Connect with us

Energie&Mediu

Prețul petrolului s-a prăbușit. Se vor ieftini și carburanții la pompă?

Claudiu Vuță

Publicat

la

https://www.wisegeek.com/how-do-i-become-a-gas-station-owner.htm

Conform Comisiei Europene cei mai scumpi combustibili din Uniunea Europeană se comercializează în Olanda, in această țară prețul plătit pentru litrul de benzină fiind de 1,78 euro; litrul de motorină este comercializat cu 1,43 euro.

România se află la coada acestui clasament, prețul benzinei fiind de 1,19 euro/litru; motorina are un preț similar.

Preţul carburanţilor are două mari componente: preţul efectiv al mărfii şi taxele încasate de stat (acciză şi TVA), care, în acest caz, sunt mari pentru că aşa este politica întregii Europe. În România, ponderea taxelor în preţ este de 51% pentru benzină şi 48% pentru motorină. Taxele au crescut după ce Guvernul a reintrodus supraacciza, dar chiar şi în acest caz, sunt mai reduse decât în majoritatea statelor Uniunii Europene. În cazul benzinei, o pondere a taxelor în preţ mai redusă decât în România este în Bulgaria şi Luxemburg şi la acelaşi nivel în Cipru, Ungaria și Polonia. La motorină, un procent de taxare mai redus decât la noi este în Bulgaria, Spania, Polonia, Luxemburg şi Lituania.

Cum a fost influențat prețul barilului de petrol de evoluția războiului comercial declanșat de Trump

În data de 1 august 2019, prețul petrolului a înregistrat o scădere de aproape 8%, aceasta fiind cea mai abruptă corecție din ultimii patru ani, după ce președintele american Donald Trump a escaladat războiul comercial cu China, amenințând cu impunerea de noi tarife pentru bunurile importate din țara asiatică, sporind astfel îngrijorările cu privire la o încetinire economică globală.

Cotația WTI (West Texas Intermediate) pentru livrarea din septembrie a scăzut cu 4,63 USD pentru a se opri la 53,95 dolari pe baril la bursa din New York, cea mai mare scădere din februarie 2015.

Petrolul Brent s-a stabilizat la 65,19 dolari pe baril.

Într-o postare pe rețeaua Twitter, Donald Trump a scos în evidență lipsa progreselor din cadrul negocierilor bilaterale cu partenerii chinezi. Președintele american a declarat că o taxă suplimentară de 10% va fi impusă începând cu 1 septembrie, pentru importuri chinezești în valoare de 300 de miliarde de dolari.  Mărfuri chinezești în valoare de 250 miliarde USD sunt deja afectate de taxe de 25%, impuse de administrația Trump.

De asemenea, în cursul lunii iulie prețul petrolului a înregistrat cea mai redusă variație lunară din 1991, din cauza creșterii temerilor legate de reducerea cererii, dar și a livrărilor din Orientul Mijlociu. Este important de menționat că situația tensionată din zona Golfului Persic reprezintă un factor important ce poate afecta livrările de materie primă dar și următoarele evoluții ale prețului barilului de petrol. Preocupările legate de evoluția economiei globale sunt alimentate, în primul rând, de ritmul lent al negocierilor comerciale dintre SUA și China.

Reducerea prețului petrolului nu va duce la ieftinirea carburanților comercializați în România

Un procent de doar 48% din preţul carburantului reprezintă marfa propriu-zisă, restul fiind taxe percepute direct de către stat. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe 52% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA și accize.

Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi: „costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizarea)

  • Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii)
  • Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia)
  • Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar)
  • Adaos comercial.

Un impact important în ceea ce privește formarea prețului combustibililor îl are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari.

Important de menționat că valoarea dolarului american este influențată de cotația petrolului. Un dolar puternic se traduce printr-un preț mai redus al barilului de petrol, iar un preț ridicat al barilului se traduce prin cotații reduse ale dolarului american. De aceea un preț în scădere al barilului de petrol se va traduce printr-un dolar puternic, adică situația cu care ne confruntăm în prezent.

O scădere de 8% a prețului barilului va influența astfel reducerea cu cel mult 15-20 de bani a prețului plătit pentru un litru de benzină.

 

Comments

comments

Energie&Mediu

Statul român RENUNȚĂ la parteneriatul cu China Nuclear Power. Care este soarta reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Statul român va renunța la parteneriatul cu o firma chineză China General Nuclear Power Corporation, vechi de aproape cinci ani, pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Anunțul a fost făcut duminică, 19 ianuarie, de premierul Ludovic Orban pentru jurnaliștii hotnews.ro

“Mie îmi este clar că nu o să meargă cu chinezii (…) Vom vedea cu ce partener (vor fi făcute reactoarele). Este vorba de partener și finanțare”, a spus premierul Ludovic Orban care a ținut să explice că toate investițiile în domeniul energetic din România vor depinde de acum înainte de green deal, acordul verde european.

China General Nuclear Power Corporation, compania chineză implicată în proiect, a fost acuzată în 2016, de Guvernul SUA, de spionaj nuclear. De altfel, un comunicat al Departamentului de Justiție din 14 aprilie 2016 arată că încă de pe atunci existau suspiciuni în acest sens. Cu toate acestea, discuțiile cu chinezii au continuat.

În această primăvară, Ministerul Energiei ar fi propus ca suma pe care să o suporte investitorii să fie peste 200 de milioane de euro anual. În mai 2019, la Ministerul Energiei a fost semnat un document numit acordul investitorilor în formă preliminară. De atunci, nimeni nu a mai făcut nimic în sensul concretizării discuțiilor care să ducă spre începerea lucrărilor la unitățile 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.

IMPORTANT! Nuclearelectrica a semnat pe 9 noiembrie 2015, cu reprezentantii companiei China General Nuclear Power Corporation, Memorandumul de Intelegere privind construirea Unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda. Conform documentului, cele doua parti ar fi urmat să înființeze o companie de proiect, de tip joint-venture, în care compania chineza va detine o participatie de cel putin 51% si care va prelua valoarea investitiei Nuclearelectrica in filiala sa EnergoNuclear SA (vechea companie de proiect).

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Cum împarte statul energia nucleară produsă la centrala de la Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nuclearelectrica este, alături de Hidroelectrica, principalul vânzător de energie electrică pentru piața reglementată, în acest an. Iată cum a împărțit Autoritatea de Reglementare (ANRE) energia produsă în centrala de la Cernavodă în prima jumătate a acestui an. e-nergia.ro prezintă contractele dintre Nuclearelectrica și fiecare furnizor.

Nuclearelectrica trebuie să livreze, în prima jumătate a anului, 1,08 TWh de energie electrică furnizorilor de ultimă instanță (FUI) pentru consumul pieței reglementate, conform ordinelor ANRE publicate în ultimele zile ale anului trecut. Compania trebuie să vândă energia la un preț de 188 de lei/MWh, decis,de asemenea, de ANRE, pe sistemul costuri de producție recunoscute plus profit de 5%, sub prețul pieței.

Iată cât primește fiecare furnizor de ultimă instanță din energia nuclearelectrică:

Electrica Furnizare: 539,7 GWh, deci mai mult de jumătate din toată energia vândută de Nuclearelectrica pe reglementat. La fel a fost alocarea pentru Electrica și în cazul energiei hidro.

E.On Energie România: 180,8 GWh

CEZ Vânzare: 174,6 GWh

Enel Energie: 99 GWh

Enel Energie Muntenia: 92,3 TWh.

Iată și contractele încheiate de Nuclearelectrica cu fiecare furnizor de ultimă instanță aici

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Tranzitul gazelor rusești prin România, OPRIT! Nicio moleculă de gaz nu a trecut prin conductele din Dobrogea la 1 ianuarie

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

În prima zi a anului, nicio moleculă de gaz rusesc nu a tranzitat România, prin sistemul de conducte din Dobrogea, după cum reiese din datele Transgaz, chiar dacă Rusia și Ucraina au semnat acordul de prelungire a tranzitului de gaz rusesc spre Europa prin sistemul de conducte din Ucraina, la care este legat cel din România.

Datele de pe site-ul Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, arată că, în prima zi a anului, pe niciuna dintre cele trei conducte de tranzit Isaccea-Negru Vodă nu a circulat nicio moleculă de gaz rusesc, dinspre Ucraina spre Bulgaria-Grecia. Pe fiecare dintre cele trei fire, cantitatea de gaze raportată de Transgaz a fost zero și la intrare în țară, la Isaccea, și la ieșire, în punctul Negru Vodă. La acest moment, ultimele date cu fluxurile fizice de gaze de pe site-ul Transgaz sunt pentru ziua de 1 ianuarie, deci nu putem ști încă dacă situația s-a repetat ziua următoare, sau a fost una izolată.

Situația este cel puțin ciudată, mai ales în condițiile în care, în ziua precedentă, 31 decembrie, pe două dintre cele trei conducte Transgaz a raportat și intrări de gaze, și ieșiri. Intrări de circa 53.000 MWh pe Isaccea 1 și de 100.000 MWh pe Isaccea 3, din Ucraina, și ieșiri de 54.000 MWh la Negru Vodă 1 și 105.000 MWh la Negru Vodă 3, spre Bulgaria. Asta în condițiile în care Rusia și Ucraina au semnat, în ultimele zile ale anului trecut prelungirea acordului prin care gazele rusești să tranziteze Ucraina pentru a fi livrate consumatorilor europeni, ori ruta transbalcanică, cea de prin Dobrogea noastră, era cea prin care Gazprom alimenta cu gaze Bulgaria, Grecia și, parțial Turcia. Pe 1 ianuarie, România importa gaze, atât din Ungaria (39.000 MWh), cât și din Ucraina, însă prin punctul de la Medieșul Aurit (33.000 MWh).

Cei șase de zero nu sunt o eroare, după cum ne-a explicat directorul Transgaz, solicitat de noi să explice situația.

“Nu există erori pe site-ul Transgaz, aceasta este situația, cel puțin la acest moment. Nu știm ce va urma. Pentru tranzit 3 avem contract cu Gazprom până la 31 decembrie 2023, e treaba lor cât transportă, noi banii îi luăm, pentru tranzit 2 vom scoate cât de curând la licitație capacitatea, se aplică legislația europeană, pe tranzit 1, care e deschis, se fac importuri pentru România”, ne-a explicat Ion Sterian. “Vedeți ce au declarat bulgarii, în comunicatul lor de presă”, a mai spus Sterian întrebat care sunt cauzele sistării fizice a livrărilor de gaze prin conductele de tranzit, chiar dacă există contracte. Într-adevăr, pe 30 decembrie, Bulgaria a anunțat că, din această lună, va primi gaze rusești prin Turcia, prin noua conductă Turk Stream. Am finalizat cu Gazprom o modificare a punctului de intrare a livrărilor (…) convenabilă pentru Bulgaria. Punctul de livrare devine Strandja 2”, situat la graniţa bulgaro-turcă, a afirmat ministrul bulgar al energiei, Temenujka Petkova.

Ministrul a justificat decizia prin posibilitatea de a economisi 70 de milioane de leva (35 milioane de euro) pe an cheltuiţi ca taxe de tranzit via România, învecinată cu Ucraina, de unde vine în prezent gazul rus.

Preţul gazului în Bulgaria ar putea scădea astfel cu 5%, a menţionat Petkova. Conducta TurkStream leagă Rusia de partea europeană a Turciei. Prima linie a conductei, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

Rusia intenţionează ca luna aceasta să inaugureze prima linie, însă darea în exploatare a celei de-a doua depinde de realizarea infrastructurii necesare în Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

sursa: economica.net

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: