Connect with us

Politica

Primarii de orașe bat cu pumnul în masa ministrului de Finanțe. Vor mai mulți bani!

Tatian Iorga

Publicat

la

Cu bugetele mult diminuate, ca urmare a strategiei guvernamentale din acest an, primarii de orașe se revoltă și cer Executivului mai mulți bani. Potrivit unui comunicat al Asociației Orașelor din România, situaţia bugetelor este dezastruoasă pentru mai mult de jumătate dintre oraşe, dificilă pentru un sfert dintre acestea şi mulţumitoare pentru celălalt sfert.

„Conform legii bugetului de stat pe anul 2019, gruparea oraşelor după valoarea bugetului de funcţionare (care cuprinde veniturile proprii estimate + 60% din impozitul pe venit + TVA pentru echilibrare), fără să luăm în calcul sumele pentru acoperirea indemnizaţilor însoţitorilor persoanelor cu handicap, este următoarea: 56 de oraşe au alocate sub 800 lei/locuitor; 59 de oraşe au alocate între 800 şi 1.000 lei/locuitor; 31 de oraşe au alocate între 1.000 şi 1.200 lei/locuitor; 27 de oraşe au alocate între 1.200 şi 1.400 lei/locuitor; 43 de oraşe au alocate peste 1.400 lei/locuitor“, se arartă într-un comunicat al AOR.

Ţinând cont de faptul că, în ultimii ani, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au suferit scăderi semnificative și îngrijoraţi de faptul că sunt duşi cu vorba, mâine, 17 iulie 2019, la întâlnirea cu ministrul Eugen Orlando Teodorovici, pe tema rectificării bugetare care se va face peste câteva săptămâni, reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România îi vor solicita demnitarului o serie de măsuri, care să ducă la redreseze primăriile.

„În procesul de rectificare a bugetului nu se vor putea diminua sumele alocate prin legea bugetului de stat pe anul 2019 pentru nicio unitate administrativ-teritorială, pricipiul fiiind acordarea unor sume în plus care să asigure îndeplinirea măsurilor enumerate în continuare. Alocarea suplimentară de sume din TVA pentru bugetele locale, cu destinaţie specială, pentru susţinerea integrală a cheltuielilor privind drepturile salariale ale însoțitorilor și indemnizațiilor persoanelor cu handicap și salarizării personalului neclerical, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Alocarea sumelor de care bugete locale au fost deposedate în lunile ianuarie, februarie şi martie a.c. – corespunzătoare diferenţei dintre nivelul de 60% şi cel de 41,75%  – din cotele din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat pe anul 2019. Alocarea pentru unitățile administrativ-teritoriale cu statut de oraș a unor sume defalcate din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale care, adăugate la veniturile proprii estimate pentru 2019 şi la sumele corespunzătoare unei cote de 60% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat pe anul 2019, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, să asigure un buget minim de funcţionare corespunzător sumei de 1.400 lei/locuitor/an, dar nu mai puțin de: a. 6 milioane lei/an/oraș, pentru oraşele cu un număr de locuitori de sub 5.000 de locuitori; b. 8 milioane lei/an/oraș, pentru oraşele cu un număr de locuitori de la 5.001 la 10.000 de locuitori; c. 15 milioane lei/an/oraș, pentru oraşele cu un număr de locuitori de peste 10.000 de locuitori. Asigurarea unor bugete minime de funcţionare pentru anul 2019, care să nu fie mai mici decât maximul bugetelor minime de funcţionare din anii 2015, 2016, 2017, 2018. Menționarea în acest act normativ a sumelor care vor fi atribuite pentru fiecare comună, oraș, municipiu și județ, așa cum s-a făcut în legea bugetului de stat pe anul 2018“, sunt principalele revendicări ale primarilor de orașe.

De asemenea, pentru rezolvarea urgentă a problemelor cu care administraţiile publice locale se confruntă, AOR îi va mai solicita ministrului suplimentarea sumelor din Axa 13 a POR pentru orașe, constituirea în cadrul bugetului de stat a unui fond special din care să fie susţinute sumele necesare cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene şi stabilirea unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale care să asigure avansuri la semnarea contractului de finanţare, urmând ca restituirea integrală a diferenţei rămase să se facă după finalizarea implementării proiectelor și realizarea reformei administrativ-teritoriale care poate consolida capacitatea administrativă, prin renunțarea la sistemul de organizare cu unități administrativ-teritoriale fragmentate, în favoarea dezvoltării unor unități administrativ-teritoriale capabile să eficientizeze guvernarea centrală, regională şi cea locală.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

Prefectul Niculescu, demersuri pentru noi legături aeriene pe litoral și redarea sălii de sport din Ciobanu către comunitate

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Așa cum i-a obișnuit pe locuitorii județului Constanța, prefectul George Niculescu își prezintă activitatea săptămânaă printr-o informare remisă presei. Săptămâna care tocmai s-a încheiat este descrisă de reprezentantul Guvernului în teritoriu drept una plină de activități constructive și în folosul cetățenilor județului Constanța. Printre discuțiile la care a participat se numără și una avută cu inspectorul șef al ISJ Constanța, Sorin Mihai și consilierul județean Bogdan Bola, tema principală constituind-o “demersurile ce trebuie făcute pentru ca sala de sport din localitatea Ciobanu, transformată în sală de fitness, ACTIVITATE PRIVATĂ, se poate întoarce în slujba localnicilor, mai precis, a copiilor comunei, pentru o viață sănătoasă.” Un alt punct important din agenda de săptămâna trecută a prefectului Niculescu se referă la introducerea de noi zboruri către și dinspre litoral. În acest sens, prefectul informează că a transmis o adresă ministrului Transporturilor, Lucian Bode.

“În special în sezonul estival, atunci când dinamica pe litoral este una foarte mare, trebuie să găsim soluții eficiente pentru românii care vor să călătorească”, explică prefectul.

Iată mesajul complet al prefectului:

Stimați locuitori ai județului Constanța,

Săptămână trecută a fost una extrem de încărcată, din toate punctele de vedere. Așa că, un nou „Jurnal al Prefectului de Constanța” vă poate contura o imagine a activității pe care un prefect o întreprinde. Îmi mențin dorința să am o activitate transparentă, iar acest fapt sper că se poate observa prin acțiunile mele. În rândurile de mai jos, retrospectiva săptămânii trecute.

Luni, 20 ianuarie
Am început săptămâna cu o ședință de lucru, la care au participat șefii departamentelor din cadrul Instituției Prefectului Județului Constanța. Împreună, am trasat obiectivele săptămânii. Apoi, la invitația Statului Major al Forțelor Navale, am avut onoarea să fiu de față la plecarea puitorului de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), nava care se va afla la comanda Grupării Navale Permanente a NATO de luptă contra minelor. Reiterez mândria pe care o simt, ca român, atunci când buna pregătire a militarilor noștri este recunoscută la nivel internațional! Vânt bun din pupă!
Apoi, am făcut o vizită la viitorul sediu al Serviciului de Pașapoarte, situat într-un centru comercial de pe strada Ștefan cel Mare. Am discutat cu proprietarul spațiului, care va trebui, în cel mai scurt timp, să finalizeze lucrarile de compartimentare.

Marți, 21 ianuarie
Am avut o întâlnire cu dl. Sorin Mihai, inspectorul școlar general al ISJ Constanța și cu dl. Bogdan Bola, consilier județean, în care am discutat ce demersuri trebuie făcute pentru ca sala de sport din localitatea Ciobanu, transformată în sală de fitness, ACTIVITATE PRIVATĂ, se poate întoarce în slujba localnicilor, mai precis, a copiilor comunei, pentru o viață sănătoasă. A doua zi, miercuri, l-am invitat și pe dl. Primar al comunei Ciobanu dar acesta nu a dat curs invitației. De asemenea, am participat cu drag la bilanțul anual al jandarmilor constănțeni, care au raportat un an 2019 plin de reușite.

Miercuri, 22 ianuarie
Am întreprins mai multe activități de organizare, de eficientizare și optimizare, care sper că se vor reflecta în calitatea muncii pe care o vom face aici, în Instituția Prefectului Județului Constanța. Totodată, am luat legătura cu mai mulți primari de pe raza județului Constanța, care mi-au comunicat diverse subiecte de interes.

Joi, 23 ianuarie
Am trimis o adresă oficială către ministrul Transporturilor, dl. Lucian Bode, cu referire la importanța unor legături aeriene interne ale Constanței cu restul aeroporturilor majore din România. În special în sezonul estival, atunci când dinamica pe litoral este una foarte mare, trebuie să găsim soluții eficiente pentru românii care vor să călătorească. De asemenea, am făcut trei adrese la nivel local, în ceea ce privește construcția imobilului de pe Blvd. Tomis 49A (zona Lupoaică). Am cerut lămuriri atât de la Inspectoratul de Stat în Construcții, de la Direcția Județeană de Cultură dar și de la Primaria Municipiului Constanța.

Vineri, 24 ianuarie
Ultima zi a săptămânii a stat sub semnul Unirii Principatelor. Cu această ocazie, am participat la două evenimentele solemne dedicate celor 161 de ani scurși de la Unirea Moldovei cu Țara Românească. Am fost prezent la manifestările din Piața Ovidiu, apoi la un eveniment organizat la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand”, filiala Constanța.

Îmi doresc ca săptămâna aceasta să reușesc să ajut cât mai mulți constănțeni și să fac, alături de colegii mei, cât mai multe pentru acest județ. Simt un sprijin deosebit din partea multor oameni, dar și o reticență din partea altora. Respect ambele abordări și vreau să transmit că sunt deschis la dialog cu toți cei care își doresc acest lucru.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

PMP Constanța spune STOP DEMOLĂRII pasarelei regale din stațiunea Mamaia! Vezi argumentele lui Palaz

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Claudiu-Iorga Palaz, în calitate de președinte al organizației județene PMP Constanța și vicepreședinte al Consiliului Județean, a depus azi un memoriu la Consiliul Județean Constanța pentru preluarea pasarelei din Mamaia de către Consiliul Județean Constanța și începerea lucrărilor de reabilitare și reamenajare a acesteia.

Cunoscută drept ,,pasarela regală”, construcția face parte din Ansamblul Cazinoului, inaugurat în anul 1935, în ziua de 15 august, în prezenţa Regelui, a membrilor Guvernului şi a autorităţilor Municipiului şi Portului Constanţa. Lucrarea a fost calculată să reziste la vânt, zăpadă şi la o încărcătură cu oameni de 600 kg/mp. În perioada interbelică, complexul găzduia un restaurant modern, cabine pentru plajă în clădirile laterale, un cazino și o pasarelă ce se avânta în mare, unde se afla singurul bar maritim din Europa.

O scară de acces susţinută prin trei vanguri în formă de cadre conducea pe pasarela care avea zece deschideri a zece metri, cu o consolă înspre bar. În dreptul pilei a opta, unde adâncimea apei era de 0,80 – 100 m, deci o adâncime optimă pentru joaca copiilor, s-au amenajat două tobogane compuse fiecare din câte o boltă circulară, ce susţinea o scară de acces a publicului de pe pod pe cheia bolţii, şi un planşeu având o formă curbă cu inflexiune, studiată astfel ca să prezinte forma cea mai potrivită pentru alunecare.

Grinzile aveau console de patru metri, armate puternic, cu rolul de a contravântui fundaţiile. În axele blocurilor de fundaţii erau încastraţi cei patru stâlpi care înconjurau partea centrală, între ei fiind plasate bufetele barului, iar restul, fiind tot o consolă, de unde se putea admira cerul şi marea, fără niciun obstacol. De jur-împrejurul barului era un parapet identic cu al pasarelei. Textul, destul de tehnic, din care reproducem parţial, îi aparţine lui Constantin Cătuneanu, autorul unui amplu studiu despre creaţia inginerească de unicat a lucrărilor de la Mamaia.

