Connect with us

Politica

OFICIAL! Cum explică CCR respingerea iniţiativelor de modificare a Constituţiei

Tatian Iorga

Publicat

la

Curtea Constituțională a României a respins, astăzi, ambele inițiative legislative de revizuire a Constituției depuse de putere și de opoziție în urma referendumului din 26 mai. JUDECĂTORII AU DECIS CU UNANIMITATE DE VOTURI că propunerea referitoare la interdicția amnistierii sau grațierii corupților încalcă limitele revizuirii Constituției, au explicat sursele citate. Potrivit acestora, ”exceptarea infracțiunilor de corupție de la grațiere sau amnistie este neconstituțională”. Într-un comunicat de presă, CCR explică în detaliu deciziile luate astăzi.

„În ziua de 18 iulie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza a II-a din Constituție, al art.11 alin.(1) A.a) şi al art. 19 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere:

Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României iniţiată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvaţi România, Partidului Naţional Liberal, Partidului Mișcarea Populară şi PRO Europa din Camera Deputaților; În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitatea voturilor celor opt membri prezenţi, a decis:

  1. Constată că propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României [Pl-x 331/3.07.2019] a fost iniţiată cu respectarea prevederilor art.150 alin.(1) din Constituţie.
  1. Constată că art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)], pct.2 [cu referire la art.38], pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] şi pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României [Pl-x 331/3.07.2019] nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.
  1. Constată că art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) şi (3)], pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] şi pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României [Pl-x 331/3.07.2019] încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.
  1. Supune atenţiei Parlamentului observaţiile privind art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)], pct.2 [cu referire la art.38], pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] şi pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României [Pl-x 331/3.07.2019]. Astfel:
  1. Art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)]: „(3) Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat şi în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Curtea a reţinut că se pot ataşa hotărârii judecătoreşti de condamnare definitivă consecinţe extrapenale, de natură obiectivă şi justificată de exigenţele de integritate care trebuie să caracterizeze funcţia publică. Textul vizează doar condamnările definitive ce privesc infracţiuni săvârşite cu intenţie. De asemenea, interdicţia reglementată respectă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la caracterul său temporar, în sensul că înlăturarea acestei consecinţe extrapenale operează în baza dispoziţiilor Codului penal, partea generală [până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării]. Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.

Observaţii:

– Soluția normativă preconizată este mai degrabă de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constituţionale, Raportul cu privire la revizuirea Constituţiei, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 81-a sesiune plenară, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curţii Constituţionale nr.80 din 16 februarie 2014];

– Soluția normativă preconizată nu este corelată cu art.16 alin.(4) din Constituţie, în sensul că s-ar permite cetățeanului Uniunii Europene, care nu deţine cetățenia română, să fie ales în autorităţile administraţiei publice locale, chiar dacă a fost condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.

  1. Art.I pct.2 [cu referire la art.38]: „În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleși în Parlamentul European. Nu pot fi aleși în Parlamentul European cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Curtea a reţinut că se pot ataşa hotărârii judecătoreşti de condamnare definitivă consecinţe extrapenale, de natură obiectivă şi justificată de exigenţele de integritate care trebuie să caracterizeze funcţia public. Textul vizează doar condamnările definitive ce privesc infracţiuni săvârşite cu intenţie. De asemenea, interdicţia reglementată respectă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la caracterul său temporar, în sensul că înlăturarea acestei consecinţe extrapenale operează în baza dispoziţiilor Codului penal, partea generală [până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării].

Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art.I pct.2 [cu referire la art.38] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.

Observaţii:

– Soluția normativă preconizată este mai degrabă de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constituţionale, Raportul cu privire la revizuirea Constituţiei, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 81-a sesiune plenară, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curţii Constituţionale nr.80 din 16 februarie 2014]. III. Art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) şi (3)] şi pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] se referă la eliminarea atributului Statului de a acorda amnistia sau graţierea colectivă/ individuală pentru „fapte de corupţie”.

Curtea a statuat că o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român.

Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii.

Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii.

Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni. Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) şi (3)] şi pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie coroborat cu art.1 alin.(3) şi art.16 din Constituție.

  1. Art.I pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)]: „(6) Ordonanțele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, în domeniul legilor organice având obiectul de reglementare prevăzut de articolul 73 alin.(3) lit.h), i) şi l), nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile şi îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

Curtea a statuat că ordonanţa de urgență este un act emis în virtutea delegării legislative acordate Guvernului direct prin art.115 alin.(4) din Constituţie, fără ca acest lucru să însemne că legiuitorul constituant derivat nu poate limita domeniul de reglementare al ordonanţei de urgenţă.

Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art.I pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.

Observaţii:

– Textul în vigoare al art.115 alin.(6) din Constituţie se referă, de principiu, la faptul că ordonanţele de urgenţă nu pot afecta, în sensul de a leza,/ vătăma regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile şi îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică; or, textul preconizat se referă la o interdicţie generală de reglementare în domeniile stabilite nefiind, aşadar, într-o unitate conceptuală cu textul în vigoare.

  1. Art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1)]: „Curtea Constituţională are următoare atribuţii: […] a 1) se pronunță asupra constituționalității ordonanțelor, la sesizarea Președintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curți de Casație şi Justiție sau Avocatului Poporului; […] Curtea a statuat că art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )] din propunerea legislativă de revizuire a Constituției nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție.

Observaţii:

– Din redactarea textului preconizat nu rezultă dacă controlul de constituţionalitate este unul a priori sau a posteriori;

– Se impune corelarea cu art.147 din Constituţie, în sensul indicării efectelor specifice ale deciziilor Curţii Constituţionale astfel pronunţate.

  1. Art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)]: „Curtea Constituţională are următoare atribuţii: […]
  1. d) hotărăște asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”. Eliminarea controlului de constituţionalitate abstract a posteriori exercitat la sesizarea Avocatului Poporului în privinţa legilor reprezintă o suprimare a unei garanţii instituţionale asociate apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, ceea ce încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție.

Prin urmare, Curtea a constatat că art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituției încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor care au iniţiat propunerea legislativă şi preşedintelui Camerei Deputaţilor.

  1. Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României iniţiată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat şi ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor) din Camera Deputaților;

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitatea voturilor celor opt membri prezenţi, a decis:

  1. Constată că propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României [Pl-x 332/3.07.2019] a fost iniţiată cu respectarea prevederilor art.150 alin.(1) din Constituţie.
  1. Constată că art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21)], pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] și pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României [Pl-x 332/3.07.2019] nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.
  1. Constată că art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României [Pl-x 332/3.07.2019] încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.
  1. Supune atenţiei Parlamentului observaţiile privind art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21)], pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] și pct.4 [cu referire la art.146 lit.c 1)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României [Pl-x 332/3.07.2019]. Astfel :
  1. Art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21)]: „(3) Nu pot fi aleși în organele administrației publice centrale şi locale, în Camera Deputaților, în Senat şi în funcția de Președinte al României, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Curtea a reţinut că se pot ataşa hotărârii judecătoreşti de condamnare definitivă consecinţe extrapenale, de natură obiectivă şi justificată de exigenţele de integritate care trebuie să caracterizeze funcţia public. Textul vizează doar condamnările definitive ce privesc infracţiuni săvârşite cu intenţie. De asemenea, interdicţia reglementată respectă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la caracterul său temporar, în sensul că înlăturarea acestei consecinţe extrapenale operează în baza dispoziţiilor Codului penal, partea generală [până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării].

Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.

Observaţii:

– Soluția normativă preconizată este mai degrabă de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constituţionale, Raportul cu privire la revizuirea Constituţiei, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 81-a sesiune plenară, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curţii Constituţionale nr.80 din 16 februarie 2014];

– Soluția normativă preconizată nu este corelată cu art.16 alin.(4) din Constituţie, în sensul că s-ar permite cetățeanului Uniunii Europene, care nu deţine cetățenia română, să fie ales în autorităţile administraţiei publice locale, chiar dacă a fost condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;

– Sintagma „organele administraţiei publice centrale şi locale” trebuie înlocuită cu sintagma „organele administraţiei publice locale”, întrucât ocuparea funcţiilor publice în cadrul organelor administraţiei publice centrale se realizează prin numire, şi nu prin alegere.

  1. Art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)]: „Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: […]
  1. d) acordă graţierea individuală; nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie”.

Curtea a statuat că o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de graţiere individuală încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român.

Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii.

Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii. Aprecierea oportunităţii măsurii de graţiere individuală revine Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acesteia în privinţa anumitor infracţiuni.

Prin urmare, Curtea a constatat că art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea pentru revizuirea Constituției încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) coroborat cu art.1 alin.(3) şi art.16 din Constituție.

III. Art.I pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)]: „(6) Ordonanțele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile şi îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi al organizării judiciare şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

Curtea a statuat că ordonanţa de urgență este un act emis în virtutea delegării legislative acordate Guvernului direct prin art.115 alin.(4) din Constituţie, fără ca acest lucru să însemne că legiuitorul constituant derivat nu poate limita domeniul de reglementare al ordonanţei de urgenţă.

Prin urmare, Curtea a constatat că art.I pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituției nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție.

Observaţii:

– Textul în vigoare al art.115 alin.(6) din Constituţie se referă, de principiu, la faptul că ordonanţele de urgenţă nu pot afecta, în sensul de a leza,/ vătăma regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile şi îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică; or, textul preconizat se referă la o interdicţie generală de reglementare în domeniile stabilite nefiind, aşadar, într-o unitate conceptuală cu textul în vigoare.

  1. Art.I pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1)]: „Curtea Constituţională are următoare atribuţii: […] c1) hotărăște asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanțele, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputați sau de cel puţin 25 de senatori; excepţia se poate înainta în termen de 5 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Curtea a statuat că art.I pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1)] din propunerea legislativă pentru revizuirea Constituției nu încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție.

Observaţii:

– Din redactarea textului preconizat nu rezultă dacă controlul de constituţionalitate este unul a priori sau a posteriori;

– Se impune corelarea cu art.147 din Constituţie, în sensul indicării efectelor specifice ale deciziilor Curţii Constituţionale astfel pronunţate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor care au iniţiat propunerea legislativă şi preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I“, se arată în comunicatul semnat de Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

Prefectul Niculescu, demersuri pentru noi legături aeriene pe litoral și redarea sălii de sport din Ciobanu către comunitate

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Așa cum i-a obișnuit pe locuitorii județului Constanța, prefectul George Niculescu își prezintă activitatea săptămânaă printr-o informare remisă presei. Săptămâna care tocmai s-a încheiat este descrisă de reprezentantul Guvernului în teritoriu drept una plină de activități constructive și în folosul cetățenilor județului Constanța. Printre discuțiile la care a participat se numără și una avută cu inspectorul șef al ISJ Constanța, Sorin Mihai și consilierul județean Bogdan Bola, tema principală constituind-o “demersurile ce trebuie făcute pentru ca sala de sport din localitatea Ciobanu, transformată în sală de fitness, ACTIVITATE PRIVATĂ, se poate întoarce în slujba localnicilor, mai precis, a copiilor comunei, pentru o viață sănătoasă.” Un alt punct important din agenda de săptămâna trecută a prefectului Niculescu se referă la introducerea de noi zboruri către și dinspre litoral. În acest sens, prefectul informează că a transmis o adresă ministrului Transporturilor, Lucian Bode.

“În special în sezonul estival, atunci când dinamica pe litoral este una foarte mare, trebuie să găsim soluții eficiente pentru românii care vor să călătorească”, explică prefectul.

Iată mesajul complet al prefectului:

Stimați locuitori ai județului Constanța,

Săptămână trecută a fost una extrem de încărcată, din toate punctele de vedere. Așa că, un nou „Jurnal al Prefectului de Constanța” vă poate contura o imagine a activității pe care un prefect o întreprinde. Îmi mențin dorința să am o activitate transparentă, iar acest fapt sper că se poate observa prin acțiunile mele. În rândurile de mai jos, retrospectiva săptămânii trecute.

Luni, 20 ianuarie
Am început săptămâna cu o ședință de lucru, la care au participat șefii departamentelor din cadrul Instituției Prefectului Județului Constanța. Împreună, am trasat obiectivele săptămânii. Apoi, la invitația Statului Major al Forțelor Navale, am avut onoarea să fiu de față la plecarea puitorului de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), nava care se va afla la comanda Grupării Navale Permanente a NATO de luptă contra minelor. Reiterez mândria pe care o simt, ca român, atunci când buna pregătire a militarilor noștri este recunoscută la nivel internațional! Vânt bun din pupă!
Apoi, am făcut o vizită la viitorul sediu al Serviciului de Pașapoarte, situat într-un centru comercial de pe strada Ștefan cel Mare. Am discutat cu proprietarul spațiului, care va trebui, în cel mai scurt timp, să finalizeze lucrarile de compartimentare.

Marți, 21 ianuarie
Am avut o întâlnire cu dl. Sorin Mihai, inspectorul școlar general al ISJ Constanța și cu dl. Bogdan Bola, consilier județean, în care am discutat ce demersuri trebuie făcute pentru ca sala de sport din localitatea Ciobanu, transformată în sală de fitness, ACTIVITATE PRIVATĂ, se poate întoarce în slujba localnicilor, mai precis, a copiilor comunei, pentru o viață sănătoasă. A doua zi, miercuri, l-am invitat și pe dl. Primar al comunei Ciobanu dar acesta nu a dat curs invitației. De asemenea, am participat cu drag la bilanțul anual al jandarmilor constănțeni, care au raportat un an 2019 plin de reușite.

Miercuri, 22 ianuarie
Am întreprins mai multe activități de organizare, de eficientizare și optimizare, care sper că se vor reflecta în calitatea muncii pe care o vom face aici, în Instituția Prefectului Județului Constanța. Totodată, am luat legătura cu mai mulți primari de pe raza județului Constanța, care mi-au comunicat diverse subiecte de interes.

Joi, 23 ianuarie
Am trimis o adresă oficială către ministrul Transporturilor, dl. Lucian Bode, cu referire la importanța unor legături aeriene interne ale Constanței cu restul aeroporturilor majore din România. În special în sezonul estival, atunci când dinamica pe litoral este una foarte mare, trebuie să găsim soluții eficiente pentru românii care vor să călătorească. De asemenea, am făcut trei adrese la nivel local, în ceea ce privește construcția imobilului de pe Blvd. Tomis 49A (zona Lupoaică). Am cerut lămuriri atât de la Inspectoratul de Stat în Construcții, de la Direcția Județeană de Cultură dar și de la Primaria Municipiului Constanța.

Vineri, 24 ianuarie
Ultima zi a săptămânii a stat sub semnul Unirii Principatelor. Cu această ocazie, am participat la două evenimentele solemne dedicate celor 161 de ani scurși de la Unirea Moldovei cu Țara Românească. Am fost prezent la manifestările din Piața Ovidiu, apoi la un eveniment organizat la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand”, filiala Constanța.

Îmi doresc ca săptămâna aceasta să reușesc să ajut cât mai mulți constănțeni și să fac, alături de colegii mei, cât mai multe pentru acest județ. Simt un sprijin deosebit din partea multor oameni, dar și o reticență din partea altora. Respect ambele abordări și vreau să transmit că sunt deschis la dialog cu toți cei care își doresc acest lucru.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

PMP Constanța spune STOP DEMOLĂRII pasarelei regale din stațiunea Mamaia! Vezi argumentele lui Palaz

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Claudiu-Iorga Palaz, în calitate de președinte al organizației județene PMP Constanța și vicepreședinte al Consiliului Județean, a depus azi un memoriu la Consiliul Județean Constanța pentru preluarea pasarelei din Mamaia de către Consiliul Județean Constanța și începerea lucrărilor de reabilitare și reamenajare a acesteia.

Cunoscută drept ,,pasarela regală”, construcția face parte din Ansamblul Cazinoului, inaugurat în anul 1935, în ziua de 15 august, în prezenţa Regelui, a membrilor Guvernului şi a autorităţilor Municipiului şi Portului Constanţa. Lucrarea a fost calculată să reziste la vânt, zăpadă şi la o încărcătură cu oameni de 600 kg/mp. În perioada interbelică, complexul găzduia un restaurant modern, cabine pentru plajă în clădirile laterale, un cazino și o pasarelă ce se avânta în mare, unde se afla singurul bar maritim din Europa.

O scară de acces susţinută prin trei vanguri în formă de cadre conducea pe pasarela care avea zece deschideri a zece metri, cu o consolă înspre bar. În dreptul pilei a opta, unde adâncimea apei era de 0,80 – 100 m, deci o adâncime optimă pentru joaca copiilor, s-au amenajat două tobogane compuse fiecare din câte o boltă circulară, ce susţinea o scară de acces a publicului de pe pod pe cheia bolţii, şi un planşeu având o formă curbă cu inflexiune, studiată astfel ca să prezinte forma cea mai potrivită pentru alunecare.

Grinzile aveau console de patru metri, armate puternic, cu rolul de a contravântui fundaţiile. În axele blocurilor de fundaţii erau încastraţi cei patru stâlpi care înconjurau partea centrală, între ei fiind plasate bufetele barului, iar restul, fiind tot o consolă, de unde se putea admira cerul şi marea, fără niciun obstacol. De jur-împrejurul barului era un parapet identic cu al pasarelei. Textul, destul de tehnic, din care reproducem parţial, îi aparţine lui Constantin Cătuneanu, autorul unui amplu studiu despre creaţia inginerească de unicat a lucrărilor de la Mamaia.

Cazinoul din Mamaia, împreună cu pasarela ce ieșea în mare, reprezentau centrul de atracție al turismului din stațiune, alături de alte două simboluri interbelice – Castelul Reginei Maria, inaugurat în anul 1926 și Hotelul Rex, inaugurat în prezența Regelui Carol al II-lea, în anul 1936. Simbol al istoriei stațiunii Mamaia, menționat deseori în studii culturale, important punct de interes turistic al acelor vremuri, ansamblul Cazinoului, din care face parte și pasarela, a fost introdus în lista monumentelor istorice, începând cu anul 2010.

Administrația Bazinală de Apă Dobrobea Litoral (A.B.A.D.L.) a demarat procedurile în vederea realizării lucrărilor, în acest sens fiind obținut certificatul de urbanism ce vizează mai multe zone de pe întreg litoralul românesc. Astfel, potrivit proiectului, fostul debarcader va fi desființat. A.B.A.D.L. consideră că pasarela de promenadă ,,se află într-o stare avansată de degradare și nu poate prezenta siguranță în exploatare”.

Nu de aceeaşi părere sunt istoricii şi arhitecţii. În opinia lor, un asemenea vestigiu ar trebui păstrat şi reabilitat. Reabilitarea plajelor urmează să înceapă în câteva luni, moment în care pasarela va fi distrusă.

Motivat de importanța deosebită și emblematică a pasarelei din Mamaia, simbol al acestei stațiuni turistice, consider obligatorie preluarea acesteia de către Consiliul Județean Constanța și executarea lucrărilor de întreținere, conservare, restaurare și punere în valoare a acestui ,,monument”, cu respectarea legislației în vigoare.

< Dacă în trecut deciziile administrative au fost luate cu comoditate si eficiență economică pentru grupurile de interese ale lui Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, eu cred că este timpul să luăm decizii pentru constănțeni!

 Sunt sigur că reabilitarea și punerea în valoare a simbolului  „Pasarelei Regale” va aduce un plus de valoare stațiunii Mamaia și Constanței. Eu știu și pot gestiona reabilitarea și stoparea demolării acestui edificiu istoric.>  a declarat Claudiu Palaz. (comunicat de presă PMP Constanța)

Vă recomandăm și:

Pasarela de la Cazinoul din Mamaia, DEMOLATĂ! Cu ce precizări vine conducerea Apelor Române – Dobrogea Litoral

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Laurențiu Mironescu, despre motivele pentru care a intrat în PMP

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu o zi, conducerea PMP a surprins anunțând reintrarea în politică a fostului director al Administrației Porturilor Maritime Constanța, fost secretar de stat în MAI și fost deputat de Constanța, Laurențiu Mironescu. După ce s-a alăturat echipei lui Claudiu Palaz în PMP Constanța, Mironescu a venit pe blogul său cu câteva precizări legate de reintrarea sa în politică.

„De ce?

Pentru că am ajuns la un moment în care sunt destul de atent la ce-am realizat până acum în activitatea mea extra personală. Cariera profesională, de care sunt destul de mulțumit, ține mai degrabă de viața personală dar a avut ea vreo realizare de care să beneficieze și altcineva în afara mea, familiei și, poate, a celor aproape 70 de angajați de care sunt oarecum responsabil? Parcă, dar nu sunt așa de convins, s-ar fi putut mai mult. Bine, știți, eu am fost și bolnav, am luat virusul luptei la mișto împotriva corupției și a durat 8 ani și aproape 2 luni până am depășit boala. Acum sunt în convalescență și sper să fi învățat câte ceva de pe urma acestei boli…

Revenind, deși am încercat să mă fac auzit de la diverse alte tribune, oricât aș fi de indulgent pe acest subiect, mă uit la efecte și nu prea le văd. Ici, colo, s-a mai mișcat câte ceva, parcă.  Schimbarea cu adevărat poate fi făcută doar politic și politica nu se face din tribună.

