Connect with us

Video

Pădurea Comorova. Ultimul tun imobiliar și cel mai parșiv de până acum

Published

on

Imagini de la conferința de presă susținută cu ocazia lansării campaniei USR – ”Uniți salvăm Pădurea Comorova”. Pădurea nu poate fi salvată decât într-un singur fel: prin trecerea terenurilor împădurite din domeniul privat al municipiului Mangalia în domeniul public de interes local. USR își propune să strângă semnături pentru a susține o inițiativă cetățenească în acest sens, care ar putea fi materializată într-o hotărâre de Consiliu Local, dacă aleșii locali din sudul litoralului vor achiesa la această idee. Prin acest demers s-ar putea aduce o reparație, deși doar parțială, unei golănii istorice, prin care Consiliul Local Mangalia a votat la începutul anilor 2000 ca aproximativ 300 de hectare din Pădurea Comorova să treacă în domeniul privat al localității în vederea dezvoltării turismului. Acea hotărâre fusese luată aproape imediat după ce Municipiul Mangalia primise întreaga pădure, de 519 hectare, printr-un transfer controversat din domeniul public de stat în domeniul public de interes local, cu destinața strictă de înființare a unui parc municipal. În loc să facă parc, politicienii locului au decis să împartă terenul în două. Partea mai mare a fost scoasă din domeniul public, aruncată în domeniul privat al localității, iar mai apoi vândută, retrocedată sau pusă la bătaie în proceduri de executare silită, în care datoriile au fost create premeditat de administrația Iorguș. Cât a mai rămas din bucata trecută abuziv, cu schimbarea destinației, în domeniul privat trebuie să revină în domeniul public al municipiului Mangalia, conform USR.

Pe de altă parte, probleme sunt și cu privire la partea rămasă în domeniul public de interes local, care măsoară puțin peste 200 de hectare. În cei 22 de ani care s-au scurs de la transferul pădurii de la stat la administrația locală nu s-a făcut niciun parc. Însă actuala administrație de la Mangalia are planuri în acest sens. Primăria Mangalia a primit, recent, de la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, o decizie de încadrare în care se arată că proiectul înființării parcului Carol I în inima pădurii nu necesită evaluarea impactului de mediu. În documentația de la APM, studiată de deputatul USR Stelian Ion, se afirmă că autoritatea locală poate defrișa 10% din suprafață, ceea ce înseamnă peste 200.000 de metri pătrați. Or, din acest punct de vedere, încadrarea dată de APM este total inexplicabilă. Referindu-se la acest aspect, europarlamentarul Vlad Gheorghe spune că, sub lozinca salvării pădurii ca parc, se ascunde de fapt ultimul tun imobiliar și cel mai parșiv de până acum. Vorbitori: Vlad Gheorghe, Stelian Ion și Semiran Abdurefi (președinte USR Mangalia).

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.