Connect with us

Exclusiv

Noul restaurant de pe faleza din Agigea a ajuns oficial în proprietatea familiei Cîrjaliu

Published

on

Sorina Nuțoaia-Cîrjaliu, fiica primarului din Agigea, a ajuns să dețină în proprietate, în mod oficial, 85% din restaurantul Vatos construit recent pe faleza din localitate. Ea a devenit astfel beneficiara finală a demersurilor girate de primarul Cristian Maricel Cîrjaliu, prin care terenul din zona falezei a fost inventariat din pix – fără nicio dovadă legală de dobândire – în domeniul privat al comunei Agigea. Printr-o suveică imobiliară, bunul a fost pasat de la Primăria Agigea la contabila familiei Cîrjaliu, apoi la o firmă deținută de fratele și cumnata primarului. Rudele edilului au păstrat terenul în proprietate timp de opt ani, după care l-au vândut către un fost asociat al contabilei. De la acesta din urmă, suprafața din zona falezei a ajuns la firma unui june din Constanța, care a primit o autorizație de construire de la Primăria condusă de Cîrjaliu, pentru a edifica un restaurant. După ce a finalizat investiția, tinerelul a cedat 85% din afacere către fiica primarului, așa cum reiese din actele oficiale de la Registrul Comerțului. Din multe puncte de vedere, afacerea Vatos seamănă izbitor cu speța Golful Pescarilor, în care primarul din Agigea a fost trimis în judecată sub acuzația de abuz în serviciu.

Terenul, furat prin inventariere

Terenul pe care a fost ridicat restaurantul măsoară 350 de metri pătrați și se află chiar pe faleza Mării Negre, în zona Steaua de Mare, pe strada Emil Racoviță la numărul 65. La o aruncătură de băț, sub creasta falezei, se află Golful Pescarilor și restaurantul cu același nume, controlat pe jumătate tot de familia primarului Cîrjaliu. Plantat în această zonă cu un potențial fantastic, restaurantul Golful Pescarilor produce un milion de euro pe an. De aici, probabil, și interesul celor din spate de a-i face o clonă mai mică, pe faleză, pentru a produce și mai mulți bani.

Potrivit legii românești, creasta falezei și o bandă de 10 metri din spatele ei formează domeniul public de stat. În mod normal, proprietatea publică trebuia delimitată și intabulată ca atare. Însă statul român a fost și încă este pasiv în această privință.

În absența unei delimitări, terenul despre care discutăm a fost însușit în domeniul privat al comunei Agigea, prin HCL 18/29.01.2010. Inițiatorul hotărârii a fost viceprimarul de atunci, Dan Ștefan Chiru, actualmente secretar de stat în Ministerul Mediului și șef al unei comisii interministeriale care se ocupă fix de clarificarea regimului juridic al plajelor și falezelor. De raportul acestei comisii depinde ca statul să-și recupereze terenurile furate de pe faleza Mării Negre. Deocamdată, raportul comisiei întârzie să apară.

Deși suprafața inventariată a terenului era de 250 de metri pătrați, același Chiru a majorat-o la 350 de metri pătrați, printr-un proces-verbal de vecinătate făurit împreună cu un cadastrist agreat de Primăria Agigea, pe numele său Claudiu Revei.

Nimeni nu-și amintește ca terenul să fi fost împrejmuit cu plasă. Însă doar așa se putea face majorarea suprafeței din pix. Întreaga documentație de primă intabulare o puteți consulta AICI.

Suveica imobiliară

Ulterior, numitul Cornel Popescu, ajuns viceprimar în locul lui Chiru, a semnat la notariat Contractul de Schimb nr. 2.217/28.12.2011 (vezi AICI documentul), prin care Comuna Agigea a transmis către persoana fizică Elisabeta-Magdalena Andrei șase terenuri intravilane, în suprafață cumulată de 7.529 de metri pătrați, prind în loc două terenuri intravilane, arabile, în suprafață cumulată de 6.400 de metri pătrați. Deși a dat mai mult decât a primit, Primăria nu a cerut nicio diferență de preț. În plus, administrația locală nici nu avea nevoie de terenul arabil. Ca dovadă, la scurt timp, l-a concesionat unui privat, pe o redevență de nimic. Iar din acest motiv, prezumăm că nevoia care a stat la baza schimbului de terenuri era a găștii primarului Maricel.

Elisabeta Magdalena Andrei era contabilă la mai multe firme ale familiei Cîrjaliu. În calitate de asociată la Asus Service SRL, ea s-a ocupat și de vidanjarea foselor septice din localitate, în baza unui contract semnat cu Primăria. După ce a obținut acest schimb de terenuri, contabila a înstrăinat tot ce a primit către rudele și apropiații lui Maricel Cîrjaliu. Banii pe tranzacții s-au plătit în numerar, în fața notarului, iar nu prin transfer bancar.

Prin Contractul de Vânzare-Cumpărare 1880/29.08.2012 (vezi AICI documentul), terenul de 350 de metri pătrați de pe faleză a intrat în patrimoniul firmei Scan SRL, deținută de Bogdan și Cristiana Cîrjaliu, fratele, respectiv cumnata primarului din Agigea. Rudele primarului au ținut bunul în proprietate până în anul 2020. Ani de zile, terenul de pe faleză (plus altele învecinate) a fost utilizat drept parcare pentru clienții restaurantului Golful Pescarilor, aflat sub cresta falezei. Din parcare se cobora la Golf pe trepte de beton amenajate, haiducește, în ”carnea” falezei, de autori necunoscuți, fără nicio autorizație a nimănui.

În anul 2020, în contextul în care Cristian Maricel Cîrjaliu era urmărit penal pentru afacerea Golful Pescarilor și intuia că va fi trimis în judecată, rudele sale au vândut terenul de pe faleză. Însă nu au vândut oricui, ci unui fost asociat al contabilei Elisabeta Magdalena Andrei. După nici trei luni, acest asociat a vândut bunul mai departe către firma TCV Up Mission SRL, deținută atunci, 100%, de către Costin-Valentin Teodorovici din Constanța. Vezi AICI cartea funciară a imobilului.

Junele (foto dreapta) nu era cu totul străin de gașca primarului Cîrjaliu. La câteva luni după achiziția terenului, acesta s-a căsătorit cu o fostă învățătoare de la școala din Agigea, care promova pe Facebook restaurantul Golful Pescarilor și făcera schimb de like-uri și inițioare cu membrii familiei primarului.

Pe 1 februarie 2021, primarul Cîrjaliu a emis un certificat de urbanism pentru terenul care, formal, nu mai avea nicio legătură cu familia sa. Iar pe 4 octombrie 2021, a emis o autorizație de construire. În baza acestor acte, restaurantul a fost ridicat pe partea de vest a terenului, în vreme ce partea dinspre mare, unde nu s-a făcut o delimitare cu domeniul public de stat, a fost amenajată cu mese și scaune pentru clienți. Restaurantul a funcționat în vara acestui an sub patronajul lui Costin Teodorovici.

După închiderea sezonului, Teodorovici a cedat 85% din afacere către fiica primarului Cristian Maricel Cîrjaliu. Totodată, numele firmei a fost schimbat în Vatos Restaurant SRL.

Act emis de Registrul Comerțului.

Patentul de la Golf

Spuneam că afacerea seamănă izbitor cu speța Golful Pescarilor, în care Maricel Cîrjaliu compare acum ca inculpat în fața unei instanțe penale. Terenul de la Golf, măsurând 1.700 mp, a fost furat tot prin metoda inventarierii în domeniul privat al comunei Agigea. După ce și l-a însușit scriptic, Primăria l-a concesionat unei firme, pe numele ei Cherhana Bibanu SRL, care era deținută de un ilustru anonim. Acesta a ras de pe teren dotările piscicole care aparțineau firmei Sarda Fish SRL. Iar după ce și-a făcut treaba, a pasat firma către un mecanic auto, care era finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele primarului. Mecanicul a cumpărat terenul de la Primăria lui Maricel, plătind prețul vădit subevaluat cu bani împrumutați de la fratele lui Maricel. Ulterior, s-a asociat cu doi afaceriști din Constanța, construind restaurantul Golful Pescarilor. Numele firmei a fost și el schimbat în Golful Pescarilor SRL, că suna mai frumos decât cherhanaua lu* Bibanu*.

În 2020, după ce Cîrjaliu a fost trimis în judecată pentru furtul terenului de la Golf, jumătate din firmă a ajuns oficial pe numele ginerelui său, Ionuț-Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu.

Ginerele lui Maricel Cîrjaliu apărea în fotografii alături de ceilalți doi asociați și de angajați, încă dinainte de a obține în mod oficial 50% din restaurantul de pe malul mării. El a intrat în această afacere de milioane de euro, cesionând un prim pachet de părți sociale cu numai 200 de lei.

La restaurantul Vatos, scenariul a fost similar, iar rezultatul final se vede acum, când 85% din afacere a fost trecută oficial pe numele fiicei primarului.

Trebuie să mai spunem că, de când este inculpat, Cîrjaliu nu mai are nimic în declarația de avere. Toate bunurile sale au fost trecute pe numele rudelor sale. Primarul din Agigea se bucură de sprijinul politic al senatorului Felix Stroe, șeful PSD Constanța și, totodată, unul din cei mai bogați și influenți politicieni din România. Cei doi s-au pozat ținându-se de gât, nu cu mult timp în urmă. Iar asta explică multe.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.