Cazinoul din Mamaia, împreună cu pasarela ce ieșea în mare, reprezentau centrul de atracție al turismului din stațiune, alături de alte două simboluri interbelice – Castelul Reginei Maria, inaugurat în anul 1926 și Hotelul Rex, inaugurat în prezența Regelui Carol al II-lea, în anul 1936. Simbol al istoriei stațiunii Mamaia, menționat deseori în studii culturale, important punct de interes turistic al acelor vremuri, ansamblul Cazinoului, din care face parte și pasarela, a fost introdus în lista monumentelor istorice, începând cu anul 2010.

Administrația Bazinală de Apă Dobrobea Litoral (A.B.A.D.L.) a demarat procedurile în vederea realizării lucrărilor, în acest sens fiind obținut certificatul de urbanism ce vizează mai multe zone de pe întreg litoralul românesc. Astfel, potrivit proiectului, fostul debarcader va fi desființat. A.B.A.D.L. consideră că pasarela de promenadă ,,se află într-o stare avansată de degradare și nu poate prezenta siguranță în exploatare”.

Nu de aceeaşi părere sunt istoricii şi arhitecţii. În opinia lor, un asemenea vestigiu ar trebui păstrat şi reabilitat. Reabilitarea plajelor urmează să înceapă în câteva luni, moment în care pasarela va fi distrusă.

Motivat de importanța deosebită și emblematică a pasarelei din Mamaia, simbol al acestei stațiuni turistice, consider obligatorie preluarea acesteia de către Consiliul Județean Constanța și executarea lucrărilor de întreținere, conservare, restaurare și punere în valoare a acestui ,,monument”, cu respectarea legislației în vigoare.

< Dacă în trecut deciziile administrative au fost luate cu comoditate si eficiență economică pentru grupurile de interese ale lui Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, eu cred că este timpul să luăm decizii pentru constănțeni!

 Sunt sigur că reabilitarea și punerea în valoare a simbolului  „Pasarelei Regale” va aduce un plus de valoare stațiunii Mamaia și Constanței. Eu știu și pot gestiona reabilitarea și stoparea demolării acestui edificiu istoric.>  a declarat Claudiu Palaz. (comunicat de presă PMP Constanța)

Vă recomandăm și:

Pasarela de la Cazinoul din Mamaia, DEMOLATĂ! Cu ce precizări vine conducerea Apelor Române – Dobrogea Litoral

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Laurențiu Mironescu, despre motivele pentru care a intrat în PMP

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu o zi, conducerea PMP a surprins anunțând reintrarea în politică a fostului director al Administrației Porturilor Maritime Constanța, fost secretar de stat în MAI și fost deputat de Constanța, Laurențiu Mironescu. După ce s-a alăturat echipei lui Claudiu Palaz în PMP Constanța, Mironescu a venit pe blogul său cu câteva precizări legate de reintrarea sa în politică.

„De ce?

Pentru că am ajuns la un moment în care sunt destul de atent la ce-am realizat până acum în activitatea mea extra personală. Cariera profesională, de care sunt destul de mulțumit, ține mai degrabă de viața personală dar a avut ea vreo realizare de care să beneficieze și altcineva în afara mea, familiei și, poate, a celor aproape 70 de angajați de care sunt oarecum responsabil? Parcă, dar nu sunt așa de convins, s-ar fi putut mai mult. Bine, știți, eu am fost și bolnav, am luat virusul luptei la mișto împotriva corupției și a durat 8 ani și aproape 2 luni până am depășit boala. Acum sunt în convalescență și sper să fi învățat câte ceva de pe urma acestei boli…

Revenind, deși am încercat să mă fac auzit de la diverse alte tribune, oricât aș fi de indulgent pe acest subiect, mă uit la efecte și nu prea le văd. Ici, colo, s-a mai mișcat câte ceva, parcă.  Schimbarea cu adevărat poate fi făcută doar politic și politica nu se face din tribună.

În concluzie, principalul motiv pentru care am decis să reactivez politic, încălcându-mi toate jurămintele anterioare, este că zona la care mă pricep eu suferă și eu mă ofer în ajutor, iar ăsta nu poate veni decât din plan politic. Al doilea motiv este că parcă n-aș vrea să ies din viața activă amintit doar ca inculpat achitat într-un dosar considerat de Înalta Curte a fi inexistent.

De ce acum?

Pfff, mi-a luat ceva vreme să schimb obiectivul familiei de la supraviețuire la consolidare și reconstrucție. Să zicem că mi-am depășit barierele autoimpuse. În ceea ce privește sectorul transporturilor navale din România, ce să zic, este, la acest moment istoric, la nivelul miorițelor din portul Midia. Niciodată n-a avut nevoie mai mare de intervenție. Iar când vorbim de sectorul naval, nu ne referim doar la autoritățile menite să asigure siguranța navigației care nu știu cum să se disculpe mai cu talent … acolo e nevoie de cauterizarea incompetenței … Când vorbim de sectorul naval ne referim la o resursă umană consistentă din România care câștigă și indigenează zeci de milioane de euro pe lună, sute de milioane pe an, companii armatoare, deocamdată fluviale, cu zeci și sute de angajați, industria maritimă și portuară și alte zeci de ocupații multiplicate pe orizontală și verticală. Iar toate acestea au, în acest moment, strategia de dezvoltare a buruienii. Nu rețin să aibă vreo proiecție de mare viitor.

Am intrat în viața profesională când România arma peste 300 de vapoare. Mă uit azi în spate acum și nu văd niciunul. Iar asta este rezultatul absenței sectorului naval din România de pe agenda publică în ultimii 20 de ani. Putem elabora acum de ce, cum și ce și unde și nu mai știu ce, dar este neproductiv.

De-asta acum. Pentru că dacă nu punem umărul acum, ce-a mai rămas din energiile marinei noastre comerciale o să stingă de tot… e ca la siderurgie, când oprești cuptoarele, gata, se alege praful.

De ce aici?

De ce aici, adică la PMP? La PMP pentru că eu am deschis ochii în politică în Partidul Democrat, unde am intrat pentru comandantul care era președintele lui de-atunci, europarlamentarul PMP de azi. Sper să nu fie doar nostalgia dar parcă recunosc câte ceva din agilitatea fostului PD în PMP chiar dacă mulți dintre oamenii PD se găsesc în PNL-ul de azi.

Aici, pentru că Paleologu, pe care nu-l cunosc personal dar care mi-a plăcut în campania electorală, pentru că Robert Turcescu, pe care-l cunosc personal și pentru mulți, mulți alții.

Am detectat ieri reacția unui anumit site din Constanța care cita dintr-un material de-al meu, scris cu ani în urmă, depreciativ la adresa lui Claudiu Palaz, președintele PMP Constanța. Bun, să ne înțelegem, eu am scris câteva sute de articole pe blog, în fiecare mi-am pus părerile, sufletul și emoția, mai ales că eu am privit exprimarea mea scrisă ca un soi de terapie pentru un pishic destul de supus la presiune. M-am exprimat contondent la adresa multora, ce să faci, n-ai ce să faci, așa am gândit atunci, în starea de-atunci, în calitatea mea de atunci … Spre ușurarea unora, scutiți de efortul părerilor scrise și a regulilor gramaticale care, mai deunăzi, se bucurau că n-o să ajung eu șeful instituției lor pentru că am scris nu știu ce despre premierul Orban.

Aparte de orice s-ar putea spune despre oricine, Claudiu Palaz este un om îndrăgostit de administrație, care administrație, este meseria lui. Mircist, important, da? … se află și el la vârsta la care vrea să contabilizeze impactul pe care l-a avut în muncă, deci e pus pe treabă. Pentru mine e suficient și mă poate considera parte a echipei pe care a format-o la Constanța.

În concluzie, nu-mi doresc nimic altceva decât ajuta la apariția portului Constanța și a Dunării și a marinei comerciale pe harta preocupărilor politice din țara asta. Și asta nu se poate face decât acționând politic.“, se arată în mesajul lui Mironescu.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: