Connect with us

Politica

Președintele Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale

Maria Ionescu

Publicat

la

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat miercuri, 3 ianuarie a.c., Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Președintele Klaus Iohannis atrage însă atenția asupra unor vulnerabilități ale bugetului anului 2018 și asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil și echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menținerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate și sustenabilitate fiscal-bugetară. Pentru România, este esențial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate și prudență, iar decidenții politici și guvernamentali să nu repete greșelile sau tentațiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu și lung. Țara noastră trebuie să evite capcana unei creșteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare și acumularea de datorie publică. Ca element procedural, construcția bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviație semnificativă a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandări, bugetul național era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB. Președintele României își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deși înregistrăm rate record de creștere economică, există dificultăți și unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ținta de 3% din PIB. Totodată, țara noastră înregistrează cele mai ample deviații ale deficitului structural dintre toate țările Uniunii Europene. Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcție, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020.
Buget construit pe o țintă de deficit bugetar
Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca și în 2017, pe o țintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate și Creștere. Însă, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu. Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a evidențiat anumite vulnerabilități ale construcției bugetare atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli. În ceea ce privește veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecția unei creșteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puțin două considerente. Pe de o parte, experiența fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creșteri economice peste cea prognozată inițial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017. În același timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creștere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcția bugetului este lipsită de estimări și calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deși în prezent mult atenuată în raport cu versiunea inițială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble față de cele estimate în prima variantă. Astfel, Președintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătățirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale. Aceasta reprezintă principala direcție prin care poate fi asigurată sustenabilitatea creșterii salariilor și a pensiilor românilor, astfel încât situația finanțelor publice și bunăstarea cetățenilor să nu fie afectate pe termen mediu și lung. Trebuie avut în vedere, totodată, și faptul că România înregistrează, în prezent, unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a veniturilor fiscale din întreaga Uniune Europeană. În ceea ce privește cheltuielile bugetare,
Nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiționale
Președintele României subliniază importanța susținerii investițiilor, dat fiind rolul de antrenare al investițiilor în planul dezvoltării economice. Președintele Klaus Iohannis avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiționale, ci trebuie ca investițiile să fie și realizate conform programării bugetare, într-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esențiale de investiții, în special în infrastructură. Deși investițiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiții naționale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB. De exemplu, anii 2017 și 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani. În acest sens, Președintele României atrage atenția asupra importanței investițiilor, deopotrivă în sens cantitativ și calitativ, pentru consolidarea unei creșteri economice sănătoase în 2018 și în anii următori. Guvernul trebuie să fie conștient că sacrificarea, în continuare, a factorului investițional este de natură să submineze potențialul de dezvoltare al României. Este esențial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiții în infrastructură. Aceste vulnerabilități sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucură de aceeași stabilitate financiară precum în ultimii ani, aceasta fiind și consecința politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate în principal pe măsuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum. Astfel, accentuarea presiunilor inflaționiste din economie la o rată a inflației de peste 3% anual, în paralel cu scumpirea creditului prin creșterea ratelor dobânzii și cu deprecierea monedei naționale, atrag reducerea puterii de cumpărare a populației și creează vulnerabilități economice suplimentare, de natură a impune abordări responsabile și evaluări realiste, atât în fundamentarea și execuția bugetară, cât și la nivelul politicilor economice, în general. Totodată, în contextul unor ample modificări fiscale – îndelung contestate în ultimele luni de către partenerii sociali -, este important ca abordările fiscal-bugetare pentru 2018 să refacă acea predictibilitate economică necesară investitorilor și mediului de afaceri, astfel încât încrederea în economia României să revină pe un trend pozitiv. Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârșitul anului 2017, în încercarea coaliției PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuții sociale la nivelul angajatului, dar și reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creșterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate și predictibilitate. Președintele Klaus Iohannis consideră că actuala coaliție de guvernare PSD-ALDE are obligația de a răspunde așteptărilor românilor ca țara noastră să aibă un buget credibil și sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică și nivelul de trai promis cetățenilor.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

De ce aleșii locali nu trebuie să beneficieze de pensii speciale? Senatorul Remus Negoi: „Este injust, inechitabil şi nejustificat de scump“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Aleșii locali – primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene -, și-au pus pofta-n cui în ceea ce privește posibilitatea de a avea pensii speciale. Asta deoarece Senatul, prin votul decisiv al USR-PLUS, a respins definitiv proiectul de lege inițiat de PSD ce ar fi introdus aceste pensii speciale. Senatorul USR-PLUS de Constanța, Remus Negoi, a explicat pentru Ordinea.ro de ce aceste pensii speciale nu trebuie acordate.

„Am votat, în plenul Senatului, proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali. Am votat, alături de colegii mei senatori de la USR PLUS, pentru respingerea definitivă a proiectului de lege, inițiat de PSD, care ar fi introdus pensii speciale pentru primari, vice-primari, președinți și vice-președinți de Consilii Județene. Un ales local ar fi beneficiat de această pensie specială dacă ar fi avut cel puțin un mandat complet. Pensia s-ar fi calculat în funcție de un indice de 0,55% din indemnizația brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulțit cu numărul de luni de mandat, în limita a trei mandate. Aceasta ar fi putut fi cumulată cu orice alt tip de pensie din sistemul public, cu excepția celor speciale, cum ar fi cea de parlamentar, caz în care alesul local ar fi trebuit să aleagă. De această pensie specială ar fi beneficiat peste 13.500 de persoane.

În România, momentan, deşi toţi contribuim după aceleaşi reguli, nu toţi primim pensia după reguli identice. Acest sistem de pensii „speciale”, rezervate celor pe care Statul a vrut să-i privilegieze, este injust, inechitabil şi nejustificat de scump. Susţinem principiul contributivităţii: la contribuţie egală, pensie egală. Am promis că vom elimina mai multe categorii de pensii speciale și că le vom reașeza pe celelalte, astfel încât să fie respectate deciziile Curții Constituționale, dar să fie eliminate inechitățile uriașe dintre pensionari.“, a declarat Negoi.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Iohannis pleacă azi în Portugalia la Summitul privind problematica socială

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis participă, astăzi și mâine, în Portugalia, la Porto, la Summitul privind problematica socială, la reuniunea informală a Consiliului European, precum şi la Summitul UE – India, în format de videoconferinţă, cu premierul Narendra Modi. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Summitul social de la Porto are ca temă centrală implementarea optimă a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Evenimentul îşi propune să traseze priorităţile agendei sociale pentru următorul deceniu, astfel încât să răspundă provocărilor tranziţiei verzi şi digitale. Preşedintele Klaus Iohannis va avea o intervenţie în cadrul celei de-a doua sesiuni tematice a reuniunii privind competenţele şi inovarea, panelul „Educaţie, aptitudini şi inovare”. În cadrul reuniunii informale a Consiliului European, pe agendă se află relaţiile dintre Uniunea Europeană şi India, în perspectiva Summitului informal UE – India, precum şi elemente referitoare la gestionarea pandemiei de COVID-19.

Summitul UE – India are în vedere tematici care vizează consolidarea cooperării în efortul de combatere a pandemiei de COVID-19, reafirmarea interesului ambelor părţi faţă de continuarea dezvoltării legăturilor comerciale, promovarea multilateralismului eficient, consolidarea cooperării în ceea ce priveşte principalele provocări în materie de politică externă şi securitate, precum şi încurajarea cooperării în domeniul conectivităţii. Este avută în vedere agrearea unei declaraţii politice comune UE-India, axate în principal pe aspecte legate de combaterea pandemiei de COVID-19 şi redresarea socio-economică durabilă şi digitală.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Ședință la Guvern: se discută măsurile de relaxare care vor fi impuse de la 1 iunie

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Comitetul interministerial pentru revenirea la normalitate de la 1 iunie are a treia şedinţă, vineri de la ora 11.00. Premierul Florin Cîţu a anunţat că vor fi discuţii despre renunţarea la mască pe plajă, despre organizarea de petreceri private cu persoane vaccinate, dar şi despre programul agenţilor economici.

Prim-ministrul a precizat, joi la sediul Prefecturii Constanţa, după întâlnirea cu reprezentanţii sectorului HoReCa, că a discutat cu aceştia despre propunerile pe care le va face la reuniunea de vineri a comitetului interministerial, informează News.ro.

„Am vorbit despre propunerile pe care le-am făcut pentru comitetul interministerial de mâine, unele dintre ele chiar vizează exact direct industria turismului şi industria turismului de pe litoral – deja unele dintre ele le ştiţi, sunt prezentate în spaţiul public – să putem să fim pe litoral, pe plajă fără mască, să putem să fim la restaurant cu capacitate maximă în anumite condiţii, la hotel la fel, la capacitate maximă în anumite condiţii şi multe altele. Am discutat mai multe măsuri. Din partea industriei am primit propuneri şi soluţii, soluţii foarte bune, pe care le vom pune mâine în discuţie în comitetul interministerial, şi promisiunea mea este că vom avea aceste soluţii aprobate la timp, ca să putem să începem de la 1 iunie o primă etapă de relaxare şi, bineînţeles, a doua etapă de la 1 august. Toată lumea a înţeles că nu putem să redeschidem total de la 1 iunie. Am avut o discuţie şi cu reprezentanţi ai evenimentelor, în special cele de pe litoral, la fel propuneri şi soluţii pe care le luăm în calcul în două etape, redeschidere în două etape de la 1 iunie – un anumit prag de relaxare, şi de la 1 august – al doilea prag de relaxare”, a explicat premierul.

Întrebat cum va fi făcută diferenţa între clienţii vaccinaţi şi ce nevaccinaţi, în contextul în care ar putea fi redeschise restaurantele şi hotelurile la o capacitate de 100%, însă numai în cazul persoanelor care sunt vaccinate cu ambele doze, Florin Cîţu a răspuns:

„Dumneavoastră aţi spus mai multe elemente acolo. Deocamdată, este o propunere pe care o discutăm în Comitetul interministerial. Vom avea soluţii de la cei de la INSP. S-ar putea să existe şi acele aplicaţii. Să o luăm mai simplu, se poate verifica dacă persoana este vaccinată în aplicaţiile pe care le avem cu un simplu CNP, deci se poate verifica foarte uşor. Ne gândim să facem lucrurile mult mai simplu, avem timp până la 1 iunie să găsim soluţii. Întâi să vedem care va fi forma pe care o vom avea acceptată în Comitetul interministerial pentru a redeschide restaurantele”.

Chestionat dacă va exista o aplicaţie care să facă triajul, premierul a replicat:

„Nu ştiu sigur, este ceea ce cred eu că s-ar putea face. Deocamdată, este foarte uşor să verificăm dacă cineva este vaccinat prin simplul CNP în aplicaţia pe care deja o avem”.

Referitor la posiblitate de a fi reluate evenimentele private de tipul nunţi, botezuri, dde la 1 iunie şi pe litoral, Cîţu a precizat că a făcut o propunere comitetului interministerial şi subiectul va fi discutat la şedinţa de vineri.

„Este o propunere pe care am făcut-o pentru Comitetul Interministerial, va fi discutată mâine. Am anunţat-o şi astăzi, aici, pe litoral, pentru evenimente private. Vedem după discuţia cu INSP şi Ministerul Sănătăţii cum va arăta forma finală, dar este ceea ce eu propun şi vedem cum va arăta după aceea”, a explicat premierul.

Referitor la evenimentele mari, cu mult public, cum ar fi Neversea şi Untold, prim-ministrul a spus că nu vor putea fi organizate chiar de la 1 iunie, ci mai degrabă după 1 august.

„Aici va fi o discuţie referitoare la programul operatorilor economici, tot în Comitetul Interministerial. Vedeţi, aici trebuie să ne uităm puţin şi cum evoluează pandemia şi rata de vaccinare. Avem – este clar din punctul meu de vedere – , o legătură directă între rata de vaccinare şi evoluţia pandemiei; cu cât avansăm vaccinarea, se vede clar că putem să ne gândim la o atenuare a efectului pandemiei. În ceea ce priveşte programul operatorilor economici, voi pune pe masă şi această propunere pentru Comitetul Interministerial şi vedem care vor fi soluţiile. Dar, după 1 iunie, putem să ne gândim în direcţia aceasta. În România, dacă ne uităm astăzi, nu mai este niciun judeţ în zona roşie, majoritatea sunt în zona verde, sunt sub 1,5 la mie, deci putem să ne gândim la o relaxare”, a precizat Cîţu.

Întrebat dacă au fost discuţii despre declaraţiile pe propria răspundere pentru circulaţia pe timp de noapte după ora 22:00, şeful Executvului a răspuns:

„Deocamdată nu s-a discutat. Sunt propuneri-cheie pentru Comitetul Interministerial, să vedem dacă mai este nevoie de ele sau nu sau în ce condiţii este nevoie de ele”.

Premierul Florin Cîţu a anunţat, la finalul şedinţei de miercuri a Guvernului, că va propune comitetului interministerial şi ca în toate birourile în care persoanele sunt vaccinate împotriva COVID-19 să nu mai fie purtată masca de protecţie, măsură care ar putea fi aplicată de la 1 iunie. (sursa: stiripesurse.ro)

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: