s-a născut din neputință și interes. Vorbim aici de neputința de a asigura funcționarea clădirii din surse proprii, dar și de neputința de a aplica pentru o finanțare nerambursabilă, pe axele europene sau guvernamentale. Despre interes vă spunem mai jos.

În cadrul dezbaterii din Consiliu a contat foarte mult un amendament al consilierului local Ionel Dia, votat de o largă majoritate. Dia a propus o corecție profesională în caietul de sarcini, în sensul ca ”la licitația publică să participe numai persoane juridice, nu persoane fizice, care să facă dovada că au experiență în domeniu”. Păi cine a mai auzit de persoane fizice care operează cămine de bătrâni? Amendamentul lui Dia, votat de aleși, a devenit literă de lege… locală. Vorbim aici de HCL 113/27.10.2016, prin care s-a aprobat organizarea licitației, studiul de oportunitate și caietul de sarcini.

Lui Viorel nu i-a căzut cu tronc modificarea. Ca dovadă, cu prima ocazie, primarul a fraudat caietul de sarcini cu nonșalanță. Astfel, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere nr. 10/13.12.2016 a căminului de bătrâni de pe strada Vadului nr. 84, format din construcție în suprafață de 731,70 mp și curte de 1.271,58 mp, către o firmă lipsită de cea mai elementară experiență. Vorbim aici de SC Radar Cămin de Bătrâni SRL, o societate înființată pe 5 septembrie 2016, cu doar câteva luni înainte de a câștiga licitația. Radar nu a desfășurat niciun fel de activitate economică până în momentul de față, probat de faptul că pe site-ul oficial al Ministerului de Finanțe nu figurează cu date de bilanț. Contractul a fost încheiat pe zece ani, cu o chirie de 2.400 de lei pe lună (aproximativ 500 de euro).

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, potrivit clauzei 6.2 litera c) din contract, chiriașul avea obligația să obțină toate avizele, autorizațiile și dotările prevăzute de legislația în vigoare pentru desfășurarea activității. Căminul de bătrâni nu funcționează nici la momentul de față. Și nu funcționează… tocmai din lipsa autorizațiilor. În mod bizar, contractul cel deștept nu prevede posibilitatea rezilierii pentru neînceperea activității. Prevede în schimb rezilierea de drept în situația întreruperii activității comerciale pe timp de 3 luni. Însă, de vreme ce activitatea nu a început, e limpede că nu a fost întreruptă. Păi cum să întrerupi ceva ce nu a început? Așa ceva ar fi un non-sens. După 12 luni de așteptare, primarul Ionescu, exasperat că proiectul lui devenea un chix lamentabil, se decide să salveze aparențele, cu prețul încălcării grosolane a contractului și a caietului de sarcini. Oricum, ”pe caiet” :))) îl mai fraudase o dată. Pe 21 august 2017, Primăria a anunțat în SEAP că a atribuit direct un contract de 23.858 de lei plus TVA prin care a cumpărat de la o firmă din  București servicii de arhitectură pentru construcții.

”Autoritatea contractantă dorește încheierea unui contract de servicii pentru documentația tehnică necesară pentru obținerea avizului de securitate la incendiu și obținerea autorizației de funcționare PSI a Centrului Permanent de Îngrijire Persoane în Vârstă”, se arăta la rubrica dedicată descrierii achiziției.

Iată, așadar, că după ce i-a închiriat căminul fără dovada experienței, primarul l-a ajutat pe chiriaș, cu bani de la buget, ca să obțină autorizația. Ce au făcut, cum au făcut? Doar ei știu. Însă, în mod cert, căminul de bătrâni nu funcționează nici în momentul de față. Între timp, Ionescu a uitat de bătrânii bolnavi care meritau, încă din 2008, să aibă un centru al lor. În timp ce ei așteaptă, alesul lor mai pleacă în schimburi de experiență peste ocean, mai face un festival, mai zâmbește frumos în poze… să știe norodul că este, așa cum și-a scris pe tricou, ”un primar extraordinar”.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primarul din Hârșova trebuie să achite din buzunarul său vizita în SUA și Canada

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 aprilie 2018, la ora 10 dimineața, un funcționar de la compartimentul Achiziții din cadrul Primăriei Hârșova a finalizat procedura de cumpărare a unui pachet de transport cu avionul și de cazare în Canada și Statele Unite ale Americii. Pachetul a costat 32.457,85 de lei sau 6.964,32 de euro. La această sumă se adăuga TVA. Desigur, funcționarul nu acționase de capul său, ci cu ordin de la edilul Hârșovei, Viorel Ionescu. Acesta din urmă plănuia o vizită de serviciu în SUA și Canada. Dar plănuia de capul său, fără să întrebe în prealabil, așa cum era legal, Consiliul Local al orașului Hârșova. Abia pe 2 mai 2018, primarul a realizat că-i trebuie o aprobare. În disperare de cauză, Viorel Ionescu a convocat prin SMS aleșii locali într-o ședință de îndată. Caracterul ”de îndată” nu era întrunit, având în vedere că Ionescu deja își cumpărase biletul de avion cu o săptămână înainte, problema fiind așadar cunoscută din timp. Obedienți din fire, zece consilieri subordonați primarului n-au mai ținut cont de acest moft, votând inițiativa. Astfel a fost adoptată o hotărâre de aprobare a deplasării primarului peste ocean și de decontare a cheltuielilor, pe bază de documente justificative.

”Vizita de lucru are ca scop principal schimbul de experiență în domenii de interes comun: regenerare urbană, digitalizare, parteneriat public-privat, atragere de investiții străine, valorificare a potențialului de import-export, transport public, colectare deșeuri și reciclare, infrastructură”, se arăta în preambulul hotărârii adoptate.

Și tot în preambulul hotărârii se mai arată că, la baza inițiativei, ar sta o invitație primită de la Asociația Municipiilor din România – o structură din care fac parte doar localitățile cu rang de municipiu. Deși nu este membră AMR și nici nu ar avea cum să devină, UAT Hârșova ar fi primit o invitație de a participa la o misiune de informare pe probleme specifice… municipalităților.

Download (PDF, 760KB)

În intervalul 6 – 20 mai 2018, delegația din care a făcut parte și Viorel Ionescu de la Hârșova a vizitat aglomerările urbane Montreal și Ottawa din Canada, dar și metropolele americane Chicago și Washington. În fiecare metropolă vizitată, au avut loc întâlniri cu reprezentanții administrațiilor locale. Vorbim de 4 întâlniri mari și late, de aproximativ două-trei ore fiecare. În restul zilelor, program de voie.

Chiar și așa, agenda discuțiilor a fost total lipsită de învățăminte practice pentru singurul primar de oraș amestecat printre primarii de municipii și președinții de consilii județene care au participat la schimbul de experiență. Astfel, din comunicatele transmise de AMR, reies următoarele preocupări majore ale schimbului de experiență:

  • La Montreal, s-a discutat despre administrarea bugetului de 5,5 miliarde de dolari canadieni al acestei metropole, despre deszăpezire, mobilitate urbană și transportul public de persoane.
  • La Ottawa, delegația română a făcut un tur al orașului. Canadienii le-au prezentat primarilor români două șantiere în lucru. Este vorba despre un patinoar gigantic și despre o linie de metrou de suprafață.
  • La Chicago, s-a discutat de modernizarea aeroportului, despre globalizarea orașelor și despre câteva proiecte ale municipalității americane, cum ar fi de pildă introducerea de senzori de trafic în zonele aglomerate, prin care să se centralizeze într-o platformă digitală informațiile în timp real despre participanții la trafic.
  • La Washington, primarii români au aflat cum funcționează departamentul specializat în securitate, atacuri teroriste și uragane.


Cu experiența acumulată, Ionescu ar putea să-și propună modernizarea aeroporturilor din Municipiul Hârșova, câte or fi ele, construirea unei noi linii de metrou și prevenirea cu mai multă știință a atacurilor teroriste și a uraganelor. Ce-a învățat din programul de voie, vă arătăm cu altă ocazie.

La întoarcerea din misiune, primarul avea obligația legală să informeze Consiliul Local cu privire la schimbul de experiență. În acest sens, trebuie să știți că potrivit art. 44 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali, ”în urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleșii locali sunt obligați să prezinte, la prima ședință ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate”. Legea stabilește și un termen maxim pentru îndeplinirea acestei obligații: 30 de zile. Deși au trecut luni bune de la schimbul de experiență, primarul Hârșovei a omis să informeze Consiliul Local cu privire la deplasarea peste ocean. Acest aspect a ieșit la iveală cu ocazia controlului tematic al Curții de Conturi. În aceste condiții, potrivit legii, sancțiunea aplicată este aceea ca primarul să suporte costurile deplasării din buzunarul său. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, amintiri din copilărie: a vrut să fie ca Leontin Sălăjan, ministru al apărării naționale

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În timp ce Horia Țuțuianu și Decebal Făgădău participau, alături de ministrul apărării naționale, Mihai Fifor, la deschiderea anului școlar la proaspăt reînființatul liceu militar din oraș, președintele PSD Constanța, Felix Stroe, lua parte la o ceremonie cu mult mai modestă, în satul Ciobanu din nordul județului, alături de primarul acestei localități, Tudorel Gurgu, și de fostul primar din Hârșova, Tudorel Nădrag. Gurgu și-a anunțat demisia din PSD în urmă cu două săptămâni, pe motiv că localitatea sa nu a primit bani de la Consiliul Județean, care s-ar fi transformat în ultima perioadă într-un soi de Horică SRL (aluzia fiind la președintele CJC, Horia Țuțuianu). De asemenea, Gurgu anunța că organizația PSD Ciobanu se va reorienta spre PMP. Mai mult, primarul din Ciobanu a și participat la școala de vară a PMP-ului de la Neptun, cu doar câteva zile înainte de începerea anului școlar. Certat la cuțite cu Țuțuianu, Gurgu a găsit resorturile să-l aducă la evenimentul său pe șeful lui Țuțuianu. În schimb, președintele Felix Stroe l-a numit pe primarul din Ciobanu prieten și a punctat că prietenia acestuia îl onorează. Stroe a lăudat faptul că Gurgu le-a oferit anul trecut biciclete elevilor din localitate și s-a arătat încrezător că, anul acesta, primarul le va aduce și tablete. De asemenea, le-a vorbit participanților de investiția RAJA în comuna Ciobanu, în rețeaua de apă și canalizare.

Însă cel mai spectaculos moment a fost acela în care Felix Stroe i-a îndemnat pe copii să își propună țeluri mărețe. El a dezvăluit în premieră că, în prima sa zi de școală, în satul său natal, Siriu, de pe valea Buzăului, la întrebarea învățătorului despre ce ar vrea să ajungă în viață, ar fi răspuns: ministru al apărării naționale. Ca o ironie de zile mari, în vreme ce Stroe dezvăluia visul său din copilărie alături de primarul aflat la cuțite cu Horia Țuțuianu, ministrul în funcție al apărării naționale (care poate nici n-a avut acest țel în viață) tocmai inaugura, la braț cu Țuțuianu, Liceul Militar din Constanța.

”În fiecare an, să știți că merg la deschiderea anului școlar la țară, în județ. Nu mă duc în oraș, nu mă duc la Liceul Mircea. Mă duc undeva la țară, pentru că retrăiesc în felul acesta prima mea zi de școală. (…) Vreau să știți, când a întrebat învățătorul nostru, în prima zi, ce vrem să ne facem când vom fi adulți… E prima dată când povestesc acest lucru. Și, noi, atunci, acum mulți ani, o fetiță a spus că vrea să fie croitoreasă. Erau meseriile acelui moment, copii. Lumea evoluează, dar atunci era ceva să fii, la țară, croitoreasă. Un al copil, un băiat, a spus că vrea să fie șofer. Era un lucru foarte important. Și astăzi orice muncă este foarte importantă și orice muncă face cinste celui care o face. Și când m-a întrebat pe mine, eram 12 copii, eu știam să citesc de la cinci ani, pentru că părinții mei sunt învățători. Și i-am spus învățătorului… Văzusem pe ziarul bunicului meu pe ministrul apărării naționale. Era un om, Leontin Sălăjan, era un om frumos, un bărbat frumos, un om tânăr, și m-a impresionat pe mine, îmbrăcat în uniformă. Și când m-a întrebat învățătorul meu ce vreau să mă fac, am zis: domnu* învățător, când voi fi mare vreau să fiu ministrul apărării naționale. Pur și simplu, săracul om a leșinat! Nimeni din satul nostru nu-și mai propusese să fie ministrul apărării naționale. Vă spun – iertați-mi lipsa de modestie – dar chiar așa a fost. Și cu îndârjire m-am gândit toată viața mea să învăț când a fost de învățat, să muncesc serios când a fost de muncă. Și, uitați, n-am ajuns ministrul apărării naționale, dar am fost ministrul transporturilor. Ce vreau să vă spun: este foarte important ceea ce-ți propui să faci în viață.” – le-a spus Felix Stroe copiilor din Ciobanu.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: