Procesul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale începe miercuri, 9 septembrie, la Curtea de Apel București, scrie MEDIAFAX. Primul termen al judecății pe fond este programat la ora 13:30. Procurorii susțin că Georgescu și Potra ar fi discutat, imediat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să deturneze protestele din București spre acțiuni violente.
Călin Georgescu este judecat pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată, două acte materiale.
Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, operațiuni fără drept cu articole pirotehnice și instigare publică.
Alături de ei sunt judecați alți 20 de inculpați, între care Dorian Potra și Alexandru Potra, precum și mai multe persoane despre care procurorii susțin că făceau parte din grupul mobilizat de Horațiu Potra.
Cazul pornește de la evenimentele din decembrie 2024, imediat după anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională.
Potrivit rechizitoriului Parchetului General, pe 7 decembrie 2024, între orele 10:51 și 12:01, Călin Georgescu s-ar fi întâlnit cu Horațiu Potra la un centru de echitație din Ciolpani, județul Ilfov.
Anchetatorii susțin că întâlnirea s-a desfășurat „în condiții de clandestinitate” și că cei doi ar fi discutat un plan pentru ziua următoare.
Conform acuzațiilor procurorilor, Potra urma să mobilizeze persoane din cercul său, inclusiv oameni cu pregătire militară sau cu capacități operative specifice, care să participe la protestele programate în București pe 8 decembrie 2024.
Planul ar fi presupus, potrivit Parchetului, desfășurarea unor acțiuni violente cu caracter subversiv, astfel încât manifestațiile inițial pașnice să fie deturnate.
Procurorii afirmă că obiectivul urmărit ar fi fost, prin amplificarea tensiunilor sociale, „schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, mai arată sursa citată.