În concluzie, principalul motiv pentru care am decis să reactivez politic, încălcându-mi toate jurămintele anterioare, este că zona la care mă pricep eu suferă și eu mă ofer în ajutor, iar ăsta nu poate veni decât din plan politic. Al doilea motiv este că parcă n-aș vrea să ies din viața activă amintit doar ca inculpat achitat într-un dosar considerat de Înalta Curte a fi inexistent.

De ce acum?

Pfff, mi-a luat ceva vreme să schimb obiectivul familiei de la supraviețuire la consolidare și reconstrucție. Să zicem că mi-am depășit barierele autoimpuse. În ceea ce privește sectorul transporturilor navale din România, ce să zic, este, la acest moment istoric, la nivelul miorițelor din portul Midia. Niciodată n-a avut nevoie mai mare de intervenție. Iar când vorbim de sectorul naval, nu ne referim doar la autoritățile menite să asigure siguranța navigației care nu știu cum să se disculpe mai cu talent … acolo e nevoie de cauterizarea incompetenței … Când vorbim de sectorul naval ne referim la o resursă umană consistentă din România care câștigă și indigenează zeci de milioane de euro pe lună, sute de milioane pe an, companii armatoare, deocamdată fluviale, cu zeci și sute de angajați, industria maritimă și portuară și alte zeci de ocupații multiplicate pe orizontală și verticală. Iar toate acestea au, în acest moment, strategia de dezvoltare a buruienii. Nu rețin să aibă vreo proiecție de mare viitor.

Am intrat în viața profesională când România arma peste 300 de vapoare. Mă uit azi în spate acum și nu văd niciunul. Iar asta este rezultatul absenței sectorului naval din România de pe agenda publică în ultimii 20 de ani. Putem elabora acum de ce, cum și ce și unde și nu mai știu ce, dar este neproductiv.

De-asta acum. Pentru că dacă nu punem umărul acum, ce-a mai rămas din energiile marinei noastre comerciale o să stingă de tot… e ca la siderurgie, când oprești cuptoarele, gata, se alege praful.

De ce aici?

De ce aici, adică la PMP? La PMP pentru că eu am deschis ochii în politică în Partidul Democrat, unde am intrat pentru comandantul care era președintele lui de-atunci, europarlamentarul PMP de azi. Sper să nu fie doar nostalgia dar parcă recunosc câte ceva din agilitatea fostului PD în PMP chiar dacă mulți dintre oamenii PD se găsesc în PNL-ul de azi.

Aici, pentru că Paleologu, pe care nu-l cunosc personal dar care mi-a plăcut în campania electorală, pentru că Robert Turcescu, pe care-l cunosc personal și pentru mulți, mulți alții.

Am detectat ieri reacția unui anumit site din Constanța care cita dintr-un material de-al meu, scris cu ani în urmă, depreciativ la adresa lui Claudiu Palaz, președintele PMP Constanța. Bun, să ne înțelegem, eu am scris câteva sute de articole pe blog, în fiecare mi-am pus părerile, sufletul și emoția, mai ales că eu am privit exprimarea mea scrisă ca un soi de terapie pentru un pishic destul de supus la presiune. M-am exprimat contondent la adresa multora, ce să faci, n-ai ce să faci, așa am gândit atunci, în starea de-atunci, în calitatea mea de atunci … Spre ușurarea unora, scutiți de efortul părerilor scrise și a regulilor gramaticale care, mai deunăzi, se bucurau că n-o să ajung eu șeful instituției lor pentru că am scris nu știu ce despre premierul Orban.

Aparte de orice s-ar putea spune despre oricine, Claudiu Palaz este un om îndrăgostit de administrație, care administrație, este meseria lui. Mircist, important, da? … se află și el la vârsta la care vrea să contabilizeze impactul pe care l-a avut în muncă, deci e pus pe treabă. Pentru mine e suficient și mă poate considera parte a echipei pe care a format-o la Constanța.

În concluzie, nu-mi doresc nimic altceva decât ajuta la apariția portului Constanța și a Dunării și a marinei comerciale pe harta preocupărilor politice din țara asta. Și asta nu se poate face decât acționând politic.“, se arată în mesajul lui Mironescu.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: