Connect with us

Exclusiv

Primăria Medgidia cheltuie un milion de euro din bugetul local pentru un parc pe care îl putea face cu fonduri europene

Publicat

la

La începutul lunii aprilie 2021, primarul din Medgidia, Valentin Vrabie, anunța pe contul său de Facebook începerea lucrărilor la un nou parc în partea de nord a localității, pe un teren de 12.981 de metri pătrați cumpărat de municipalitate, încă din 2017, de la lichidatorul judiciar al societății IMUM. Edilul a informat atunci publicul despre elementele principale ale proiectului: un amfiteatru având în centrul său un ”splash pad” cu fântână arteziană, o zonă cu alei de promenadă, spații verzi cu gazon, plante perene și 232 de arbori, trei locuri de joacă pentru copii, pe categorii de vârstă, și un spațiu de relaxare pentru persoanele vârstnice.

Un splash pad arată așa:

Primăria Medgidia a urcat în SEAP anunțul privind atribuirea contractului de lucrări pe 15 iulie 2021, la trei luni după începerea execuției. Abia acum, apar primele informații despre firmele alese de municipalitate în vederea realizării obiectivului de investiții. Potrivit anunțului, licitația pentru parcul IMUM a fost lansată în 28 decembrie 2020 (între Crăciun și Revelion), la valoarea estimativă de 5,2 milioane de lei plus TVA. La procedura organizată în formă simplificată au participat patru societăți comerciale. Toate ofertele depuse au fost valide. Licitația a fost câștigată de un consorțiu format din firmele Sigeco Tecnis SRL Constanța și Gazonul SRL din comuna Sânpetru, județul Brașov. Această asociere a oferit prețul cel mai scăzut, respectiv  4.498.565,09 lei plus TVA, ceea ce înseamnă 927.539 de euro plus TVA. Cele două societăți nu au dreptul să subcontracteze lucrările, potrivit anunțului de atribuire.

Un contract de lucrări a fost semnat de consorțiul câștigător cu Municipiul Medgidia în data de 1 aprilie 2021. Execuția lucrărilor a început oficial pe 19 aprilie 2021, așa cum se arată în panoul informativ amplasat la fața locului.  

O firmă cu simpatii liberale

Sigeco Tecnis SRL este o firmă înființată în anul 2015. Societatea are sediul social în Constanța, după ce, timp de câțiva ani, a funcționat la Voluntari și Năvodari. Potrivit Confidas.Ro, în anul 2020, Sigeco Tecnis a derulat afaceri de 4.018.857 de lei, cu un profit net de 754.162 de lei, la un număr mediu de 22 de salariați. Contractul de la Medgidia este mai mare decât toate încasările firmei de anul trecut.

Potrivit sursei citate, societatea a derulat de-a lungul timpului 31 de contracte publice, cu Municipiul Mangalia, orașul Hârșova, Comuna 23 August, Muzeul Marinei Române și o unitate militară.  Ca o coincidență, primăriile celor trei localități, la fel ca și primăria din Medgidia, sunt conduse de primari liberali.

Confidas.Ro arată că societatea este deținută, în cote egale, de cetățeanul italian Tindaro Carmelo Merlo și de românca Oana Mirela Moroșanu. Aceasta din urmă este implicată și în Asociația pentru Integrarea în Mediul Ocupațional în Străinătate (AIMOS), care are sediul social în aceeași clădire în care funcționează și Sigeco Tecnis SRL. Deși se ocupă în principal de protecția relațiilor din mediul ocupațional româno-italian, în 2016 și 2017 asociația s-a implicat în campanii caritabile în comuna 23 August și în orașul Hârșova. Vorbim de localități în care firma ONG-istei avea să câștige licitații importante.

Pe pagina de Facebook deschisă pentru promovarea acestor acțiuni se menționa poziția de președinte onorific AIMOS a lui Romeo Murea, la un moment dat secretar executiv al PNL Constanța. De asemenea, în postările campaniei apar etichetați, ca participanți la acțiuni, Bogdan Bola și Cristina Văsii, doi liberali foarte implicați în activități politice și civice.

Faptul că firma Sigeco Tecnis are simpatii liberale nu este de natură să pună la îndoială capacitatea tehnică a acesteia de a câștiga licitații pe bune și de a executa lucrări de calitate.

Cealaltă firmă implicată în achiziția de la Medgidia, Gazonul SRL din comuna brașoveană Sâmpetru, a fost înființată în anul 2000 de Gheorghe Dologa, un specialist care deține titlul de doctor inginer și un brevet de invenție în materia covoarelor de gazon. Anul trecut, firma din Sânpetru a derulat afaceri de aproape 20 de milioane de lei, cu un număr mediu de 60 de angajați. Pe platforma Confidas.Ro, Gazonul SRL figurează cu 425 de contracte publice.

Cu fonduri de la bugetul local

În luna aprilie 2021, la lansarea lucrării, primarul din Medgidia nota următoarele:

”Această investiție face parte din proiectul Medgidia VERDE care prevede extinderea zonelor verzi ale municipiului Medgidia și are în vedere îmbunătățirea mediului urban prin reconversia funcțională a unui teren degradat și transformarea acestuia într-un parc modern, util și extrem de necesar pentru petrecerea timpului liber”.

Reconversia terenurilor degradate este una din prioritățile Uniunii Europene, care acordă finanțări nerambursabile în acest scop. Cu toate acestea, proiectul de la Medgidia nu este finanțat din fonduri europene, ci din bugetul localității.

În trecut, municipalitatea din Medgidia a făcut pași importanți în direcția accesării de fonduri europene. Însă, de o vreme, decidenții s-au orientat să facă lucrări din bugetul local și să asigure veniturile necesare prin vânzarea unor active importante din patrimoniul localității.

În această perioadă, la inițiativa primarului Valentin Vrabie, comisiile de specialitate ale Consiliului Local Medgidia discută oportunitatea vânzării unor terenuri din domeniul privat al localității. Este vorba de o suprafață imensă, de 1.441.505 metri pătrați, din PUZ-ul Parc Industrial. Nu vorbim de un lot compact, ci de 7 loturi care formează împreună această suprafață. Licitațiile ar urma să plece de 5,02 euro pe metru pătrat. Surse consultate de Ordinea.Ro spun că banii pe care Primăria Medgidia i-ar putea încasa din vânzarea terenurilor din PUZ-ul Parc Industrial ar trebui utilizați doar pentru lucrări care nu pot fi finanțate din fonduri europene (cum ar fi, de pildă, constuirea de parcări).

Am solicitat Primăriei Medgidia să ne indice motivele obiective pentru care cheltuie peste un milion de euro din bugetul local pentru a realiza lucrări de reconversie a unui teren degradat în parc, lucrări pentru care erau disponibile fonduri europene nerambursabile. De asemenea, am întrebat Primăria dacă vânzările de terenuri pe care le pregătește în această perioadă au legătură cu finanțarea parcului IMUM. Dacă decidenții de la Primăria Medgidia vor dori să răspundă, răspunsul lor va fi postat aici.  

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă
Apasă pentru a comenta

Trebuie să te autentifici pentru a scrie un comentariu Login

Lasă un răspuns

Exclusiv

Proces intentat de primarul din Hârșova, suspendat din cauza unui dosar la DNA

Publicat

la data de

Scris de

Tribunalul Constanța a suspendat definitiv un proces inițiat de primarul din Hârșova, Viorel Ionescu, împotriva unui politician, până la soluționarea unui dosar penal al Direcției Naționale Anticorupție. Primarul din Hârșova a fost obligat să achite pârâtului său cheltuieli de judecată în valoare de 1.291 de lei.

Procesul la care ne referim a început în anul 2019, atunci când Viorel Ionescu s-a considerat lezat de mai multe postări pe Facebook ale lui Ionel Chiriță, fost primar al orașului Hârșova și unul din competitorii alegerilor locale din anul 2020. Ionescu a depus o acțiune în răspundere civilă delictuală (calomnie), cerând Judecătoriei Hârșova să-l oblige pe criticul său la plata unor despăgubiri de 25.000 de euro. Într-o primă fază, Chiriță s-a apărat, cerând Curții de Apel Constanța strămutarea cauzei, probabil pe considerentul că soacra primarului lucrează la Judecătoria Hârșova. În mod cert, Curtea a admis cererea lui Chiriță. În acest fel, dosarul de răspundere delictuală a fost trimis Judecătoriei Mangalia. La noua instanță, Ionel Chiriță a cerut suspendarea cauzei, până când Direcția Națională Anticorupție va soluționa definitiv dosarul penal 88/P/2019. În acest dosar, procurorii anticorupție cercetează IN REM faptele prin care mai multe administrații locale din țară au semnat diverse contracte cu firma Siluan Proiect SRL, controlată de preotul Mădălin Iscru. Acesta deținea concomitent o funcție în Ministerul Dezvoltării, iar contractele semnate de firma sa erau finanțate printr-un program al ministerului. De aici și suspiciunile de corupție. Firma Siluan a beneficiat și de contracte din partea Primăriei Hârșova, contracte derulate cu fonduri guvernamentale gestionate de Ministerul Dezvoltării. De altfel, o parte din criticile lui Chiriță la adresa lui Ionescu se refereau la raporturile contractuale derulate cu Siluan Proiect. În aceste condiții, pe 5 noiembrie 2020, Judecătoria Mangalia a apreciat că cererea de suspendare a procesului de răspundere civilă delictuală este întemeiată.

Ionescu a declarat recurs pe 22 martie 2021. Calea de atac s-a judecat într-un singur termen la Tribunalul Constanța. Pe 20 iulie 2021, recursul primarului a fost respins ca nefondat. Decizia este definitivă. În plus, Viorel Ionescu a fost obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 1.291 de lei. Primarul va putea relua procesul prin care dorește să obțină 25.000 de euro de la criticul său doar după finalizarea dosarului penal de la DNA.

100.000 de euro, ceruți de la Mariana Pelelungă

Procesul cu Ionel Chiriță nu este singurul în care primarul Viorel Ionescu a încercat să obțină daune morale pentru diverse afirmații ale oponenților săi. Ionescu s-a judecat și cu Mariana Pelelungă, fostă judecătoare și președintă a Judecătoriei Hârșova, care a candidat anul trecut pentru funcția de primar al orașului Hârșova. În prezent, Mariana Pelelungă este consilier local la Hârșova. Pentru criticile pe care aceasta i le-a adus în campania electorală, primarul Ionescu i-a cerut daune morale de 100.000 de euro. Pe 20 iunie 2021, Mariana Pelelungă nota pe pagina ei de Facebook victoria obținută în proces cu primarul: ” Instanța a reținut ca afirmațiile mele, în calitate de candidat la funcția de primar pentru alegerile locale din anul 2020,au avut în vedere situația orasului Harsova și a comunității din care fac parte, în perioada mandatului de primar al reclamantului Ionescu Viorel.” – scria fosta judecătoare.

70.000 de euro, ceruți de la crescătorii de animale

Trebuie să mai spunem că primarul din Hârșova se mai judecă pe răspundere civilă delictuală și cu 7 crescători de animale din Hârșova, pentru afirmații făcute de aceștia în cadrul unui videoclip al publicației Ordinea.Ro care a fost vizionat de peste 1,4 milioane de persoane. Primarul solicită obligarea criticilor săi la plata unor daune morale de câte 10.000 de euro de persoană. În total, ar fi vorba de pretenții de 70.000 de euro. Acest proces se judecă la Judecătoria Medgidia, după ce Curtea de Apel Constanța a dispus strămutarea de la instanța locală din Hârșova.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Instanțele constănțene cedează la intimidările Constanța Altfel. Cazurile Solid House și Ciobîcă

Publicat

la data de

Scris de

Asociația măciucă fondată de Vergil Chițac și Felicia Ovanesian continuă și după retragerea acestora din rândul membrilor săi să se judece cu municipalitatea constănțeană, chiar mai agresiv decât înainte și cu elemente vădite de presiune asupra instanțelor de judecată. Într-un articol trecut (vezi AICI), arătam că asociația a fost amendată pentru abuz procesual, după o serie de recuzări cu același conținut. Instanța care a aplicat sancțiunea a sugerat că ONG-ul recuză anumiți magistrați pentru a îndrepta dosarele de judecată spre judecători pe care i-ar considera eligibili. Cu alte cuvinte, unii judecători sunt buni, iar alții nu sunt buni. În mod normal, după apariția acestor date, s-ar fi impus o anchetă ca lumea, mai ales că o instanță spunea pentru prima dată ceea ce presa locală constănțeană a suspectat de mult la această asociație reprezentată convențional de o fostă judecătoare, Cristina Toxin, care are sediul profesional acasă la Ovanesian, judecându-se cu Primăria în care gazda ei ocupă funcția de city-manager. Cum nu s-a făcut nicio anchetă, Constanța Altfel continuă nestingherită să intimideze magistrații.

Procesul cu Solid House pentru terenul din Faleză Nord

În articolul de față ne referim la două dosare de judecată oarecum gemene, în care s-au aplicat soluții diametral opuse.

În primul dintre ele (8096/118/2019), Constanța Altfel a chemat în judecată Consiliul Local Municipal și firma Solid House SRL (cel mai mare dezvoltator imobiliar din oraș). ONG-ul a solicitat anularea HCLM 174 din 25.04.2019, prin care s-a aprobat oportunitatea vânzării directe a unui teren din Faleză Nord (strada Pescarilor 69B) către concesionarul acestuia, Solid House SRL. Societatea deținea deja acest teren în concesiune, pe termen lung, dar nu nelimitat, cerând cumpărarea sa. Vorbim de un contract încheiat în 2002 pe o durată de 49 de ani cu drept de prelungire până în 2075. Însă Constanța Altfel a contestat oportunitatea vânzării.

Pe 6 octombrie 2020, Tribunalul Constanța a respins acțiunea asociației, pe considerentul că este formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. ONG-ul a declarat recurs, însă și acesta a fost respins de Curtea de Apel Constanța, pe 22 martie 2021.

Procesul cu Ciobîcă

Al doilea proces a fost inițiat, tot în 2019. De data aceasta, Constanța Altfel a chemat în judecată Consiliul Local, primarul Constanței, Agenția de Protecție a Mediului și pe investitorul Dan Gheorghe Ciobîcă. În mod concret, ONG-ul a cerut anularea HCLM 36/13.02.2015, prin care s-a aprobat PUZ-ul Faleză Nord-Pescărie. În acest PUZ erau incluse atât terenul Solid House, la care ne-am referit mai sus, cât și terenul investitorului Dan Ciobîcă (teren situat pe bulevardul Mamaia, în fața Gărzii de Mediu, pe care acesta îl cumpărase în cadrul unei proceduri de executare silită).

Pe baza PUZ-ului, Ciobîcă a obținut autorizația de a construi un bloc de 6 etaje. Însă Constanța Altfel a atacat PUZ-ul (în dosarul 2616/118/2019). Pe 20 iulie 2020, acțiunea a fost respinsă de Tribunalul Constanța, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. ONG-ul a declarat recurs, iar dosarul a fost repartizat completului de la Curtea de Apel Constanța care s-a pronunțat și în celălalt dosar, cu Solid House.

Recuzarea pe bază de coincidențe

Pe 19 aprilie 2021, Constanța Altfel a depus o cerere de recuzare a tuturor judecătorilor din acest complet de judecată de la Curtea de Apel. Asociația a susținut că respingerea calității sale procesuale active în dosarul cu Solid House a încălcat practica anterioară a Curții de Apel Constanța și practica ulterioară a Tribunalului Constanța. Iar de aici, suspiciunea de parțialitate!

În al doilea rând, ONG-ul sublinia o serie de posibile nereguli în dosarul cu Solid House: că instanța refuzase acordarea unui termen de 24 de ore pentru depunerea de concluzii scrise, grăbind suspect pronunțarea; că (în ciuda acestei grabe la pronunțare) hotărârea nu era încă motivată; că avocata Solid House a făcut cereri de strămutare în alte dosare similare, dar nu a făcut și în dosarul cu Solid House (sugerând astfel că i-ar fi convenit completul).

Toate aspectele de mai sus ar putea fi rodul coincidenței. Însă Constanța Altfel le-a speculat, punând astfel presiune pe instanță.

ONG-ul a mai punctat că, în cei 4 ani scurși de la momentul în care a inițiat primul din zecile sale de procese, încă are parte de dezbateri asupra calității procesuale active.

Asociația s-a plâns de practica neunitară (adică de soluții contradictorii), în contextul special subliniat de ea al intervenirii unei decizii pronunțate pe această temă într-un recurs în interesul legii (RIL).

Culmea, decizia prin care a fost soluționat RIL-ul evocat mai sus nu este deloc favorabilă Asociației Constanța Altfel, ci dimpotrivă.

RIL-ul care a tăiat aripile de zmei ale ONG-iștilor

Decizia (nr. 8/2020) interzice acțiunile populare inițiate de ONG-uri în apărarea unor interese publice, generale. Completul de RIL, format din cei mai buni 25 de judecători din țară, a decis că asociațiile, la fel ca toate persoanele de drept privat, au calitate procesuală activă doar dacă probează vătămarea unui interes privat.  În rest, li s-a retras dreptul de a perora exclusiv pe tema interesului public acestor ONG-uri care pot fi înființate de particulari, fie deștepți sau nerozi, specializați în ceva sau în nimic, urmărind binele colectiv sau interese obscure. Că nu le-a delegat nimeni acestor particulari vreun drept de tutelă asupra actelor administrative!

Ca o notă aparte, în cuprinsul Deciziei 8/2020 se arată că o serie de instanțe, prima menționată fiind chiar Curtea de Apel Constanța, au apreciat că un act administrativ poate fi anulat numai sub condiția dovedirii că a produs reclamantului o vătămare. Din acest punct de vedere, s-ar putea spune că tocmai magistrații care au continuat să recunoască Asociației Constanța Altfel calitatea procesuală activă și după publicarea Deciziei 8/2020 au încălcat practica de la nivelul Curții de Apel Constanța, relevată în paragraful 50 al deciziei.

Cei de la Constanța Altfel cunosc exact efectul Deciziei 8. Ca dovadă, la momentul dezbaterii RIL-ului, au formulat un memoriu, prin care au încercat, în zadar, să convingă instanța supremă să nu pună capac peste joaca prin care unii ca ei puteau să se dea zmei în fața investitorilor (corecți sau nu, că și aceștia sunt ca societatea, și buni, și răi, de la caz la caz). În mod normal, după publicarea deciziei, Constanța Altfel trebuia să fie pa din aceste procese stârnite în contencios obiectiv. Cu toate acestea, ONG-ul mai prinde din zbor recunoașterea calității. Și exact această situație contrară Deciziei 8 generează practica neunitară. Iar din acest punct de vedere, ”lacrimația” asociației pe tema practicii neunitare este pur și simplu ipocrită.

Presiunile Altfel au dat roade: magistrații au întors situația pe dos

Cererea de recuzare a fost respinsă pe 20 aprilie 2021, din lipsa unor dovezi palpabile.

Extras din hotărârea prin care a fost respinsă cererea de recuzare.

Procesul a fost reluat la același complet al Curții de Apel Constanța. Pe 5 iulie 2021, instanța a admis recursul promovat de Constanța Altfel. Magistrații și-au schimbat convingerea că asociația n-ar avea calitate procesuală activă, la 180 de grade. Sentința de fond (care analizase doar excepția lipsei de calitate) a fost casată, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare, Tribunalului Constanța.

Legea ar trebui să fie egală pentru toți. Dar mai ales ar trebui să aibă același înțeles pentru instanțele care o aplică. Este scandalos ca aceeași magistrați care au decis că asociația nu are calitate procesuală activă să se contrazică pe ei înșiși la doar câteva luni distanță, recunoscând o calitate altfel nerecunoscută de Înalta Curte.  

Alegațiile emoționale ale ONG-ului, inserate în cererea de recuzare, anume că ar fi reușit să oprească într-o oarecare măsură devalizarea patrimoniului public și ororile urbanistice, ar putea avea trecere la un anumit public. Însă, nici eroii salvatori, cât de eroi și de salvatori ar fi, nu sunt deasupra legii. Decizia dată în RIL este universal obligatorie, la fel ca legile țării, fiind publicată în Monitorul Oficial. Și oricât nu le-ar conveni unora o lege, împreună cu toți ceilalți cetățeni se află sub lege. Prin urmare, din punct de vedere legal, ONG-ul putea întoarce soluția dată, doar dacă proba un prejudiciu personal pe care i l-ar fi cauzat PUZ-ul. Or n-a fost așa.

Iar din acest motiv, situația creată este de-a dreptul periculoasă, întrucât trădează influența colosală pe care Constanța Altfel o are în justiția locală. O justiție care funcționează diferit pentru șmecherii cu pile, pentru cei care reușesc să urle mai tare, să intimideze sau să apeleze la abuzuri procesuale este un afront față de cei fără pile, care respectă legile țării și se manifestă ponderat. Nu zice nimeni să-i plângeți pe dezvoltatorii imobiliari. Nici pe cei pentru care s-a aplicat RIL-ul, nici pe cei pentru care nu s-a mai aplicat.

Însă obiectivitatea și imparțialitatea magistraților, securitatea raporturilor juridice și egalitatea în fața legii sunt principii care ne privesc pe toți. Când principiile sunt încălcate, încrederea publicului în actul de justiție scade justificat. Iar așa ceva n-ar trebui să se întâmple.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Dosar penal pentru pământul deversat pe plaja din Vama Veche

Publicat

la data de

Scris de

Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu a depus plângere penală la Parchetul Judecătoriei Mangalia împotriva administratorilor societății Borna Zero SRL, care operează clubul UnBar din Vama Veche. Societatea menționată s-a aflat în centrul unui scandal mediatic în perioada aprilie-mai 2021, după ce jurnalistul de investigații Alexandru Căutiș a prezentat în spațiul public dovezi cu privire la deversarea unor cantități de moloz și pământ, de ordinul tonelor, pe plaja din vecinătatea acestui local. Jurnalistul a susținut că societatea Borna Zero SRL avea un interes ilicit de a ”îngropoa” cu pământ o porțiune din plaja naturală a Mării Negre, pentru a crea aparența falsă că barul UnBar ar ocupa un teren adiacent plajei, iar nu o bucată propriu-zisă de plajă, așa cum se întâmpla în realitate. Intervenția care a denaturat cadrul natural al plajei și falezei a avut loc în contextul în care societatea mai sus numită demarase lucrări de reparații la terasa localului, pregătind turnarea unei plăci de beton peste nisipul plajei. 

Mai jos puteți vedea interviul pe tema pământului adăugat pe plajă realizat de Ordinea.Ro cu Alexandru Căutiș:

În luna mai 2021, la sesizarea jurnalistului, comisarii Gărzii de Mediu au verificat situația de la Vama Veche. Societatea a fost amendată contravențional. Totodată, Garda de Mediu a impus măsuri complementare societății, obligând-o să sisteze lucrările și să readucă terenul la starea inițială. Mai multe detalii AICI.

Societatea care a îngropat plaja cu tupeu a ignorat, tot cu tupeu, obligațiile complementare,  continuând lucrările de construcții și reparațiile la terasa Unbar, conform constatării comisarilor de mediu. Ca urmare, Garda a sesizat organul de urmărire penală de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia, în temeiul legislației specifice care sancționează faptele de acest fel cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă de la 15.000 de lei la 30.000 de lei în cazul persoanelor fizice, respectiv de la 150.000 de lei la 200.000 de lei în cazul persoanelor juridice. Și problemele UnBar nu se opresc aici. 

Tot luna aceasta, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a transmis jurnalistului Alexandru Căutiș, dar și Prefecturii Constanța spre știință, o informare punctuală despre măsurile specifice dispuse în situația UnBar Vama Veche. ABADL sugerează că UAT Limanu (comuna de care aparține stațiunea Vama Veche) a intabulat în proprietatea sa privată peste 1,4 hectare de plajă și faleză, deși aceste bunuri imobile fac parte din domeniul public al statului român, cu drept exclusiv de administrare instituit în favoarea Apelor Române. Vorbim de un lot de teren creat artificial, sub indicativul CTD 466 – lot 2. Acest teren care se suprapune peste proprietatea publică de stat a fost intabulat în anul 2012, în Cartea Funciară 106996, în proprietatea comunei Limanu. În 2020, s-a tranșat definitiv un litigiu civil cu privire la terenul CTD 466 – lot 2, stabilindu-se că UAT Limanu nu are drept de proprietate (vezi NOTA 1). Ca urmare, la momentul de față, așa cum se arată în informarea ABADL, această instituție de stat face demersuri pentru cadastrarea întregii zone de litoral de la Vama Veche, în care se află și localul UnBar.

Cei de la Ape notează că, potrivit legii, în zona costieră nu este recunoscut niciun drept privat de proprietate, ci doar dreptul de utilizare și exploatare. Înțelegem de aici că localul UnBar, care în mod vizibil este construit în zona de plajă și faleză, ar putea ajunge într-o situație delicată.

ABADL a mai constatat depozitarea ilegală de pământ de umplutură pe plajă, notând că a cerut explicații de la Primăria Limanu. În adresă nu se precizează însă dacă Primăria a furnizat detaliile cerute. 

ABADL mai precizează că localul Unbar este proprietatea societății Martini Touristic SRL Vama Veche, însă acesta este exploatat de societatea Borna Zero SRL Vama Veche, aceeași care deține și contractul de închiriere, încheiat cu ABADL în 2013, pentru sectorul de plajă din zonă. În urma măsurătorilor efectuate în luna mai 2021, inspectorii ABADL au constatat că patru metri (vezi NOTA 2) din plajă închiriată de la stat sunt ocupați ilegal de terasa localului UnBar. Ca urmare, instituția a notificat societatea Borna Zero SRL, în calitate de titulară a constractului de închiriere a plajei, să dezafecteze extinderea constatată. La rândul ei, societatea a notificat Administrația Apelor Române, prin intermediul unui avocat, să se abțină de la orice operațiune de demolare, pe motiv că imobilul a fost edificat în baza unei autorizații de construire din 2004, fiind recepționat în anul 2005. În aceste condiții, ABADL arată că va face o analiză a actelor urbanistice, amânând pentru moment o decizie cu privire la demolare. Oricum ar fi, situația barului care se lăbărțează pe faleza și plaja statului va trebui lămurită. 

Adresa Apelor Române poate fi citită integral AICI

Potrivit Confidas.Ro, societatea Martini Touristic SRL este deținută de soții Ghiorghiță și Viliana Bălău din Vama Veche. Firma se ocupă de hoteluri și alte facilități de cazare, iar în anul 2020 a avut un singur angajat, realizând totuși un profit net de 429.680 de lei.  Tot soții Ghiorghiță și Viliana Bălău sunt proprietarii firmei Borna Zero SRL. Potrivit site-ului oficial al Ministerului de Finanțe, societatea a derulat afaceri de 1,8 milioane de lei în anul 2020. În fișa de pe site-ul ministerului, la datele de contact ale firmei, figurează însă chiar telefonul personal al primarului din Limanu, PSD-istul Daniel Georgescu. De altfel, Georgescu a fost asociat în Borna Zero SRL, menționând acest aspect în prima sa declarație de interese depusă în anul 2012, atunci când era consilier local la Limanu.

El s-a retras din firmă în anul 2016, atunci când a devenit primar, însă numărul său de telefon continuă să figureze în fișa firmei de pe site-ul Ministerului de Finanțe. Jurnalistul Alexandru Căutiș susține că primarul din Limanu ar fi beneficiarul din umbră al afacerii de pe plajă.  Menționăm că redacția noastră a relatat despre subiectul pământului de umplutură deversat pe plaja din Vama Veche în luna mai 2021. La acel moment, am solicitat un punct de vedere primarului și Primăriei Limanu, însă cererea noastră a fost ignorată. În situația în care primarul din Limanu va formula un punct de vedere, acesta va fi preluat de redacția Ordinea.Ro.  

Later edit:

Nota 1: Hotărârea privind inventarierea terenurilor în domeniul privat al comunei Limanu a fost desființată de instanțele de judecată pentru nelegalitate, iar nu raportat la titluarul dreptului de proprietate, comuna sau statul român. Problema dreptului de proprietate este în continuare una litigioasă, existând un proces pe rol în această privință – după cum afirmă reprezentanții Primăriei Limanu. 

Nota 2: Suprapunerea tereasei localului UnBar peste porțiunea de plajă închiriată de Borna Zero SRL de la Apele Române este de 4 metri pătrați. Așadar, nu este vorba de 4 metri liniari de la linia falezei, ci de o extindere neregulată care totalizează 4 mp. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: