Connect with us

Politica

Proiectul bugetului pentru anul 2021 a fost publicat: bani mai puțini pentru Sănătate, creștere semnificativă pentru Servicii

Publicat

la

Ministerul Finanțelor a publicat joi seară, pe site, proiectul de buget pentru anul 2021. La o primă citire, reies câteva cifre cheie: proiectul este conturat pe o creștere economică de 4,3%, Produsul intern brut la 1.116,83 miliarde lei, iar deficitul proiectat este de 80 de miliarde de lei (7,16% din PIB). Astfel, în acest an, veniturile sunt estimate la 364,9 miliarde de lei, cheltuielile la 444,90 miliarde de lei.

Pentru anul 2021, investițiile sunt estimate la 5,50% din PIB, mai mari cu 8,3 miliarde lei ca în anul 2020 (când au fost de 53,08 miliarde de lei sau 5,10% din PIB), iar în anul 2024 acestea vor reprezenta 4,81% din PIB, o creştere de 6,1 miliarde de lei faţă de anul 2021, cu un vârf situat în anii 2020-2022.

Din totalul investițiilor, 32,1 miliarde de lei vor fi din fonduri europene, restul de 29,3 miliarde lei din fonduri naționale.

Deficitul pe bugetul general consolidat:

  • 7,16% din PIB în 2021
  • 5,84% din PIB în 2022
  • 4,37% din PIB în 2023
  • 2,89% din PIB în 2024
Cheltuielile de personal nu pot depăși 9,8% din PIB în 2021 și 9,1% în 2022.

Așadar, în ceea ce privește situaţia macroeconomică, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,3% prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022-2024, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul ţărilor UE (4,2% la nivelul zonei euro şi 4,1% pe total UE, estimată pentru anul 2021, conform prognozei de toamnă a UE).

În ceea ce priveşte deficitul ESA, planificarea bugetară pe anul 2021 şi estimările pe perioada 2022-2024 stabilesc soldul negativ la 8,23% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2024 la 2,90% din PIB. Potrivit Ministerului Finanţelor, spre sfârşitul orizontului de prognoză, în anul 2024, deficitul se va încadra în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,9%.

Cele mai importante măsuri ale proiectului de buget pentru anul 2021

– menținerea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020;

– menținerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

– menținerea în anul 2021 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;

– neacordarea de premii și a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;

– compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător;

– pentru polițiști și cadre militare se mențin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfășurată în zilele de sărbători legale;

– prelungirea folosirii voucherelor de vacanță emise în anul 2019 și anul 2021 până la sfârșitul anului 2021 și suspendarea emiterii de vouchere de vacanță pentru anul 2021 de către autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum și serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994;

– studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri și naval. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.

Bugetul ministerelor și instituțiilor în 2021

1. Ministerul Muncii şi Protecţiei Publice – 53,7 miliarde lei

2. Ministerul Finantelor Publice – 36 miliarde lei

3. Ministerul Educaţiei – 31,1 miliarde lei

4. Ministerul Agriculturii – 26 miliarde lei

5. Ministerul Apărării Naţionale – 22,74 miliarde lei

6. Ministerul Afacerilor Interne – 21,53 miliarde lei

7. Ministerul Sănătății – 17,53 mld. lei

8. Ministerul Transporurilor – 14,1 miliarde lei

9. Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei – 7,9 miliarde lei

10. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului – 6,59 miliarde lei

11. Ministerul Justiției – 4,73 miliarde lei

12. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – 2,02 miliarde lei

13. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării – 1,9 miliarde lei

14. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – 1,4 miliarde lei

15. Ministerul Energiei – 1,13 miliarde lei

16. Ministerul de Externe – 1,09 miliarde lei

17. Ministerul Culturii – 935 milioane lei

18. Ministerul Tineretului şi Sportului – 543 milioane lei

Bani mai puțini la Sănătate

Ministerul Educației urmează a avea un buget de 28,5 miliarde lei în 2021, conform proiectului de buget, cu 0,81% peste execuția anului 2020. Atenție, este vorba strict de banii care vor fi alocați de la buget. În ceea ce privește Ministerul Sănătății, va primi 17,4 miliarde lei, cu 11,2% sub execuția pe 2020. Din această sumă, 2,3 miliarde ar urma să se ducă pe cheltuieli de personal, 4,8 miliarde le bunuri și servicii, iar 9,5 miliarde pe transferuri între unități ale administrației publice.

Dacă ne uităm la principalele capitole bugetare la Ministerul Educației, din cele 28,5 miliarde lei, circa 20 miliarde ar urma să se ducă pe cheltuieli de personal (-1,5%), 86,5 milioane lei pe bunuri și servicii (-70,8%), 5,6 miliarde lei pe transferuri între unități ale administrației publice.

NOTĂ! Atenție, este vorba despre sumele acordate de la bugetul de stat. Nu sunt incluse și veniturile proprii

Bani mai mulți pentru Servicii

Serviciile de informaţii nu stau rău nici în 2021, deşi o creştere semnificativă există doar la SPP. Serviciul de Protecţie şi Pază, cu un buget de 401 milioane lei, înregistrează o creştere a creditelor bugetare de 50,71% faţă de execuţia estimată pe 2020 şi o creştere de 84,92% a creditelor bugetare (cheluieli care pot fi angajate, chiar dacă plata efectivă se va face în alt exerciţiu bugetar).

Serviciul Roman de Informatii, cu un buget de 2,7 miliarde lei, are credite bugetare cu 0,4% mai mici decât execuţia din 2020, însă compensează cu o creştere de 14,36% a creditelor de angajament. În plus, practica din ultimii ani a fost de direcţionare a noi sume către SRI cu ocazia rectificărilor bugetare din a doua parte a anului.

Serviciul de Informații Externe are un buget de 394 miliarde lei, scădere cu 0,23% faţă de execuţia pe 2020, însă şi 433 de milioane credite de angajament, creştere cu 9,37% faţă de 2020.

Serviciul de Telecomunicatii Speciale are un buget de 622 milioane lei, cu 9% mai puțin decât în 2020, 868 de milioane credite de angajament, cu 24,5% mai mult decât în 2020.

Principalele categorii de cheltuieli în 2021

Cheltuielile de personal / 109,97 milliard lei (2021)
* 109,511 milliard lei (2020) – scădere de 467 milioane lei

Cheltuielile cu asistenţa socială (unde sunt şi pensiile) / 142,93 miliarde lei (2021)
* 138.55 miliarde lei (2020) – creştere 4,38 miliarde lei

Cheltuielile cu bunuri şi servicii / 55,38 miliarde lei (2021)
* 57,04 miliarde lei (2020) – scădere de 1,66 miliarde lei

Cheltuielile cu dobânzile (ne-am împrumut mai mult) / 16,86 miliarde lei (2021)
* 14,51 miliarde lei (2020) – creştere de 2,35 miliarde lei

Conform unui document care insoțește bugetul, planificarea bugetară pe anul 2021 și estimările pe perioada 2022-2024 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2021 la 8,23% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2024 la 2,90% din PIB, respectiv o reducere de 5,33 puncte procentuale față de anul 2021, încadrându-se spre
sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,9% din PIB în anul 2024.

Comments

comments

Politica

„BNR este Mercur retrograd“ – senatorul Remus Negoi, ironic cu cea mai nouă angajată la Banca Națională

Publicat

la data de

Scris de

Senatorul de Constanța al USR, Remus Negoi, este ironic cu cea mai nouă achiziție a Băncii Naționale a României. Este vorba de celebrul astrolog Minerva (64 de ani), pe numele ei real nume real Gabriela Dima, care a spus că, în prezent, lucrează la Banca Națională, pe un post de execuție. Informația a fost confirmată pentru HotNews.ro de către oficiali ai BNR, care au precizat că astrologul lucrează la departamentul de mentenanță al Băncii Naționale.

„Indicele ROBOR – ascendent în Uranus

Noua angajată se va ocupa de mentenanță la BNR. Adică întreținere. A previziunilor astrale privind ratele dobânzilor.

Păi cum, dacă Viorica Dăncilă a deschis drumul, de ce nu, viitorul angajat al BNR să nu fie un şaman? Sau un vraci? Poate temperează cineva rata inflației.

=BNRMercurRetrograd“, a declarat Remus Negoi.

Anunțul a fost făcut în podcastul lui Damian Drăghici: „La ora actuală am o funcție de execuție, lucrez în Banca Națională. Din păcate, n-o să mai am dreptul să ies pe sticlă, dar asta nu înseamnă nimic, pentru că tot mă bătea gândul să-mi fac un podcast. Fac astrologie de la 14 ani,” a declarat Minerva.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

PSD și PNL, târg politic pe scaunele miniștrilor Dîncu (Apărare) și Popescu (Energie) – surse

Publicat

la data de

Scris de

Liderii coaliției de guvernare, cu excepția lui Kelemen Hunor care este plecat din țară, s-au reunit de la ora 14 într-o ședință în care unul dintre subiecte ar putea fi remanierea guvernamentală, au declarat surse politice pentru Digi24.ro.

Sursele citate susțin că social democrații ar intenționa să remanieze un ministru numit de PSD, respectiv pe ministrul Apărării, Vasile Dîncu, însă doar cu condiția ca liberalii să înlocuiască și ei un ministru, fiind vorba de Virgil Popescu.

De altfel, liderul PSD Marcel Ciolacu, nu a negat marți intenția de a-l schimba pe Dîncu, atunci când a fost întrebat de jurnaliști într-o conferință de presă la Parlament.

„Sunt ferm convins că se va face la un moment dat o remaniere (…) Mi se pare corect întâi să discut cu prim-ministrul și după cu colegii mei. Nu dau aceste vești la televizor”, a spus acesta.

Președintele PSD s-a referit și la ministrul Energiei, Virgil Popescu, atunci când a explicat intențiile PSD de a propune în Coaliție reglementarea prețurilor din energie.

„Politica energiei într-o țară o face ministrul Energiei. Noi am mai făcut o mare tâmpenie. S-a vândut energia pe anul acesta. Nu mi-aș dori să ajungem la un conflict în coaliție, dar trebuie o reglementare pe zona casnică unde putem acoperi din producția proprie. Vom vedea”, a declarat Ciolacu.

Potrivit informațiilor Digi24.ro, liberalii nu ar vrea să îl schimbe acum pe Virgil Popescu, justificând în fața partenerilor de coaliție perioada grea care urmează și toate problemele cu care ministerul Energiei se va confrunta, însă nu exclud o eventuală remaniere a lui Popescu după ce trece iarna.

O remaniere ar fi cerută și în rândul miniștrilor UDMR, unul dintre numele vehiculate fiind cel al ministrului Sportului Eduard Novak, însă liderii maghiari nu intenționează să schimbe niciun ministru.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Deputatul Crușoveanu (PNL), despre alocarea fondurilor pentru investiții: Țara noastră are la dispoziție aproape 90 de miliarde de euro

Publicat

la data de

Scris de

Deputatul Marian Crușoveanu (PNL) transmite o veste importantă pentru toți românii. România are la dispoziție aproximativ 90 de miliarde de euro, din fonduri europene, anunță parlamentarul constănțean pe contul său de Facebook.

Iată mesajul complet.

“#GuvernulRomâniei pregătește rectificarea bugetară pentru anul 2022.

Cea mai importantă veste cu care vine #GuvernulCiucă este reluarea contractelor de investiții, oprite ca urmare a creșterii prețurilor materialelor de construcții. Alocarea de fonduri, prin rectificarea bugetară, este încă o dovadă de preocupare serioasă a Guvernului de a menține un climat economic stabil, predictibil, atât pentru investitori, cât și pentru antreprenorii români.

Urmează ca rectificarea bugetară să fie făcută publică în cursul săptămânii viitoare, căci Guvernul României, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă continuă să acorde o importanță deosebită proiectelor de investiții. În perioada următoare, țara noastră are la dispoziție aproximativ 90 miliarde de euro, din fonduri europene, după cum urmează:

✔️ 10 miliarde euro, din perioada de programare 2014-2020 care se termină în 2023;
✔️ 80 de miliarde de euro provin din PNRR și din exercițiul financiar 2021-2027.”

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: