Connect with us

Slide

Președintele CJ Constanța: “Solicit public firmelor să nu mai blocheze licitațiile proiectelor”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța și Paul Stănescu, vicepremier în cadrul Guvernului condus de Viorica Dăncilă au semnat contractele pentru reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța” și „Salvarea și punerea în valoare a Mormântului pictat Hypogeu”.

Proiectele sunt derulate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020. Pe rând, lucrările ce urmează a fi efectuate la Muzeul de Istorie se ridică la valoarea de 19.521.820,91 lei, contribuția Consiliului Județean Constanța fiind de 501.151,66 lei.

Principalele lucrări vizează restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentului istoric prin realizarea mai multor lucrări, respectiv: lucrări de arhitectură exterioară la fațade și acoperiș, revitalizarea zidăriilor de piatră și cărămidă, a bolților cu degradări, lucrări de restaurare interioare la spațiile boltite și la componentele artistice ale salilor de frescei din aula “Adrian Rădulescu”, lucrări de intervenție structurala, lucrari de instalatii, dotari interioare – instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la foc, antiefracție – și dotări pentru expunerea și protecția patromoniului cultural mobil și imobil.

Cel de-al doilea proiect semnat are valoarea de 6.419336,47 lei, contribuția beneficiarului rificându-se la suma de 1.239.980,58 lei.

Lucrările constau în: conservarea, restaurarea și protejarea cavoului hypogeu pin reconstituirea picturii murale din interiorul mormântului, refacerea arhitecturii mormântului și realizarea unei structuri de protecție prin asigurarea unui climat care să permită conservarea, realizarea unei construcții anexe formată din punct de informare și corp anexă care să găzduiască instrumentele de prezentare și interpretare ale monumentului și care să asigure toate utilitățile administrative necesare, amenajarea peisagistică a obiectivului conex aferent obiectivului de patrimoniu, asigurarea dotărilor pentru expunerea, protecția și punerea în valoare a monumentului.

“Astazi este o zi  importanta pentru viata culturala a judetului nostru. La numai o saptamana de cand am semnat contractul de finantare pentru Restaurarea, conservarea, amenajarea si punerea in valoare a Edificiului Roman cu Mozaic, am semnat o  noua finantare de peste 5,7 milioane de euro pentru inca doua monumente reprezentative ale judetului nostru. Multumesc tuturor celor care s-au implicat pentru ca aceste proiecte sa se realizeze si ma bucur sa stiu ca in timpul mandatului meu am reusit o asemenea performanta. In maximum 4 ani, judetul Constanta va avea patru monumente reabilitate si modernizate la standarde internationale,  fapt ce va impulsiona si turismul in Dobrogea” a declarat presedintele Consiliului Judetean Constanta, Marius Horia Tutuianu. Proiectele au ca principal scop reabilitarea/modernizarea monumentelor istorice. Vor fi executate lucrari de reparatii si de restaurare a cladirilor. De asemenea, vor fi construite noi puncte de informare turistica si vor fi achizitionate echipamente si dotari moderne. Urmatoarea etapa o reprezinta intocmirea caietului de sarcini si demararea procedurilor de implementare. Multumesc echipei CJC pentru ca impreuna am reusit sa accesam, intr-un timp record, finantarea de care aveam nevoie. Ma bucur sa stiu ca in maximum 4 ani, judetul Constanta va avea patru monumente reabilitate si modernizate la standarde internationale”, a declarat Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța.

Cu această ocazie, șeful administrației județene a lansat un apel public către reprezentanții societăților comerciale care se înscriu la licitațiile organizate pentru proiecte să nu mai blocheze derularea lor.

“Solicit public firmelor care se înscriu la licitațiile organizate de noi pentru proiecte să nu le mai blocheze. Îmi doresc ca împreună să reconstruim cultura în județul Constanța și asta pentru că mai avem multe proiecte pe care le avem în vedere spre derulare. Pe scurt: doresc ca aceste proiecte să nu fie blocate de tot felul de contestații. Solicit, în același timp, înțelegere din partea tuturor și să nu uităm că aceste proiecte sunt în beneficiul cetățeanilor, al tuturor constănțenilor.”, a completat Horia Țuțuianu.

“Constanța este o prioritate”

Prezent la Constanța pentru a semna documentul din partea Guvernului României, vicepremierul Paul Stănescu a vorbit despre Constanța ca despre al doilea mare oraș al țării, după București, dar și despre nevoia de investiții din județul nostru.

“Constanța este al doilea mare oraș al României, după municipiul București și nevoia de investiții este majoră. Constanța are nevoie de investiții. De fiecare dată când aveți o problemă, am discutat cu președintele Consiliului Județean și am căutat soluții împreună. De asemenea, discut probleme legate de județul Constanța cu senatorul Nicolae Moga. Constanța este o prioritate pentru noi”, a spus vicepremierul Paul Stănescu.

Muzeul de Istorie proiectat ca Palat administrativ între 1912 și 1921

Sorin Colesnuiuc, directorul Muzeului de Arheologie Constanta, a făcut o prezentare a istoriei clădirii în care își desfășoară activitatea instituția pe care o coordonează.

Astfel, aflăm că această clădire, în care se află astăzi Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a fost proiectată ca Palat Comunal de arhitectul Victor Ștefănescu și a fost construită, sub îndrumarea sa, în perioada 1912 – 1921.

“Este o clădire deosebită din punct de vedere arhitectonic, construită în stil neoromânesc. Piatra de fundație a fost așezată în ziua de 22 mai 1912 de Principele Ferdinand, moștenitorul tronului României, care a semnat actul comemorativ alături de: Episcopul Nifon, Constantin Pariano, Primarul Titus Cănănău şi alţi consilieri. Proiectul prevedea o fundație de 3-4 m adâncime, însă stratul de pământ solid a apărut la adâncimea de 17 m, astfel că fundația are acum 17 m. Costurile ridicate ale construcției au dus la oprirea lucrărilor în anul 1913; în anul 1914 acestea au fost reluate, iar la începutul Primului Război Mondial lucrările au fost din nou oprite. După sfârșitul războiului lucrările au fost din nou reluate, iar în ziua de 17 iulie 1921 a avut loc inaugurarea Palatului Comunal. Sala mare de la etajul I a fost pictată în perioada 1966 – 1968 de pictorii Niculina Dona Delavrancea şi Gheorghe Popescu. În ziua de 25 decembrie 1977, clădirea a fost inaugurată ca sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. În prezent, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța este cel mai mare și cel mai important muzeu din Dobrogea, cu un patrimoniu ce numără peste 400.000 de bunuri culturale, datate din preistorie până în secolul al XX-lea”, a spus Sorin Colesnuiuc.

În ceea ce privește Mormântul Hypogeu, directorul Muzeului de Istorie din Constanța spune că a fost descoperit în ziua de 25 februarie 1988, cu prilejul unor lucrări edilitare realizate în perimetrul necropolei tomitane.

“Intrarea în mormânt este prevăzută cu dromos (culoar de acces), iar dimensiunile camerei funerare sunt: 2,80 X 2,30 X 2,05; Tencuiala din interiorul mormântului a fost acoperită de reprezentări antropomorfe, zoomorfe și fitomorfe. Pe peretele nordic este pictat un banchet funerar la care participă cinci persoane, iar doi servitori toarnă vin celor așezați la masă; pe masă se află un platou cu pește și coșulețe de pâine. Pe peretele vestic este pictat un iepure mâncând struguri și patru potârnichi alături de o cupă, iar pe peretele estic sunt două păsări care ciugulesc dintr-un coș. Pe peretele sudic, deasupra intrării în cavou, sunt pictați patru porumbei și motive vegetale;
Toate aceste reprezentări cuprind numeroase simboluri creștine, fapt ce demonstrează că cei înhumați au fost creștini. În mormânt au fost descoperite patru schelete în poziție întinsă, cu capul spre vest, un schelet adunat în stânga intrării și un schelet de copil depus într-o amforă, în dreapta intrării. Ca obiectele funerare au fost descoperite: mărgele, brățări și un unguentariu. Mormântul a fost construit în prima parte a secolului al IV-lea p.Chr. și a fost utilizat pentru înhumări succesive până la începutul secolului al V-lea”, explică Sorin Colesnuiuc.

 

Comments

comments

Actual

Aromânii vor să iasă în stradă ca să apere imaginea lui Gică Hagi

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Un scandal fără precedent a izbucnit în cursul zilei de ieri, după ce un fost fotbalist a făcut declarații incredibile la un post de televiziune, care au generat reacții ulterioare dure. Și asta pentru că spusele sale îl vizau pe nimeni altul decât pe Gică Hagi. Iată cum s-au succedat evenimentele:
Fostul fotbalist Sorin Răducanu declara la postul de televiziune GSP Live: ”Hagi era timid și cu bun simț. Astea sunt plusuri. Minusuri sunt mai multe. Dacă vă spun una, vă explodează laptopul! Era până în 1989, la Sinaia. Erau mai multe vile între hoteluri. La una dintre vile, erau în vacanța de iarnă Hagi, Belodedici, Balint, doctorul Amer Dințarul și Gigi Becali.

M-am dus și eu și eram mai euforic, țipam pe acolo La mulți ani! și întrebam unde e Hagi. Ceilați au zis În camera aia și strigau Nu intra! Eu nu am ținut cont și am deschis ușa camerei, iar de sub plapumă se ițesc două capete, domnul Gică și domnul Dințar. Eu le tot ziceam La mulți ani! iar ei spuneau Hai că vorbim, lasă-ne în pace! Mai vorbim”,” a spus Răducanu.

În urma emisiunii de pe GSP Live, preluată ulterior și de cotidianul GSP, managerul tehnic al FC Viitorul, Gheorghe Hagi, a făcut pe pagina oficială a FC Viitorul următoarele precizări:
”- Sunt trist și dezgustat de acest circ, de această comedie prezentată în această dimineață de un brand media din sportul românesc, un cotidian atât de important, cu o vechime de aproape 100 de ani.
– Este rușinos și totodată degradant nivelul la care s-a ajuns, de a se crea această mizerie cu singurul scop de a denigra!”, a postat Gică Hagi.
În cursul zilei de azi, Nicoleta Ploscaru, președinte al Comunității Macedonene din România a postat pe pagina ei un text din care reiese că macedonenii vor ieși în stradă dacă va fi necesar. Iată ce scrie:
”Cătălin Tolontan de la gsp.ro este un pitic diform și pământiu la față. Seamănă cu o figură hidoasă de la Muzeul de Ceară “Madame Tusaud” din Londra, deși eu l-am vizitat și parca nu am văzut nici o figură așa de urâta.

Pentru ca este bătut de Dumnezeu, Tolontan se hrănește din ura față de ceilalți oameni, singurul lucru care îi dă satisfacție pe lumea asta. Este turnătorul de serviciu și toți despre care a scris au ajuns în pușcărie sau chiar au murit, ca tipul de la Hexipharma, ceea ce poate sugera că soarta lor era pecetluită dinainte, și Tolontan doar a primit ordin să-i linșeze în presă.

Într-un articol din gsp.ro, pe care Tolontan nici măcar nu a avut bărbăția să-l semneze, pentru că el nici nu este bărbat, ci un pitic diform se aruncă cu zoaie in #RegeleHagi.
Este o murdărie de nedescris la adresa lui Gică Hagi, simbolul României, al Constanței, dar și al comunității macedonene. În același articol sunt batjocorite și obiceiurile și valorile noastre armânești.

De ani de zile asemenea șobolani au misiunea să distrugă valorile noastre, să distrugă tot ce este românesc, să distrugă stima față de sine a românilor și să stârnească ura împotriva lor.
Nici nu este de mirare că după o asemenea campanie de spălare a creierelor dusă de ani de zile, criminalul de la mallul din Brăila, care a lovit oameni cu mașina, a declarat că îi urăște pe români și vrea să-i omoare pentru că nu sunt ca oamenii din Suedia unde a stat el o vreme.
Fraților, de ajuns, nu mai putem înghiți asemenea mizerii! Să ne ridicăm! Iar șobolanii de teapa lui Tolontan să se întoarcă în găurile de unde au ieșit!!
#CostanțaDragosteaMea💙💛❤️”, a scris Nicoleta Ploscaru. 

Foto: Cuget Liber

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Golănia juridico-financiară de la Căminul de Bătrâni Hârșova. Ionescu, un primar extraordinar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Vara anului 2005. Un soare torid prăjește colinele din Hârșova. Primarul localității, liberalul Ionel Chiriță, se refugiază la Neptun, la o întâlnire de lucru a Alianței Dreptate și Adevăr. Are cu el un diplomat burdușit cu acte. La eveniment, se intersectează cu Gheorghe Barbu, ministrul protecției sociale. În câteva minute, îi spune oficialului că are în geantă trei proiecte sociale făcute ca la carte, după o vizită de documentare în Danemarca. Pe căprării: un adăpost pentru victimele violenței domestice, un centru after school și un cămin de bătrâni. Ministrul ascultă, cumpănește și îl invită la București, ca să deschidă aplicațiile.

Așa s-a născut proiectul căminului de bătrâni de la Hârșova. Primăria a pus la bătaie o clădire în care funcționase pe vremuri un sediu de CAP. Ministerul a venit cu fondurile necesare recompartimentării și modernizării. În anul 2008, investiția a fost finalizată. Două lucruri lipseau ca imobilul modernizat să funcționeze potrivit menirii sale: o centrală termică și recepția finală. În vara lui 2008, Chiriță pierde alegerile locale. La Primărie ajunge Tudor Nădrag, un tip cu o educație precară și pus pe hoții. Porțile căminului de bătrâni sunt ferecate cu lacăt. Opt ani rămân așa.

Abia în octombrie 2016, sub un nou primar, clădirea abandonată părea să își găsească în sfârșit menirea. Pe 27 octombrie 2016, edilul actual, Viorel Ionescu, s-a prezentat în plenul Consiliului Local, pentru a-și susține viziunea. Soluția găsită de el se referea la organizarea unei licitații publice pentru închirierea imobilului către o persoană fizică sau juridică, în scopul prestării, în regim privat, a serviciilor sociale. La o Fundație, ca în Danemarca, Suedia, Norvegia sau altă țară cu performanță în sistemul asistenței sociale, cu scopuri sănătoase și caritabile, nu s-a gândit. Dar bine că s-a gândit la o persoană fizică.

După dovada de largă viziune de mai sus, primarul și-a demonstrat talentul și în baliverne. Iată o motivație de-a dreptul memorabilă pe care a transpus-o în Studiul de Oportunitate înaintat aleșilor locali:

”În România, legislația europeană încurajează înființarea unităților medicale publice private. Dezvoltarea lor este motivată de beneficiile aduse, în special în condițiile în care România se confruntă cu o criză economică fără precedent”.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din toată Uniunea Europeană în anul 2016. Așadar, nici vorbă de criză economică fără precedent. Însă oral, în ședință, primarul a motivat total diferit oportunitatea închirierii. El i-a întrebat pe membrii comisiei sociale dacă bugetul local poate susține funcționarea căminului de bătrâni. Aceștia au răspuns că nu, mai ales că, nefăcând parte din comisia de specialitate economică, nici nu se pricepeau la chestiuni de buget. E limpede că proiectul închirierii s-a născut din neputință și interes. Vorbim aici de neputința de a asigura funcționarea clădirii din surse proprii, dar și de neputința de a aplica pentru o finanțare nerambursabilă, pe axele europene sau guvernamentale. Despre interes vă spunem mai jos.

În cadrul dezbaterii din Consiliu a contat foarte mult un amendament al consilierului local Ionel Dia, votat de o largă majoritate. Dia a propus o corecție profesională în caietul de sarcini, în sensul ca ”la licitația publică să participe numai persoane juridice, nu persoane fizice, care să facă dovada că au experiență în domeniu”. Păi cine a mai auzit de persoane fizice care operează cămine de bătrâni? Amendamentul lui Dia, votat de aleși, a devenit literă de lege… locală. Vorbim aici de HCL 113/27.10.2016, prin care s-a aprobat organizarea licitației, studiul de oportunitate și caietul de sarcini.

Lui Viorel nu i-a căzut cu tronc modificarea. Ca dovadă, cu prima ocazie, primarul a fraudat caietul de sarcini cu nonșalanță. Astfel, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere nr. 10/13.12.2016 a căminului de bătrâni de pe strada Vadului nr. 84, format din construcție în suprafață de 731,70 mp și curte de 1.271,58 mp, către o firmă lipsită de cea mai elementară experiență. Vorbim aici de SC Radar Cămin de Bătrâni SRL, o societate înființată pe 5 septembrie 2016, cu doar câteva luni înainte de a câștiga licitația. Radar nu a desfășurat niciun fel de activitate economică până în momentul de față, probat de faptul că pe site-ul oficial al Ministerului de Finanțe nu figurează cu date de bilanț. Contractul a fost încheiat pe zece ani, cu o chirie de 2.400 de lei pe lună (aproximativ 500 de euro).

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, potrivit clauzei 6.2 litera c) din contract, chiriașul avea obligația să obțină toate avizele, autorizațiile și dotările prevăzute de legislația în vigoare pentru desfășurarea activității. Căminul de bătrâni nu funcționează nici la momentul de față. Și nu funcționează… tocmai din lipsa autorizațiilor. În mod bizar, contractul cel deștept nu prevede posibilitatea rezilierii pentru neînceperea activității. Prevede în schimb rezilierea de drept în situația întreruperii activității comerciale pe timp de 3 luni. Însă, de vreme ce activitatea nu a început, e limpede că nu a fost întreruptă. Păi cum să întrerupi ceva ce nu a început? Așa ceva ar fi un non-sens. După 12 luni de așteptare, primarul Ionescu, exasperat că proiectul lui devenea un chix lamentabil, se decide să salveze aparențele, cu prețul încălcării grosolane a contractului și a caietului de sarcini. Oricum, ”pe caiet” :))) îl mai fraudase o dată. Pe 21 august 2017, Primăria a anunțat în SEAP că a atribuit direct un contract de 23.858 de lei plus TVA prin care a cumpărat de la o firmă din  București servicii de arhitectură pentru construcții.

”Autoritatea contractantă dorește încheierea unui contract de servicii pentru documentația tehnică necesară pentru obținerea avizului de securitate la incendiu și obținerea autorizației de funcționare PSI a Centrului Permanent de Îngrijire Persoane în Vârstă”, se arăta la rubrica dedicată descrierii achiziției.

Iată, așadar, că după ce i-a închiriat căminul fără dovada experienței, primarul l-a ajutat pe chiriaș, cu bani de la buget, ca să obțină autorizația. Ce au făcut, cum au făcut? Doar ei știu. Însă, în mod cert, căminul de bătrâni nu funcționează nici în momentul de față. Între timp, Ionescu a uitat de bătrânii bolnavi care meritau, încă din 2008, să aibă un centru al lor. În timp ce ei așteaptă, alesul lor mai pleacă în schimburi de experiență peste ocean, mai face un festival, mai zâmbește frumos în poze… să știe norodul că este, așa cum și-a scris pe tricou, ”un primar extraordinar”.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Harta lui Dragnea

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Comitetul Executiv al PSD se reuneşte astăzi pentru a tranşa disputele apărute în partis ca urmare a scrisorii în care este cerută demisia a lui Liviu Dragnea de la conducerea partidului şi din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Scrisoarea care îi are printre semnatarri pe Gabriela Firea, Adrian Ţuţuianu şi Paul Stănescu, ar fi asumată de până la 30 de lideri din CEx. Ţuţuianu spune că şi 50 de parlamentari ai partidului ar fi semnat-o, iar deputatul PSD de Botoşani Răzvan Rotaru afirmă că 80 de deputaţi susţin demersul.

Soarta lui Liviu Dragnea depinde astfel de votul de vineri din CExN, organ de conducere din care fac parte liderii filialelor judeţene şi liderii naţionali ai PSD (vicepreşedinţi, liderii grupurilor parlamentare, preşedintele executiv, secretarul general, liderii organizaţiilor de tineret, pensionari, online, diaspora).

Cine rămâne pro Dragnea

Joi seară, mai multe filiale ale partidului şi-au exprimat explicit susţinerea faţă de Liviu Dragnea, printre acestea numărându-se Teleorman, Vâlcea, Gorj, Bacău, Iaşi, Neamţ, Botoşani, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Alba, Arad, Mureş, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Constanţa.

PSD Constanța îl susține pe Liviu Dragnea la conducerea PSD

Printre filialele judeţene care susţin scrisoarea se numără: Bucureşti, Ilfov, Olt,  Dâmboviţa, Ialomiţa, Brăila, Buzău, însă alte filiale sunt încă indecise cu privire la poziţia pe care o vor avea în Comitetul Executiv. Joi seară, au avut loc alegeri la PSD Brăila, acestea fiind câştigate de Mihai Tudose, fost premier şi susţinător al scrisorii îm potriva lui Liviu Dragnea.

În imagini, harta celor care sunt pro și anti politica pe care Liviu Dragnea o duce în interiorul Partidului Social Democrat arată așa:

sursa foto: Romania TV

Vicepremierul Paul Stănescu a afirmat, în conferinţa de presă care a avut loc după scrutin, că obiectivul liderilor PSD care cer demisia lui Liviu Dragnea din fruntea partidului şi a Camerei Deputaţilor îl reprezintă menţinerea guvernării, a coaliţiei cu ALDE şi, ulterior, eventuale remanieri guvernamentale. Stănescu a spus că a discutat cu Viorica Dăncilă despre aceste aspecte şi că el crede că premierul îşi va asuma aceste lucruri, fiind „un om de echipă”.

„Cel puţin eu am avut o discuţie cu doamna prim-ministru şi în numele grupului am rugat-o să rămână în continuare, fiind preşedinte executiv, să rămână o perioadă preşedinte interimar al partidului şi obiectivul nostru principal, pentru că de aici am plecat, guvernarea este. Asta înseamnă să menţinem coaliţia cu ALDE, asta înseamnă să ne aducem înapoi toţi parlamentarii care au plecat, pentru că e riscul aşa de mare în ultima perioadă, ca anumiţi parlamentari, dacă rămânem în situaţia de astăzi, să plece la alte partide, să rămână independenţi şi eu cred că în momentul în care se va produce acest lucru, ceea ce de fapt cerem în acea scrisoare, să avem majoritate, să avem coaliţie cu ALDE, să avem guvernare. După aceea, pe parcurs, vom discuta eventuale remanieri guvernamentale, dar asta va decide primul-ministru ce remanieri guvernamentale se vor face. Noi considerăm că trebuie anumite remanieri, dar va decide doamna prim-ministru Dăncilă ce se va întâmpla în continuare” a afirmat Paul Stănescu citat de news.ro.

Important! Conform calculelor de la acest moment, ar urma să se înregistreze 64 de voturi în CExN. Dragnea ar conta pe 21 de voturi, tabăra anti-Dragnea ar avea 37 de voturi, iar alţi 6 membri ai CExN s-ar putea abţine. Unele persoane ocupă mai multe funcţii cu drept de vot în CEx, însă vor avea un singur vot. De asemenea, cel puţin doi membri ai CExN vor fi absenţi.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: