Connect with us

Politica

Președintele cere reexaminarea unei legi privind formarea profesională, care modifică radical Legea educaţiei

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea Legii de aprobare a OUG 96/2016, privind formarea profesională a tinerilor şi adulţilor, care aduce modificări ample Legii educaţiei naţionale, riscând, în opinia şefului statului, să “creeze probleme în aplicare” şi să “afecteze calitatea învăţământului”.

“Unele dintre intervenţiile legislative aduse prin legea transmisă la promulgare sunt (…) de natură să creeze probleme în aplicare şi să afecteze calitatea învăţământului, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de către Parlament”, afirmă Iohannis, în cererea de reexaminare a Legii de aprobare a OUG 96/2016.

Legea abrogă articole din Legea educaţiei referitoare la organizarea şi funcţionarea învăţământului special şi a învăţământului special integrat, urmând ca formele învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale să fie stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Preşedinţia consideră că această soluţie legislativă poate deveni un “pas înapoi” în ceea ce priveşte integrarea acestor copii în sistemul educaţional de masă şi poate “perpetua dificultăţile lor în a accesa un învăţământ de calitate”.

Iohannis critică şi dispoziţiile care elimină posibilitatea Guvernului de a stabili prin HG numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi într-un program de studii acreditat, fiind stabilit direct că numărul de studenţi raportat la numărul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35 la 1.

“Această normă este arbitrară şi necorelată cu capacitatea instituţională a universităţilor, putând afecta calitatea actului educaţional”, se arată în cerere.

O altă modificare se referă la posibilitatea ca senatul universitar să poată înfiinţa duble specializări pentru formarea iniţială a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, prin alăturarea unor programe de studiu acreditate existente, iar Administraţia Prezidenţială atrage atenţia că instituirea acestei reglementări, fără a se specifica dacă aceste programe pot fi organizate pentru orice alăturare de domenii, sau doar pentru domenii de studiu adiacente/conexe, poate conduce la imposibilitatea aplicării normei.

“Textul nu precizează nici condiţiile de acces la acest tip de programe şi nici modalitatea prin care se verifică dacă programele s-au adresat cu adevărat grupului ţintă, şi anume viitoarele cadre didactice. În lipsa unei reglementări clare şi a dezvoltării metodologiilor subsecvente, această prevedere poate conduce la situaţii care să limiteze opţiunea de carieră a absolvenţilor acestor programe”, se arată în cererea de reexaminare.

Noua lege reglementează şi acordarea unor noi tipuri de diplome, la finalizarea studiilor superioare, specifice pentru o serie de domenii. Se menţionează posibilitatea eliberării diplomei de arhitect sau a diplomei de medic pentru absolvenţii programelor corespunzătoare de studii. “Considerăm că această perspectivă legislativă cu privire la acordarea diplomelor este neclară sub aspectul raţiunilor ce justifică nevoia de reglementare şi, totodată, nu este corelată cu celelalte prevederi ale Legii nr. 1/2011 referitoare la regimul diplomelor”, se arată în cerere, precizându-se şi că noile reglementări sunt incomplete, întrucât stabilesc diplome speciale doar pentru anumite specializări.

Preşedintele Iohannis critică şi noile prevederi cu privire la şcolile doctorale. Noua lege instituie o opţiune a legiuitorului pentru evaluarea la nivel de Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), în detrimentul unei evaluări la nivel de program de studii doctorale sau de şcoală doctorală. Cu toate acestea, referinţele la aceste ultime două niveluri de evaluare nu sunt eliminate din textul legii. Nu este însă clarificată ordinea în care cele trei tipuri de evaluări ar urma să fie parcurse de către iniţiatorii unor astfel de programe/structuri, modul în care ele se vor desfăşura sau distribuţia responsabilităţilor pentru organizarea acestor evaluări.

“IOSUD este o structură care se suprapune uneori cu cea a unei universităţi comprehensive, fiind constituită dintr-un număr variabil de şcoli doctorale din diverse domenii de studiu. Evaluarea la nivel de IOSUD măreşte considerabil autonomia universităţilor, dar prezintă probleme în cazul universităţilor cu o diversitate ridicată a domeniilor în care funcţionează şcolile doctorale, întrucât scade nivelul de control al calităţii ce poate fi asigurat prin acest tip de evaluare”, se arată în cerere.

Un articol al noii legi precizează că, în privinţa calitatăţii de conducător de doctorat, ea este acordată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la propunerea Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele şi procedurile elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi a unor standarde proprii aprobate de senatele universitare.

“Semnalăm că din formularea textului de lege nu rezultă cu claritate nici dacă standardele elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) pentru acordarea calităţii de conducător de doctorat sunt standardele minimale, nici dacă standardele aprobate de senatele universitare sunt suplimentare şi vizează criterii de profesionalism mai ridicate sau mai reduse decât cele stabilite prin standardele MEN. În acest caz, pentru a respecta raţiunea legii, conform căreia calitatea de conducător de doctorat se acordă prin ordinul MEN şi nu prin decizia senatelor universitare, considerăm că din lege textul ar trebui să rezulte cu claritate faptul că standardele proprii aprobate de senatele universitare pot viza doar criterii de profesionalism şi experienţă, care nu sunt însă inferioare celor stabilite prin standardele MEN”, se arată în cerere.

Iohannis critică şi faptul că este eliminată o prevedere prin care Ministerul Educaţiei trebuia să se consulte şi cu partenerii sociali în elaborarea deciziilor.

“Federaţiile sindicale, federaţiile studenţeşti şi asociaţiile profesionale vor fi excluse din categoria partenerilor de dialog social în procesul de elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice. În opinia noastră, consultarea acestor subiecţi este esenţială pentru asigurarea unei bune guvernări a sistemului educaţional şi a calităţii acestuia. Subliniem că această consultare este în acord cu practica comună la nivel internaţional, precum şi cu principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare prevăzut de Legea nr. 1/2011”, se mai arată în cererea de reexaminare.

Un alt articol din lege elimină prevederile referitoare la condiţia pe care trebuie să o îndeplinească un profesor care nu a promovat examenul de definitivat pentru a se prezenta din nou la examen, şi anume, aceea de a parcurge un stagiu de practică de un an înaintea fiecărei noi prezentări. “Este nevoie de menţinerea unui mecanism care să garanteze pregătirea practică adecvată a candidaţilor în vederea resusţinerii examenului de definitivat”, se arată în cerere.

Iohannis critică şi decizia de a elimina rolul Autorităţii Naţionale pentru Calificări din procesul de elaborare a metodologiei de certificare a formării profesionale în ceea ce priveşte stabilirea standardelor şi a metodologiei privind formarea profesională a adulţilor.

Din Legea educaţiei se abrogă şi prevederile care se referă la atribuţiile ARACIS atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. “Opinăm că Agenţia are nevoie de un grad mai mare de autonomie în organizarea procesului de asigurare externă a calităţii, motiv pentru care considerăm că se impune reanalizarea soluţiei de abrogare prevăzute la  art. I pct. 23”, se arată în cerere, conform Agerpres.ro

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

Felix Stroe și-a început mandatul la #Ministerul din Umbră  

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu câteva săptămâni, social democrații și-au desemnat noii lideri de departamente ale partidului. Aceste structuri de specialitate ale PSD sunt considerate ca fiind „Guvernul din umbră” al partidului. Potrivit listei, printre cei 25 de lideri care conduc departamentele de lucru ale PSD se numără și președintele Organizației Județene Constanța a PSD, Felix Stroe, fost ministru al Transporturilor. Într-o postare pe Facebook, conducerea Departamentului pentru Infrastructură și Transport al „#PSD“ a anunțat că s-a reunit, astăzi, în prima ședință.

„Ne propunem ca, în perioada următoare, să fim o sursă de proiecte și propuneri care să sprijine activitatea colegilor din Guvern. Am pus la punct elementele organizatorice și de funcționare a echipei de lucru, pentru ca de săptămâna viitoare să dezvoltăm idei și perspective în domeniu“, se arată în mesajul PSD.

Iată lista completă a noilor șefi de departamente de specialitate ale PSD: Departamentul pentru Muncă și Justiție Socială – Adrian Solomon, deputat; Departamentul pentru Educație Națională – Gavrilă Camelia, deputat; Departamentul pentru Sănătate Florian – Dorel Bodog, deputat, fost ministru; Departamentul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – Ilan Laufer, fost ministru; Departamentul pentru politici fiscal-bugetare – Cristian Socol, economist, profesor la ASE; Departamentul pentru Justiție și Libertăți Cetățenești Robert – Marius Cazanciuc, senator, fost ministru; Departamentul pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală – Valeriu Steriu, deputat; Departamentul pentru Mediu Pană – Adriana-Doina, deputat, fost ministru și vicepreședinte național PSD; Departamentul pentru Administrație Publică si Dezvoltare Regională – Adrian Dragoș Benea, senator, liderul PSD Bacău; Departamentul pentru Infrastructură Și Transport – Felix Stroe, liderul PSD Constanța, fost ministru al Transporturilor; Departamentul pentru Politica Externă – Titus Corlățean, senator, fost ministru; Departamentul pentru Afaceri Europene – Angel Tîlvăr, deputat, fost ministru; Departamentul pentru Apărare Dorel – Gheorghe Căprar, deputat; Departamentul pentru Afaceri Interne – Ionel-Daniel Butunoi, senator; Departamentul pentru Cultură si Identitate Națională – Lucian Romașcanu, senator, fost ministru; Departamentul pentru Tineret și Sport – Alexandra Presură, deputat; Departamentul pentru românii de pretutindeni – Lilla Debelka, Secretar de Stat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Comunicații și Societate Informațională – Gemma Luminița Iosip, Director Programul ANCOM; Departamentul pentru Economie – Gheorghe Șimon, deputat, fost ministru; Departamentul pentru Ape și Păduri – Alexandru Stănescu, deputat; Departamentul pentru Energie – Iulian Iancu, deputat; Departamentul pentru Cercetare și Inovare – Mihnea – Cosmin Costoiu, senator; Departamentul pentru Turism – Rodica Paraschiv, deputat; Departamentul pentru Fonduri Europene – Roxana Mânzatu, deputat și vicepreședinte național PSD; Departamentul pentru Revoluționari și Eroii Martiri – Valentin Mărgineanu, lector universitar.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Rovana Plumb și jurnalista Carmen Avram deschid lista PSD pentru europarlamentare – surse

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Negocierile pentru Lista PSD pentru alegerile europarlamentare sunt în toi. Deja a fost convocată o ședință a Comitetului Național Executiv al PSD pentru luni în care Lista urmează a fi votată și apoi făcute preparativele pentru depunerea ei și a semnăturilor strânse la Biroul Electoral Central (BEC).

Deși sunt negocieri grele…. Lista e în mare schițată după întâlnirile de ieri dintre președintele Liviu Dragnea și lideri ai partidului. Potrivit informațiilor STIRIPESURSE.RO social-democrații mizează pe 12-14 locuri de europarlamentar. Asta în procente ar însemna aprox.30 la sută onținut la urne.

Iată lista (nefinală):

Rovana Plumb, deputat, ministrul Fondurilor Europene și președinte al PSD Dâmbovița

Carmen Avram, realizator TV Antena 3

Claudiu Manda, deputat, președintele Comisiei de Control al SRI, Presedintele PSD Dolj

Victor Negrescu, fost ministru, președințe PES Activist

Chris Terhes, preot și președintele Romanian Coalition din SUA

Dragoș Benea, deputat, președinte PSD Bacau

Dan Nica, actual europarlamentar

Natalia Intotero, ministrul pentru Românii de pretutindeni și deputat

Carmen Moldovan, deputat

Ioan Mircea Pașcu, actual europarlamentar sau Aurelia Fedorca, primar Negrești Oaș

Maria Grapini, actual europarlamentar (intră pe listă după negocierile dintre PSD și PPUsl)

În funcție de scorul obținut la urne ar mai putea intra următorii:

Emilian Pavel, Catalina Ștefănescu, Andi Cristea, Răzvan Popa, Claudia Țapardel, Gabriela Zoană, Victor Boștinaru – actuali europarlamentari sau/și alți lideri social-democrati. În calcule ar fi și Bianca Gavriliţă, deputat.

sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

ALDE se laudă cu… 800.000 de semnături strânse pentru europarlamentare

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) anunță că au strâns până acum peste opt sute de mii de semnături pentru sprijinirea listei de candidați pentru alegerile europarlamentare. Cu toate că baremul legal a fost depășit de mult, oamenii lui Tăriceanu susțin că vor depune în final peste un milion de semnături la Biroul Electoral Central (BEC).

“Am centralizat la sediul ALDE, până în acest moment, peste 800.000 de semnături venite de la organizațiile din țară. Sperăm ca, până la finalul campaniei de strângere de semnături, să depășim cifra de 1 milion. Mulțumim tuturor românilor pentru susținerea acordată!”, susțin cei de la ALDE pe pagina de Facebook, anunț însoțit de fotografii care dovedesc numărul mare de semnături strâns.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: