Connect with us

Societate

Pe fondul conflictului din Ucraina, trafic de mărfuri record pentru Portul Constanța în anul 2022

Published

on

port constanta

Anul 2022 înseamnă maximul volumului de trafic operat de Portul Constanța în istoria sa. Este vorba despre cifre record   din punct de vedere al volumelor de trafic înregistrate de sistemul portuar.

Anunțul a fost făcut de Asociația operatorilor portuari din portul maritim Constanța, Constanta Port Business Association-CPBA.

”Statistica Portului Constanța pentru anul 2022 arată creșteri la principalii parametri care conturează performanța unui port: 4.498 de escale nave maritime față, de 3.985 în anul 2021, 10.868 de escale nave fluviale față de 10.619 în 2021 și un volum total de trafic de 75,550 milioane de tone față de 67,483 milioane de tone anul precedent. Anul 2022 înseamnă maximul volumului de trafic operat de Portul Constanța în istoria sa.

75,550 milioane de tone trafic de marfă în 2022 prin Portul Constanța reprezintă o creștere de 11,85% față de anul 2021. Explicația creșterii neprognozate este, fără îndoială, contextul economic și geopolitic generat de conflictul armat din Ucraina care a oferit România și portul Constanța drept soluție pentru mărfuri originare sau destinate Republicii Moldova sau Ucrainei și care nu mai puteau fi operate în porturile din sudul Ucrainei, Mariupol, Odessa, Ilichevsk, Nicolaievsk.”, precizează CPBA.

Volum de marfă suplimentar de peste 11 milioane de tone 

Acest context aparte a generat un volum de marfă suplimentar de 11,1 milioane de tone, în imensa majoritate cereale, pe relația Ucraina.

CPBA a menționat câteva aspecte pozitive ale activității portului Constanța din anul 2022.

”În primul rând, operatorii portuari ai portului Constanța au făcut posibilă derularea traficului portuar chiar în cazul unui surplus semnificativ de mărfuri extra-comunitare, generator de situații și formalități de import și export inedite. Operatorii portului Constanța, membri ai Constanta Port Business Association au demonstrat capacități de depozitare în silozuri și magazii de aproximativ 1,7 milioane de tone de cereale și rate de operare între 20.000 – 75.000 tone/zi, în funcție de terminale și de tipul de cereale operate. Capacitatea totală de operare a portului Constanța ajunge, astfel, la aproximativ 6 milioane de tone de cereale pe lună.

În al doilea și nu în cel din urmă rând, importanța proaspăt căpătată de portul Constanța în contextul menționat anterior, l-a adus în atenția guvernului și a guvernanților. Problemele portului, unele semnalate de ani, de zeci de ani, au fost conștientizate public. Dezastrul căilor ferate portuare, intenția categorică a vecinilor bulgari de a nu draga pe sectoarele de Dunăre aflate în responsabilitatea lor sau inerția birocrației instituțiilor noastre sunt subiecte fierbinți care au intrat pe agenda publică, CPBA militând pentru soluționarea lor și, pentru prima oară, s-au căutat soluții. Câteodată s-au și găsit.

Contextul din jurul portului Constanța se prefigurează a rămâne complicat și în anul 2023. Ne exprimăm speranța că momentul investițional pentru portul Constanța nu va fi ratat, ca de obicei, că sistemul feroviar portuar din Constanța va fi reînnoit și că România va putea impune Bulgariei realizarea obligațiilor de dragare a sectoarelor din responsabilitate, realizând din Dunăre coridorul pan-european care se presupune a fi.

Operatorii portului Constanța membri ai Constanta Port Business Association – CPBA vor menține ratele de operare la nivelul superlativ al anului 2022 și vor asigura atractivitatea portului Constanța în ceea ce privește traficul generat de Ucraina și Republica Moldova. Investițiile operatorilor portuari vor continua în ritmul ultimilor ani, demonstrând astfel că sectorul portuar privat privește dincolo de conflictul armat din apropiere și încearcă să materializeze, într-un final, avantajul competitiv și imensul potențial al portului Constanța, insuficient apreciat de proprii guvernanți.”, au subliniat reprezentanții Asociației operatorilor portuari, CPBA.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!